Forța de muncă a României pleacă afară, iar noi „impozităm sărăcia”. Lipsurile financiare îi gonesc pe români în țări străine

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui (USR), a declarat la Aleph News că cea mai importantă reformă fiscală pe care ar trebui să o facă Guvernul este neimpozitarea salariului minim:

„Trebuie să ajutăm mediul de afaceri în alte moduri decât a lua bani publici şi pur şi simplu a-i da unor firme, trebuie să facem măsuri şi aici e măsură cea mai importantă (reforma fiscală şi reforma economică) pe care o putem face, reforma impozitării muncii. Zero taxe pe salariul minim este o idee care ne vine, nu reinventam roata, asta fac şi alte ţări să nu impozităm”

„Este o soluţie dacă vrem să scăpăm de sărăcie sau să reducem sărăcia, dacă vrem să activăm forţă de muncă, dacă vrem să avem locuri de muncă bine plătite. Dacă vrem în continuare să ne gonim forţă de muncă în alte ţări da, nu e o soluţie, atunci mergem pe a avea cele mai mari impozite pe salariile mici din toată Europa pentru că România este campioană la impozitarea salariilor mici. Atenţie aici, dacă vă uitaţi pe nivelul general de impozitare a muncii noi suntem puţin deasupra mediei europene şi o să ni se arate graficul ăsta – uitaţi, nu avem o problemă cu impozitarea muncii pentru că suntem puţin deasupra mediei. Dar dacă ne uităm pe salariile mici, noi acolo suntem pe locul întâi”

„Noi impozitam sărăcia. Poate de aia suntem săraci. Haideţi să nu mai oropsim, să nu mai luăm tocmai aceluia care are cel mai puţin atât de mulţi bani. Statul să îşi găsească o talie în care să nu mai avem ministere mamut, sute de agenţii, zeci şi mii de sinecuri potenţiali toate finanţate din banii noştri şi să mai lăsăm puţin bani la oamenii care muncesc, au valoare”
„Sprijin această măsură foarte tare, de neimpozitare a salariului minim care nu se aplică doar salariului minim, se aplică tuturor salariilor, se aplică şi celor care au un leu peste salariul minim pentru că asta este o măsură care creşte puterea de cumpărare pe orizontală, asta face ca această creştere economică, ca această bogăţie, prosperitate să se regăsească la cât mai mulţi oameni şi exact asta trebuie făcut, este cea mai importantă reformă fiscală pe care trebuie să o facă statul român”

Citește și : Legea pensiilor se modifică: Cei ce lucrează peste vârsta de pensionare vor primi stimulente mai mari decât în prezent

„E o reformă economică fară de care chiar nu putem evita soarta pe care o avem. Dacă vrem să scăpăm de sărăcie şi sărăcia este cea mai mare problemă economică a ţării noastre pe termen lung, pe termen scurt sunt de acord avem deficitul bugetar, pe termen mediu avem deficitul fondului de pensii, dar pe termen lung şi cea mai profundă problemă este cea a sărăciei. E chiar o anume sărăcie foarte precisă, sărăcia în muncă. Noi suntem lideri europeni la sărăcie în muncă şi nu doar anul ăsta, am fost şi anii trecuţi, în fiecare an. Uitaţi-vă în tot istoricul Eurostat, eu nu ştiu dacă a fost un singur an în care să nu fim pe locul 1 în Europa la sărăcie în muncă şi suntem pe locul 1 în Europa şi la impozitarea muncii pe salariile mici. Lucrurile acestea nu sunt necorelate”

Citește și : Noul buletin cu CIP: Ce trebuie să cunoască cei care optează pentru noua carte electronică și cât costă

„Forţă de muncă a României se duce în alte ţări pentru că diferenţa de salariu este foarte mare. Şi noi avem un handicap imens, România a avut 45 ani de comunism dur, o economie socialistă care a naţionalizat şi a colectivizat aproape 100%. Nu ca în Polonia, nu ca în Ungaria, unde au grade de colectivizare mult mai mici, pe la 20%. Noi am avut un comunism pur şi dur din motive istorice, nu intrăm în istorie, asta e altă problemă. Avem un bagaj istoric cu atât mai greu. În momentul acesta noi evident că nu putem avea productivitatea ţarilor din vest, nu putem fi Germania pentru că au capital acumulat mult mai mult decât noi. Dar ce putem face, de exemplu, este să nu împovărăm suplimentar munca faţă de alte ţări. Ori noi exact asta facem. Evident că salariul va fi mai mare în Germania, şi cu zero taxe pe salariul minim tot va fi mai mare în Germania salariul. Dar va fi mai mare cu mai puţin. Şi diferenţa aceasta mai mică va face ca omul să se gândească: are sens să plec? Una este să pleci pentru 1000 euro în plus, alta e să pleci pentru 500 euro în plus”

ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al doilea trimestru al anului . Care sunt firmele datornice la stat

-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2021, conform legislaţiei în vigoare.

-Obligaţiile fiscale pentru T2 2021 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2021.

În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

-500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

-250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

-100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

Lista poate fi consultată AICI

CANICULA pune bețe în roate transportatorilor: restricţiile de tonaj, prelungite până pe 2 august. Excepții la măsurile adoptate

Restricţiile de circulaţie vor fi prelungite până luni, 2 august, pe întreaga reţea rutieră, din cauza caniculei, pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, exceptând judeţele Harghita, Suceava şi Botoşani.

Conform Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNAIR), duminică şi luni, în intervalul orar 12.00 – 20.00, se vor institui restricţii de circulaţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 t pe întreaga reţea rutieră, exceptând judeţele: Harghita, Suceava şi Botoşani.

„Aceste restricţii vor fi instituite ca urmare a avertizărilor de caniculă emise de către Administraţia Naţională de Meteorologie. Măsura este adoptată pentru protejarea şi conservarea sectoarelor de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă, respectiv pentru prevenirea deformaţiilor majore ireversibile (ce implică şi pierderea stabilităţii straturilor rutiere) care pot apărea pe reţeaua rutieră, ca efect al desfăşurării traficului greu în condiţiile climatice de caniculă”, precizează CNAIR.

CNAIR subliniază că măsurile adoptate nu vizează: transporturile de persoane; transporturile de animale vii şi de produse perisabile de origine animală şi vegetală; vehiculele care participă la intervenţii în caz de forţă majoră; transporturile funerare; transporturile poştale; transporturile de echipamente de prim ajutor; transporturile pentru distribuire de carburanţi; transporturile de mărfuri sub temperatura controlată; transporturile pentru tractări vehicule avariate; transporturile pentru distribuirea de apă şi hrană în zonele calamitate; transporturile cu vehicule specializate destinate prin construcţie salubrizării; transporturile de apă îmbuteliată; transporturile produse provenite din exploatări agricole; transporturile militare implicate în exerciţii multinaţionale.