PIB-ul pe cap de locuitor al României, aproape mai mare decât al Portugaliei sau Ungariei. Care este motivul pentru care nu se simte și în buzunarele românilor

Chiar dacă în anii 2000 românii se uitau cu admirație la dezvoltarea economică a unor țări precum Ungaria și Portugalia, în cursul anului trecut, România le-a ajuns din urmă în ceea ce privește PIB-ul.

Specialiștii de la UBB Cluj explică de ce populația nu consideră că nivelul de trai s-a îmbunătățit substanțial, relatează Adevarul.

România a ajuns, anul trecut, la același nivel cu Ungaria și Portugalia la PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, arată datele Eurostat publicate luna trecută.

PIB (Produsul Intern Brut) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări/zone în decurs de un an. Teoretic, aceasta înseamnă că nivelul de trai din țara noastră a cunoscut o îmbunătățire importantă. Acest lucru nu se vede în sondajele de opinie din ultimii ani.

Astfel, întrebați dacă în România lucrurile merg într-o direcție bună sau greșită, 74% dintre cetățeni au răspuns că ne îndreptăm într-o direcţie greşită, se arăta într-un sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), efectuat, la nivel naţional, în perioada 8-22 noiembrie 2022.

În toamna anului trecut, românii erau mai pesimiști decât în ianuarie 2022, când un sondaj Inscop arăta că 68,9% credeau că direcția în care se îndreaptă România este una greșită. Întrebați, în cadrul ultimului sondaj amintit, cum își evaluează viața în comparație cu acum cinci ani, 68,9% au optat pentru varianta „mai grea”.

„Nivelul general de trai din România a crescut semnificativ”

„Adevărul” i-a întrebat pe economiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM), un laborator de cercetare din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, de ce românii nu simt că, de fapt, duc o viață mai bună.

Echipa de la RoEM, coordonată de profesorul Szász Levente, prodecanul FSEGA, a precizat că, dacă ne uităm la evoluția economică pe termen lung a României, aceste știri trebuie văzute așa cum sunt ele, adică știri pozitive.

„Comparând situația economică a țării cu condițiile din anii ‘90 sau chiar și cu începutul noului mileniu se poate constata clar că nivelul general de trai din România a avut o creștere semnificativă, iar astăzi datele arată că am ajuns din urmă Ungaria și Portugalia, două țări care în ultimele decenii se aflau constant și detașat în fața României, în special în privința indicatorului PIB pe cap de locuitor”, precizează cercetătorii de la UBB.

În urmă cu câteva decenii, românii priveau țări precum Ungaria și, mai ales, Portugalia, ca exemple de urmat în privința dezvoltării economice.

„Astăzi, se pare că îi ajungem din urmă. Dar în general, este de ajuns dacă comparăm, de exemplu, numărul de mașini sau coșul general de cumpărături al populației cu situația de acum 20-30 de ani și creșterea nivelului de trai devine evidentă. Iar acest avans are un raționament economic clar în spate”, subliniază Szász Levente.
De ce simt românii că trăiesc mai greu

Pe lângă această latură pozitivă reflectată în creșterea nivelului de trai, au crescut și discrepanțele în economie și în societate, spun economiștii de la UBB.

„Creșterea nivelului mediu de trai este doar o valoare medie, în realitate însă această creștere s-a manifestat diferit în diferite regiuni ale țării, în diferitele sectoare ale economiei sau în rândul diferitelor categorii sociale ale populației. Iar aceste discrepanțe conduc la tensiuni sociale care pot distorsiona percepția noastră privind avansul economic general al țării din ultimele decenii”, arată echipa RoEM.

E suficient, spun cercetătorii, să ne uităm la diferențele salariilor medii nete la nivel de județ. Astfel, lista este condusă de București cu 5.546 lei, urmat de Cluj cu 5.274 lei și Timiș – 4.636 de lei, iar la capătul listei, la o distanță majoră, se află județele Caraș Severin – 3.232 de lei, Vrancea – 3.196 de lei și Teleorman, cu 3.041 de lei (conform Statisticiromania.ro).

Citește și: Cum au stabilit experţii Băncii Mondiale că românii care o duc cel mai bine sunt clujenii. Argumentele contra
Este o creștere cu fundamente reale?

Pentru a răspunde la întrebarea în ce măsură există un fundament economic real pe care se bazează această creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în România, echipa RoEM s-a uitat peste evoluția unui alt indicator important în acest context, și anume productivitatea muncii.

„Pe termen lung, PIB-ul pe cap de locuitor poate avea un trend de creștere doar dacă acesta este acompaniat de creșterea productivității muncii. Datele Eurostat analizate de echipa noastră arată că România a avut cea mai mare rată de creștere a acestui indicator în ultimii 20 de ani dintre toate țările membre UE din regiunea est-europeană”, a precizat Szász Levente.

