Sorin Cîmpeanu: „Evaluarea standardizată nu va înlocui tezele”

Evaluarea standardizată nu va înlocui tezele. Acestea „ar putea fi înlocuite doar cu evaluările ritmice pe care fiecare profesor le decide la propria disciplină”, a spus ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Digi24.

Întrebat dacă evaluarea standardizată pe care Ministerul Educației o va pilota va înlocui tezele, Cîmpeanu a răspuns: „Nu. Am spus că renunțăm la obligativitatea tezelor. Tezele ar putea fi înlocuite doar cu evaluările ritmice pe care fiecare profesor le decide la propria disciplină, în raport cu specificul disciplinei, care este construit pe unități de învățare, în raport cu starea elevilor din fiecare clasă. Trebuie să le dăm încredere profesorilor, ei sunt cei care gestionează cel mai bine evaluarea ritmică a acestor evaluări, înlocuirea tezelor și din punct de vedere administrativ vom solicita o singură medie la finalul fiecărui an școlar.”

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.

„Aș vrea să îl discutăm rapid și să-l facem operațional, rapid însemană ore, în așa fel încât în perioada 30 mai – 10 iunie, cu ajutorul partenerilor noștri BRIO către care lansez invitație de parteneriat, de colaborare pentru acest demers, să putem administra aceste evaluări standardizate la limba română, matematică și istorie prin teste care nu vor genera nici note, nici clasificări, nici ierarhizări, ci se vor constitui într-un instrument extrem de important pentru a vedea într-o manieră profesionistă, la nivel global, dar și la nivel individual, unde există puncte tari, unde există puncte ce trebuie susinute, unde există puncte slabe ce trebuie să facă obiectul unei acțiuni remediale. Împreună cred că putem gândi un sistem în care, pentru învățământul primar durata să fie de 15-30 de minute, să nu ne imaginăm că vor fi niște teste extrem de complicate care să streseze elevii, iar pentru învățământul gimnazial și liceal să fie teste rezolvabile în termen de 60 de minute. Repet, pilot în acest an prin colaborarea dintre Ministerul Educației și profesioniștii care sunt deja specializați în administrarea acestor teste. (…) Repet, este o modalitate de a vedea unde suntem”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul conferinței pentru lansarea Raportului Național de Literație.

Amintim că modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar (ROFUIP), prin care urmează să fie eliminate tezele obligatorii și să fie stabilit un număr de medii pentru anul școlar 2022-2023, va fi definitivată până la data de 30 mai, potrivit lui Sorin Cîmpeanu.

Stilul de viață al copiilor a devenit mai sedentar decât înaintea pandemiei de COVID-19. STUDIU

Nivelul de activitate fizică a copiilor nu a reușit să revină la nivelul celui de dinaintea pandemiei, arată un studiu recent.

O cercetare a Universității din Bristol sugerează că doar 36% dintre ei respectau orientările naționale recomandate pentru activitatea fizică – la sfârșitul anului 2021.

Copiii cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani au luat parte în medie la doar 56 de minute – mai puțin decât ora recomandată – de activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă în timpul zilelor săptămânii, din aprilie până în decembrie anul trecut, conform Mediafax.

Cercetătorii au spus că timpul a fost cu aproximativ opt minute în medie mai redus – o scădere de 13% – decât cel petrecut de copiii de vârstă similară înainte de pandemie.

Profesorul Russ Jago, de la Universitatea din Bristol, a declarat: „A fost surprinzătoare măsura în care nivelurile de activitate fizică ale copiilor au scăzut după pandemie, ceea ce indică faptul că schimbările în modelele de activitate fizică nu au revenit la nivelurile anterioare odată ce libertățile au fost restabilite. Aceste constatări evidențiază o nevoie mai mare de a lucra cu copiii, familiile, școlile și comunitățile pentru a maximiza oportunitățile copiilor de a fi activi din punct de vedere fizic, pe măsură ce ieșim din pandemia COVID-19.”

Potrivit studiului citat de Sky News, copiii au fost mai puțin activi la sfârșit de săptămână decât în timpul săptămânii, luând parte la 46 de minute de activitate fizică moderată sau viguroasă în zilele de weekend.

Studiul a relevat, de asemenea, o creștere marcantă a timpului de sedentarism, copiii petrecând cu 25 de minute mai mult pe zi fiind sedentari decât anterior în timpul săptămânii.

La studiu au participat aproape 400 de copii și părinții acestora, din 23 de școli din zona Bristol.

Economia țării frânează. Estimările privind creşterea economică a României în 2022, ÎNJUMĂTĂȚITE

Comisia Europeană a spulberat estimările optimiste ale Executivului de la București, reducând cu jumătate estimările în ceea ce privește creşterea economică a României în 2022.

După o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% în 2022, pe măsură ce inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile, se arată în previziunile economice de primăvară, publicate luni de Comisia Europeană (CE).

Comparativ, în luna februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an.

Vineri moneda naţională se apreciase în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9458 lei, în scădere cu 0,22 bani (-0,04%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9480 lei.

Pe de altă parte, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,7643 lei, în creştere cu 2,19 bani (+0,46%), comparativ cu joi, când s-a situat la 4,7424 lei.

În raport cu francul elveţian, moneda naţională s-a apreciat, acesta fiind calculat de BNR la 4,7597 lei, în scădere cu 0,30 bani (-0,06%), faţă de 4,7627 lei, cotaţia anterioară.

Gramul de aur s-a ieftinit, vineri, cu 2,6687 lei (-0,94%), până la valoarea de 279,3842 lei, de la 282,0529 lei, în şedinţa precedentă.

Azi, 16 mai, la casele de schimb, valutele se tranzacționează astfel:

Euro la cumpărare la maximul 4.9425 lei și minimum 4.9400 lei iar la vânzare maximum 4.9700 lei și minimum 4.9500 lei.

Dolarul se cumpăra la mamimum 4.7500 lei și minimum 4.7300 lei iar la mânzare maximum 4.8500 lei și minimum 4.7585 lei.

Sursa: dcbusiness.ro