Rămâi conectat

Actualitate

Săptămâna viitoare, val de aer polar peste România. Cum va fi vremea de Crăciun 2021?

Publicat

în

Săptămâna viitoare, val de aer polar peste România. Cum va fi vremea de Crăciun 2021?

O masă de aer rece va cuprinde țara săptămâna viitoare, astfel că temperaturile vor scădea semnificat„Mâine și poimâine temperaturile vor fi în jurul celor normale pentru această dată. La nivelul întregii țări vor fi temperaturi maxime cuprinse în general între 0 și 6 grade Celsius. Cele mai scăzute temperaturi în centrul țării, cele mai ridicate în partea de sud.

Citește și: Vremea de Crăciun 2021 și REVELION 2022. Prognoza METEO de Anul Nou 2022

Luni este posibil să avem temperaturi de 7-8 grade Celsius în Lunca Dunării, temperaturi puțin mai ridicate decât în mod normal la această dată.

De marți, pentru două-trei zile aproximativ vremea se răcește. Temperaturile de marți din Moldova nu vor mai trece nici măcar la prânz de -4, -5 grade Celsius, decât în partea de sud. În restul țării vor fi maxime în general între -4 și 4 grade Celsius.

Electrica Furnizare Discount

O dimineață foarte rece va fi cea de miercuri. Temperaturile vor fi în toată țara sub -5 grade iar în nord, centru, est și izolat în rest chiar și ger, adică temperaturi minime sub -10 grade. Miercuri dimineață ne așteptăm să fie una dintre cele mai reci nopți de până acum. Miercuri în nicio zonă din țară nu se vor depăși două grade Celsius. La nivelul tuturor regiunilor, maximele termice vor fi cuprinse în generale între -6 și unu, două grade Celsius.

În aceste zile ninsorile vor fi slabe cantitativ. Zăpada va predominantă la munte.

Citește și: Vom avea zăpadă de Crăciun 2021 și Revelion 2022? Prognoza METEO pentru finalul de an

De joi cresc temperaturile.

În ultimele zile ale săptămânii, 24, 25, 26 decembrie vom avea la început temperaturi normale apoi, cel puțin din datele de care dispunem acum, temperaturile în perioada Crăciunului să fie mai mari decât media climatologică. Temperaturile vor fi în generale între 1 și 10 grade Celsius.

La munte ar putea fi și lapoviță și ninsoare, dar la altitudini mari. În schimb, la altitudini mai joase ar putea predomina ploaia și lapovița.

Ploaia care ar putea cădea în centrul, estul, nordul țării, ar putea forma polei, cu o probabilitate mai mare la începutul zilelor și noaptea.

La munte zăpada se va menține însă stratul va scădea semnificativ în condițiile în care la altitudini sub 1500 de metri cel mai probabil vor apărea temporar și precipitații lichide”, a spus Meda Andrei, meteorolog la administrația Națională de Meteorologie, la Digi24 , iar nopțile vor fi foarte reci. Prognoza ANM indică momentan o încălzire în zilele de Crăciun, zăpada fiind prezentă mai ales la altitudini mai mari.

Publicitate

Actualitate

STUDIU: Ce s-ar întâmpla în cazul în care toți oamenii de pe planeta ar deveni vegani

Publicat

în

STUDIU: Ce s-ar întâmpla în cazul în care toți oamenii de pe planeta ar deveni vegani

Alimentația oamenilor are un impact semnificativ asuprea mediului și emisiilor de gaze, 60% dintre emisiile de gaze de seră provinind din agricultură având ca sursă alimentația bazată pe carne și lactate, arată DCNEWS.ro.

Ce ar fi dacă toți oamenii de pe planetă ar deveni vegani? Este o întrebare care ar pune în mișcare imaginația multor adepți ai acestui stil de viață, însă, de această dată, întrebarea a venit din partea oamenilor de știință, care vor să măsoare impactul alimentației noastre asupra planetei.

Electrica Furnizare Discount

În medie, un om consumă aproximativ 40 de kilograme de carne pe an, iar în țările dezvoltate, această medie se dublează. Experții în climatologie consideră că ar trebui să reducem drastic consumul de carne, pentru a ajuta în eforturile de reducere a încălzirii globale, transmite BBC.