Astfel, chiar dacă la debutul noului mileniu România se afla pe ultimul loc la productivitate, am reușit relativ rapid să-i devansăm pe bulgari și după cele două decenii de atunci ne-am apropiat foarte mult de nivelul Ungariei și al Poloniei.

„Dacă trendul se menține, vom putea depăși și aceste două țări în viitorul apropiat”, spune profesorul.

Cum au devenit românii mai productivi

I-am întrebat pe cercetătorii UBB ce a determinat creșterea productivității muncii în România, fără de care o creștere a PIB-ului nu este sustenabilă. Sunt cel puțin trei aspecte importante, spune Szász Levente.

În primul rând, aderarea României la UE, respectiv reformele economice întreprinse pentru pregătirea țării pentru aderare au adus o îmbunătățire substanțială pe plan economic, ceea ce reiese și din faptul că productivitatea muncii a avut o creștere rapidă deja în anii 2003-2007.

În al doilea rând statutul de membru UE al României a contribuit la creșterea încrederii investitorilor străini și implicit la sporirea investițiilor străine directe care nu numai că au dinamizat mai multe sectoare economice, dar au contribuit și la un influx de know-how și tehnologie în țară care au avut un impact direct și pozitiv asupra productivității muncii.

În al treilea rând, putem identifica sectoare ale economiei cu dezvoltare extraordinară în ultimele decenii, precum sectorul IT, comunicații sau serviciile profesionale.

În ceea ce privește factorii de care depinde menținerea trendului ascendent al PIB-ului și al productivității din România, Rácz Béla, lector universitar la UBB-FSEGA, membru al echipei de cercetare RoEM, a precizat că anul trecut, conform datelor INS, România a înregistrat o creștere economică de 4,7%, peste așteptări.

„Sectoarele IT&C și comerțul au avut cele mai notabile contribuții pozitive, cu 1,3 puncte procentuale și respectiv 1,2 puncte procentuale. De asemenea, activitățile profesionale, științifice și tehnice, tranzacțiile imobiliare și construcțiile au avut contribuții pozitive semnificative”, a precizat cercetătorul.

Consumul a continuat să fie principalul motor al creșterii economice, dar a avut o contribuție mai mică decât în 2021. Investițiile au fost mai puternice, în special în a doua jumătate a anului, când cheltuielile pentru proiecte publice au fost deblocate. În ciuda acestor evoluții pozitive, cercetătorii RoEM atrag atenția că România rămâne în a doua jumătate a clasamentului european în ceea ce privește nivelul de trai, iar sustenabilitatea evoluției pozitive de până acum va necesita intervenții importante în viitor. În plus, valoarea PIB nu este relevantă în ceea ce privește calitatea unor servicii publice esențiale precum Sănătatea sau Educația.

Rácz Béla spune că, pentru ca PIB-ul să crească în continuare, e nevoie de creșterea productivității muncii, prin „deciziile potrivite” luate de guvern, cum ar fi investiții în noi tehnologii și eficientizarea muncii, sprijinirea educației, cercetării și dezvoltării, precum și promovarea de noi legi care facilitează înființarea de afaceri.

Zeci de migranți care au intrat legal în România, prinși când încercau să treacă ilegal granița pentru a ajunge în vestul Europei

Două grupuri de zece migranţi, care au ajuns legal în România, au fost prinse de poliţiştii de frontieră din Arad în timp ce încercau să treacă ilegal graniţa pentru a ajunge în state din vestul Europei, pe jos, peste fâşia verde. Alţi migranţi au încercat să se ascundă în tiruri care transportau bucăţi de mobilă sau peleţi de lemn, relatează News.ro.

„Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Turnu, judeţul Arad, au observat, în timpul executării misiunilor specifice de supraveghere, în apropierea liniei de frontieră, două grupuri, formate din zece persoane, care se deplasau pe jos. Deoarece acestea nu îşi justificau prezenţa în zonă, au fost conduse la sediul sectorului pentru efectuarea verificărilor. În urma cercetărilor a fost stabilit faptul că sunt cetăţeni din Bangladesh, Pakistan şi Sri Lanka, intraţi legal în România şi intenţionau să ajungă în mod fraudulos într-un stat din vestul Europei”, se precizează într-un comunicat de presă, de vineri, al Poliţiei de Frontieră.

Alţi migranţi s-au ascuns în tiruri, în încercarea de a ieşi ilegal din România, spre vestul Europei.

„În ultimele 24 de ore, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din ţară un cetăţean bulgar şi unul român, aflaţi la volanul unor ansambluri rutiere înmatriculate în Bulgaria, respectiv România. Şoferii autovehiculelor transportau grupaje de mobilă şi peleţi din lemn pentru societăţi comerciale din Ungaria şi Austria. În urma efectuării controlului amănunţit al mijloacelor de transport au fost descoperiţi, ascunşi în compartimentele pentru marfă, 7 cetăţeni străini. Persoanele au fost preluate şi transportate la sediul sectorului pentru cercetări unde, în urma verificărilor, poliţiştii de frontieră au stabilit că sunt 4 cetăţeni din Egipt şi 3 cetăţeni din Etiopia, intraţi legal în România”, se mai arată în comunicat.

Tot la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, poliţiştii de frontieră au observat pe sensul de ieşire din România, între tonetele de control, o femeie care se deplasa pe jos, cu intenţia de a se sustrage controlului de frontieră. În cadrul verificărilor, poliţiştii de frontieră au stabilit că persoana în cauză este cetăţean turc.

De asemenea, poliţiştii de frontieră de la Nădlac II, judeţul Arad, au depistat alţi 8 cetăţeni din diverse state, care au încercat să treacă ilegal frontiera în Ungaria, ascunşi în două mijloace de transport.

Cu o zi în urmă, o sută de migranţi din ţări precum Siria, Turcia, Irak, Bangladesh, Nepal, Pakistan şi Etiopia care au intrat legal în România, dar care au vrut să iasă ilegal din ţara noastră, au fost găsiţi ascunşi printre plăci de gresie, piese auto sau alte mărfuri, în mai multe tiruri şi o autoutilitară sau când încercau să treacă frontiera pe jos.

Creșteri majore pe segmentul produselor contrafăcute și de contrabandă în România

Autoritățile române au capturat peste 90 mil. țigarete de contrabandă în primele 9 luni ale anului, evaluate la peste 15 mil. EUR pe piața neagră.

Volumul de capturi aproape s-a dublat față de aceeași perioadă din 2022, conform platformei StopContrabanda.ro.

Zona de Sud are o pondere de 26% în total capturi de țigări de contrabandă în 2023, cu peste 24 de milioane de țigarete de contrabandă capturate, de 5 ori mai multe față de aceeași perioadă a anului 2022.

Totodată, potrivit datelor autorităților, un volum de bunuri contrafăcute în valoare de peste 60 de mil. EUR au fost reținute în România anul acesta.

Obiectivul BAT este de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™), ceea ce implică susținerea eforturilor de combatere a activităților de trafic ilicit.

Autoritățile române au capturat peste 90 de milioane de țigarete de contrabandă în primele 9 luni ale anului 2023, aproape dublul volumului capturilor înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea totală a acestora pe piața neagră este de peste 15 milioane de euro, potrivit datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de țigarete de contrabandă din România. BAT lansează o nouă campanie de informare privind cadrul legislativ și riscurile contrabandei și contrafacerii, în parteneriat cu Poliția de Frontieră Română și Autoritatea Vamală Română.

Traficul cu produse contrafăcute s-a triplat în primele șase luni ale anului 2023, potrivit Analizei activităţii Poliţiei de Frontieră Române pe semestrul I al anului 20231. Între produsele cel mai frecvent contrafăcute se numără țigaretele, articolele vestimentare și de încălțăminte sau produsele cosmetice. Fiecare vânzare a unui produs contrafăcut generează pierderi la bugetul de stat și un pericol real la adresa siguranței consumatorilor.

BAT, un partener dedicat al autorităților în lupta împotriva contrabandei și contrafacerii
BAT demarează și în acest an o nouă campanie de informare cu privire la cadrul legal și riscurile contrabandei și contrafacerii la adresa siguranței individuale și a comunităților. Începând cu 21 septembrie, toate punctele de frontieră și vamale vor oferi materiale informative privind cantitățile de țigarete cu care se poate călători în spațiul UE și non-UE, sancțiunile aplicabile pentru contrabandă și contrafacere, precum și elemente de identificare a produselor ilegale și contrafăcute. Campania se derulează în parteneriat cu Poliția de Frontieră Română și Autoritatea Vamală Română.

“În contextul în care datele la zi ale anului curent indică o sporire alarmantă a activității infracționale și diversificarea metodelor de introducere pe piață a produselor de contrabandă și contrafăcute, siguranța consumatorilor, frânarea fenomenelor rețelelor infracționale și asigurarea sustenabilității veniturilor la bugetul de stat trebuie să se regăsească cu prioritate pe agenda publică a țării. Credem cu tărie într-o informare continuă și corectă asupra riscurilor contrabandei și contrafacerii și continuăm să susținem eforturile autorităților în combaterea acestui fenomen cu implicații severe asupra dezvoltării economice și a siguranței comunităților”, declară Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice, Aria Europa de Sud – Est din cadrul BAT.