România a cerut Comisiei Europene un sprijin pentru fermieri de 30 euro/tonă pentru exportul cerealelor

România a cerut Comisiei Europene un sprijin pentru fermieri de 30 euro/tonă pentru exportul cerealelor

Comisiei Europene i-a fost solicitat, din partea României, prelungirea restricțiilor pentru importurile de cereale din Ucraina până la finalul anului, introducerea a doua noi produse în listă, dar și acordarea unei subvenții.

Într-un interviu acordat agenției Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a precizat că va încerca să convingă Bruxelles-ul să prelungească derogările pentru fermieri cu privire la rotaţia culturilor şi asigurarea zonelor neproductive şi pentru anul 2024, având în vedere că România se încadrează în standardul Uniunii Europene de 4%, cu aproape un milion de hectare neproductive şi încă 850.000 de hectare existente de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare.

Nu este corect

„Am solicitat la Consiliul Agricultură şi Pescuit la care am participat prelungirea derogării şi pentru anul 2024 pentru toţi fermierii de la implementarea cerinţelor privind rotaţia culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8), pentru a nu avea probleme ca terenul agricol din România să fie lăsat pârloagă, întrucât aşa cum este transpus în Regulament, cred că nu este corect ca pârloaga să se realizeze pe beneficiar. Din punctul meu de vedere ar trebui să se realizeze la nivelul statului”, a menţionat ministrul Agriculturii.

România deja are un milion pârloagă

El a adăugat că, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), va fi elaborat un studiu care va fi transmis Comisiei Europene. Ministrul a asigurat că va încerca să convingă Bruxelles-ul ”că ar trebui modificat acest regulament astfel încât să se aplice pe ţară, pentru că România în momentul de faţă deţine aproape un milion de hectare neproductive şi mai mult de atât, de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare, acolo unde este teren agricol, România mai lasă nemuncite aproape 850.000 de hectare. Practic, România s-ar încadra în standardul Uniunii Europene de 4% pârloagă prin categoriile de teren pe care le are. Dacă facem un calcul, la 9 milioane de hectare de tern arabil, ori patru, înseamnă 360.000 de hectare, dar România deja are un milion pârloagă şi 850.000 de hectare nelucrate, fiind zone de protecţie şi fiind teren fertil de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare”, a explicat Florin Barbu.

Nu este o sperietoare

”Până să ajung ministru, toată lumea spunea: Comisia Europeană e o sperietoare. Nu este o sperietoare. În ultima discuţie pe care am avut-o cu comisarul european pe agricultură i-am explicat că România are posibilitatea de a demonstra cu acte, cu cărţi funciare, că are deja lăsat teren pârloagă mai mult de 4% şi că nu trebuie făcute anumite regulamente tip pentru toate ţările ci în funcţie de specific. Sunt convins că lucrurile se pot rezolva, dacă ai un dialog şi aduci argumente clare. Repet, eu nu sunt adeptul mersului în forţă”, a punctat şeful de la Agricultură.

Nu cred că UE are alte argumente

În ceea ce priveşte importurile de cereale din Ucraina, şeful de la Agricultură a transmis că a semnat deja un acord cu alte patru state afectate de războiul de la graniţa României, respectiv Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia, pentru prelungirea restricţiilor până la 31 decembrie 2023.

În opinia sa, Comisia Europeană nu ar avea argumente ca să nu prelungească interdicţia importurilor de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui din Ucraina şi după data de 15 septembrie, mai ales că ministrul ucrainean al Agriculturii a confirmat că România nu este piaţă de desfacere pentru cerealele ucrainene. „Cred că lucrurile sunt foarte clare şi CE nu ar avea niciun argument, lucru pe care l-am spus şi CE, dar l-am înştiinţat şi pe comisarul european pe agricultură, Janusz Wojciechowski”, a menţionat Barbu.

Florin Barbu a adăugat că, în cazul în care CE nu prelungeşte interdicţia, România va decide la nivel de guvern ce măsuri vor putea fi luate pentru a evita perturbări majore ale pieţei. „Asta se va discuta. Nu voi decide eu în calitate de ministru, vom avea o discuţie la nivel de Guvern. Sunt sigur că şi domnul premier va avea discuţii la nivel de consiliu, vorbim aici fiecare pe palierul de răspundere şi sunt convins că împreună vom lua cea mai de bună decizie pentru fermierii români”, a transmis ministrul Agriculturii.

Costurile de transport, uriașe

În ceea ce privește sprijinul pentru fermierii români, ministrul Agriculturii a precizat că, în condițiile în care Portul Constanța a fost destul de aglomerat, ”iar cheltuielile cu transportul ale fermierilor români au crescut foarte mult, am solicitat comisarului inclusiv acordarea unui sprijin de 30 euro pe tona de cereale pentru exportul cerealelor din România. Putem vedea pe bursă că preţul unei tone de cereale este de 200 de euro, iar aproape 50-60 euro reprezintă costuri cu transportul, diferenţa fiind foarte mare faţă de anii precedenţi”, a explicat el.

Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a subliniat că analizează suplimentarea listei supusă interdicţiei cu două noi produse, respectiv miere şi ulei. „Sigur, România, pe miere şi pe ulei, are grad de autosuficienţă şi consider că acele produse care vin din Ucraina ar trebui destinate ţărilor care nu au acest grad de autosuficienţă. Este un lucru extrem de important extinderea acestei liste cu produse în aşa fel încât fermierii şi producătorii români să nu fie afectaţi”, a mai spus Barbu.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---