Agricultura animalieră, un producător important de emisii de seră

Aproximativ 15% din gazele de seră emise de oameni provin din urma producției animaliere. Dacă am deveni vegani cu toții, aceste emisii ar scădea drastic. Consumul de carne ocupă prea mult loc, 80% din terenul fermelor din lume fiind dedicat producției de carne și lactate. Ca să cuantificăm această suprafață, am putea spune că terenul agricol este de dimensiunea SUA, China, Europa și Australia la un loc.

În alimentația omului modern, carnea și lactatele ocupă un procent de 18% din caloriile consumate, iar aceeași cantitate este responsabilă de 60% dintre emisiile de gaze de seră provenite din agricultură. Un raport al Națiunilor Unite sugerează că toți oamenii ar trebui să reducă din cantitatea de carne consumată, dar și din deșeurile produse. Raportul a mai evidențiat faptul că între 8% și 10% din deșeurile create de oameni constau în mâncare și ambalaje.

Sursele locale, benefice pentru biodiversitate

Nu toate sursele de carne prezintă același impact asupra planetei. Cel mai mare impact îl au fermele de bovine, care sunt, de altfel, unul dintre factorii principali în defrișare pădurii amazoniene. Toate emisiile produse de fermele de bovine sunt din cauza digestiei vacilor. În timpul procesului digestiv, acestea produc metan, un gaz de seră cu nociv, efectele sale de încălzire fiind de 28 de ori mai puternice decât cele ale dioxidului de carbon pe parcursul a 100 de ani.

O vacă provenită dintr-o astfel de fermă produce între 70 și 100 de kilograme de metan pe an, iar în lume sunt înregistrate aproximativ 1,5 miliarde de vaci. Comparat cu această secțiune a agriculturii, fermele mici, locale, au un impact mult mai mic asupra mediului, iar în cazul în care animalele ar fi scoase la pășunat, există beneficii pentru biodiversitatea locală.

O dietă bazată pe plante ar veni și în beneficiul sănătății consumatorului. Un studiu a estimat că dacă fiecare om ar trece la o dietă vegană, bazată pe legume și fructe proaspete, aproximativ 8 milioane de decese ar putea fi evitate în lume până în 2050. Așadar, o schimbare în alimentație ar putea fi benefică atât corpului, cât și planetei.

Citește mai mult

Actualitate

Își va imuniza Valeriu Gheorghiță copiii cu vaccinul anti-Covid: „Am discutat această problemă cu ei, sunt absolut deschiși la acest lucru”

Publicat

în

Își va imuniza Valeriu Gheorghiță copiii cu vaccinul anti-Covid: „Am discutat această problemă cu ei, sunt absolut deschiși la acest lucru”

Începând cu data de 26 ianuarie 2022, va debuta și în România vaccinarea anti coronavirus pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani. Copiii medicului militar, Valeriu Gheorghiță, coordonatorului campaniei naționale de vaccinare se încadrează și ei în această grupă de vârstă, iar acesta spune că a discutat cu ei despre vaccin.

Dr. Valeriu Gheorghiță spune că și-a consultat copiii, o fetiță de 6  ani și un băiețel de 11 ani, în legătură cu administrarea vaccinului anti Covid, iar aceștia i-au transmis că vor aștepta să le vină rândul, după copiii care au neapărată nevoie de serul care să-i protejeze împotriva Covid-19.

Electrica Furnizare Discount

„Am discutat această problemă cu ei, ei sunt absolut deschiși la acest lucru, însă ceea ce mi-au spus, ținând cont, bineînțeles, de ceea ce le-am explicat, cum funcționează un vaccin și care sunt avantajele, mi-au zis: «Tati, o să așteptăm să dăm prioritate celor care au cea mai mare nevoie în momentul de față», adică copiilor cu afecțiuni cronice. Ulterior, sigur, vor dori să se vaccineze și îmi doresc chiar să-i vaccinez personal, dacă o să merg într-un cabinet de vaccinare”, a mărturisit Valeriu Gheorghiță la Digi24.

Cine are prioritate la vaccinul anti Covid

România a contractat 550.000 de doze pentru anul 2022, ceea ce ar ajunge pentru aproximativ 260.000 de copii din grupa de vârstă 5-11 ani dintr-un total de 1,2 milioane, câți ar fi eligibili.

