România, țara din UE cu cei mai puțini angajați care lucrează de acasă. Iancu Guda: Situația va continua, economia este ancorată în consum

La nivel european, aproape 4 din 10 angajați au început să lucreze de acasă, în contextul izolării impuse de pandemie. Cele mai ridicate procente ale trecerii la munca de acasă au fost raportate în Finlanda, Luxemburg și Țările de Jos. România este statul din UE cu cea mai mică pondere de angajați care au trecut la telemuncă în pandemie, mai exact sub 20 la sută.

Un website de vânzări online care conține și anunțuri de angajare a analizat numărul de recrutări dn ultimele luni. Anul 2020 a început cu 1.989 de anunțuri noi de angajare în regim de muncă de acasă. În luna februarie, totalul a urcat la 2.213 anunțuri. Însă din martie s-au observat scăderi în cadrul acestui tip de anunțuri. Cifrele au ajuns la 1.521 pentru iunie și la 1.501 pentru luna iulie.

În iulie 2020, cei mai căutați candidați au fost inginerii, cu peste 7.000 de anunțuri de recrutare. Au fost urmați de categoria șoferi, muncitori în servicii auto și curieri, cu peste 3.000 de anunțuri, iar pe locul al treilea au fost lucrătorii în producție, depozite și logistică. Angajatorii căutau, de asemenea, bone și menajere.

Potrivit EUROSTAT,  doar 0,8% din forța de muncă ocupată din România muncea, de obicei, de acasă, anul trecut, reprezentând aproximativ 45 de mii de angajați. Tot în 2019, 5,4% dintre angajații din Uniunea Europeană lucrau de obicei de acasă. Mai multe țări înregistrau anul trecut procente mai scăzute. Printre acestea se află Germania, Spania, Cehia, România şi Bulgaria.

Așadar, pandemia a schimbat cifrele și România a trecut de la doar 0,8% din forța de muncă ocupată din ţară care muncea, de obicei, de acasă, în 2019 – ceea ce reprezenta aproximativ 45.000 de angajați – la aproape 20%, dar această proporție încă e mică raportat la realitatea din Uniunea Europeană.

Iancu Guda: Cam 70 la sută din economia României depinde de consum

Analistul financiar Iancu Guda spune că România va continua să rămână la coada clasamentului european și asta din cauza diferențelor structurale ale formării economiei.

Economia noastră este foarte puternic ancorată în consum, fie că vorbim de comerțul cu amănuntul, fie că este comerț cu ridicata, și atunci ponderea companiilor active în România pe aceste sectoare este foarte ridicată. Practic, dacă vorbim din perspectiva aportului la formarea PIB, cam 70 la sută din economia noastră depinde de consum.

Dacă vedem companiile active la noi în țară, avem cam 18 la sută pe comerțul cu amănuntul, 12 la sută pe comerț cu ridicata și distribuție, 9 la sută în construcții, 8,7 la sută în transporturi și HoReCa – 5,2 la sută. Dacă adunăm toate aceste ponderi, vorbim despre 54 la sută din companiile active din România care sunt active pe comerț, pe retail, pe construcții, transporturi și HoReCa. Or, acestea sunt sectoare unde nu poți să lucrezi de acasă și de aici vine o primă explicație care arată de ce diferă atât de mult economia românească față de alte țări din Europa.

Nu multe companii își permit să le cumpere angajaților laptopuri și telefoane ca să lucreze de acasă

În al doilea rând, cred că în ceea ce privește trecutul, a fost o problemă legată de capacitatea companiilor de a le permite angajaților să lucreze de acasă. Pentru că asta înseamnă acces la internet – aici România stă bine, dar ar trebui să ai dispozitive hardware, un calculator, un laptop și telefon pus la dispoziție de companie. Or, aici cred că marea masă a companiilor din România stau foarte prost. Să nu uităm că 94 la sută dintre companiile active în România au sub un milion de euro cifră de afaceri și acestea fac un profit de 5 la sută, deci la 50.000 de euro profit pe tot anul per toată compania, este greu să-ți permiți pentru mai mulți angajați să le cumperi laptouri, telefoane, ca să lucreze de acasă.

Nu în ultimul rând, să nu uităm că avem un mediu de afaceri puternic antreprenorial de familie. 82 la sută dintre companiile din România au maxim trei angajați, deci nu vorbim de multe corporații. Acestea, pentru că sunt bine organizate și cu proceduri puse la punct, cu bugete puse la dispoziție ca să cumpere aceste dispozitive, sunt cele care și-au dus o bună parte din angajați către telemuncă, iar aceștia lucrează acum prin rotație.

Statul a intervenit târziu cu sprijinirea companiilor

Cred că statul a intervenit târziu cu sprijinirea companiilor pentru cumpărarea unor dispozitive, astfel încât angajații să lucreze de acasă, de-abia acum vorbim, la cinci luni de la startul pandemiei, de aceste măsuri de sprijin. Statul putea să intervină mai hotărât cu buget de granturi nerambursabile pentru acoperirea tuturor cheltuielilor companiilor care trebuiau să protejeze angajații: măști, dezinfectanți și toate echipamentele necesare ca să ții o distanță între angajat și consumator, de exemplu la tejghea, la casierie să ai acei pereți de plexiglas.

Pentru cei care continuă să vină la muncă, pentru că pur și simplu asta este activitatea, statul să vină să sprijine companiile să deconteze aceste cheltuieli.

Avantajele muncii de acasă

Telemunca are avantaje importante cât timp poți să desfășori activitatea de acasă – de exemplu, traficul din marile orașe și-ar putea găsi o ușurare, chiar dacă ar avea de suferit, în schimb, industria din zona spațiilor de birouri, din cauza scăderii gradului de ocupare.

Pentru familii ar putea însemna și o scădere a cheltuielilor pe care le-ar fi avut cu o bonă, cu transportul etc.

Dacă are o productivitate bună, cred că telemunca trebuie sprijinită, în special prin accelerarea programelor de sprijinire a companiilor, a conchis analistul financiar Iancu Guda.

sursa: digi24.ro