Autoritățile spun că au prioritate la vaccinare copiii care sunt în evidența medicilor cu următoarele afecțiuni:

obezitate,

afecțiuni cardiovasculare, poate malformații cardiovasculare,

alte tipuri de malformații (sindromul Down crește de cel puțin 10 ori riscul de deces prin COVID-19)

diabet,

boli cronice renale,

neoplazii (cancerele hematologice: limfoame, leucemii).

„Uitându-ne la copiii care au fost spitalizați cu forme moderate sau severe de boală, principalii factori de risc pe care acești copii i-au avut au fost obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile renale, iar obezitatea este legată direct de riscul de diabet. Mai mult, după Covid, există, se pare, un risc de două ori mai mare de a face diabet zaharat de tip I, acel diabet insulino-dependent”, a spus Valeriu Gheorghiță pentru sursa citată.

Sursa: click.ro

Citește mai mult

Actualitate

HARTA salariilor din România: Unde se câștigă cel mai bine. Județele cu baroni locali, cele mai sărace

Publicat

în

HARTA salariilor din România: Unde se câștigă cel mai bine. Județele cu baroni locali, cele mai sărace

În 2021, salariul mediu net lunar la nivel naţional a crescut, în medie, cu 14%, de la 3.047 de lei (în octombrie 2019), la 3.544 de lei (octombrie 2021). Există însă judeţe în care salariile au crescut mai mult, iar altele în care creşterea a fost mai timidă.

Bucureştenii au fost românii cu cele mai mari salarii şi în 2021, urmaţi de clujeni. Pe locul al treilea se află cei din judeţul Timiş. ZF a publicat harta salariilor din România, pe e baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Bucureştiul este în continuare lider la acest capitol, dar diferenţa faţă de locul doi, ocupat de Cluj, s-a micşorat.

CITEȘTE ȘI: Poprirea pe salariu, pensie sau cont în 2022: Când şi cum executarea silită poate fi anulată în justiţie

Bucureștiul are cele mai mari salarii din țară, de 4612 lei salariu mediu net, iar la polul opus, Teleorman, este probabil cel mai sărac județ din România, cu 2674 lei salariu mediu net pe lună.

Electrica Furnizare Discount

Județele cu populație maghiară, Harghita și Covasna (2752, respectiv 2756 lei) sunt la polul sărăciei, imediat după Teleorman. Faptul că UDMR a fost mereu la guvernare se pare că nu s-a răsfrânt asupra nivelului de trai și a salariilor din cele 2 județe.

De menționat este faptul că județul Teleorman a fost ținut vreme de mult timp într-o sărăcie continuă de către propriul său baron local, Liviu Dragnea, lucru ce a transformat județul din sudul țării într-un pol al sărăciei și al emigrării.

Citește și: INS: Cât a crescut salariul mediu net în luna noiembrie 2021, față de luna octombrie

Cluj și Timiș (4291 lei salariu mediu net pe lună, respectiv 3835 lei) au cele mai mari salarii, după capitală. Oltenii (județul Olt) au una dintre cele mai mari creșteri, de 22%. Bihor (2894 lei), unde este groful local Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean, care a dus Oradea la cele mai mari prețuri la gunoi din România,  se află sub Botoșani(2986), nu departe de Vaslui(2803).

Alba se află peste media națională, dar sub media pe Transilvania. Se poate observa că acolo unde au fost economii deschise, care nu au fost dominate de baroni sau grofi locali, care au impuse ”firme de casă”, așa cum sunt de exemplu la Teleorman, Harghita, Covasna, Suceava, Bihor, economia a crescut, trend urmat ulterior și de salarii.

Citește și: Salariul minim pe economie 2022: Cât vor câștiga românii, brut și net, începând cu noul an?

Suceava, județul în care baronul Gheorghe Flutur a scris cuvântul „Bucovina” în 2009 folosind țarcuri cu oi, se află în acest moment la nivelul de 2716 lei salariu mediu net lunar, depășind doar Maramureșul (2713 lei), dintre județele adiacente.

Bucureștiul și Ardealul sunt cele mai dezvoltate zone ale României, lucru ce se vede și în nivelul salariilor, dar unele județe din Moldova (Bacău) sau Oltenia (Olt) au un nivel cu mult peste provincia istorică în care se află.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare