Un primar dă BANI persoanelor care prezintă probe cu cetățeni care aruncă iresponsabil gunoiul

Primarul comunei Barcani, din județul Covasna, Nicolae Pastor, a anunțat că persoanele care îi arată dovezi clare, fotografii sau videoclipuri, cu persoane care aruncă gunoaie în comună va primi, din salariul său, 100 de lei, informează Covasna Media.

Amenda pentru aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor este între 1.000 și 2.500 de lei.

Primarul susține și că au fost montate camere de supraveghere în zonele cunoscute în care se aruncă gunoaie, pentru ca oamenii care aruncă gunoaie în acea zonă să fie sancționați.

„Privind celelalte zone în care nu am reușit încă să amplasăm camere video, din salariul meu, voi oferi recompensă 100 lei pentru persoanele care vor veni cu dovezi clare și concrete (foto/video) cu cei ce abandonează deșeuri în păduri, drumuri lăturalnice, câmpuri sau cursuri de apă! Promit că voi păstra confidențialitatea celui ce sesizează aceste fapte!”, a scris primarul pe Facebook.

Zilele trecute elevii din comună au strâns aproape trei tone de gunoaie de pe raza localității. Echipa de elevi care a strâns cele mai multe deșeuri, clasa a V-a A, a primit drept premiu 5.000 de lei pentru organizarea unei excursii de două zile, plus transport gratuit.

Alimente care nu au dată de expirare. Care sunt produsele din care puteți face stocuri fără teama de a se strica

Mierea de albine este cel mai cunoscut aliment din categoria celor care nu expiră niciodată. „Albinele efectuează acele procese de mutare a nectarului şi a mierii dintr-o celulă în alta pe suprafeţe întinse până când se elimină apa până la o valoare de 18%.

Se va închide la culoare odată cu trecerea anilor, dar proprietăţile rămân aceleaşi. A fost descoperită miere, veche de peste 3.000 de ani, în piramidele din Egipt. Practic acest produs este inaccesibil bacteriilor şi este veşnic”, a declarat Marian Pătraşcu, apicultor.

„Veşnice” sunt şi sarea, zahărul, alcoolul sau bicarbonatul de sodiu

„Veşnice” sunt şi sarea, zahărul, alcoolul sau bicarbonatul de sodiu. Orezul sau pastele au termen de valabilitate îndelungat. „Cel mai bine ar fi să fie păstrate în ambalajul original, să nu le deschidem, tot ce deschidem ducem la consum sau le depozităm în recipiente de sticlă sau de plastic dar închise ermetic, la întuneric şi de preferat la temepraturi mai joase fără să fie umezeală. Am cumpărat de pandemia aia de am umplut sertarele la bucătărie şi ce am făcut cu ele… Ulei, zahăr, paste făinoase, făină, mălai. N-au expirat dar nici nu le-am folosit, ne-a fost frică că vine foametea „, a declarat Marilena Murguleţ, specialist în nutriţie.

Şi legumele deshidratete şi condimentele rezistă ani de zile. „Lintea, mazărea, năutul se pot păstra în condiţiile în care sunt foarte bine deshidratete, uscate. Ele se pot păstra până la 3 ani dar chiar şi 5-6 ani şi pot fi consumate şi după această perioadă de timp în condiţiile în care se rehidratează pe o perioadă mai lungă şi se fierb o perioadă mai lungă de timp pentru a se înmuia bobul”, a declarat Marilena Murguleţ, specialist în nutriţie.

Şi boabele de piper, cele de muştar, corinadru, pot fi ţinute ani de zile în cămară sau în bucătărie pentru că nici acestea nu expiră prea repede. De asemenea, dacă aveţi pe acasă ierburi aromatice, cum este busuiocul, rozmarinul, cimbrul sau menta şi acestea au termen de valabilitate foarte mare. Mulţi români recunosc că nu citesc etichetele produselor şi aruncă mâncarea după un timp. Aproximativ 70 de kilograme de alimente aruncă fiecare român la tomberon anual. Ţara noastră se află astfel la jumătatea clasamentului european la risipa de alimente, conform unui studiu al ONU.

Sursa: observatornews.ro

Salariul brut s-a majorat în martie cu peste 5.5 procente: În ce domenii s-au înregistrat cele mai semnificative creșteri

Potrivit informațiilor oferite de Institutul Național de Statistică, în luna martie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6401 lei, cu 342 lei (+5,6%) mai mare decât în luna februarie 2022. Câştigul salarial mediu net a fost 3937 lei, în creștere faţă de luna precedentă cu 216 lei (+5,8%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9968 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2079 lei).

Martie 2022 comparativ cu Martie 2021: comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 11,0%). Datele apar în contextul în care în luna aprilie a acestui an a fost înregistrată o inflație de 13,8%, așa că cei 216 lei în plus au fost greu de resimțit pentru români.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real1 a fost 100,8% ȋn luna martie 2022 față de luna martie 2021.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,8% ȋn luna martie 2022 față de luna februarie 2022.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 234,2%, cu 8,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2022.

În luna martie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

– cu 55,4% ȋn activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 28,7% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 22,2% ȋn fabricarea băuturilor;
– între 12,0% și 19,0% ȋn activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de editare, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, extracţia minereurilor metalifere, telecomunicaţii, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
– între 7,5% și 11,5% ȋn fabricarea altor mijloace de transport, extracţia cărbunelui superior şi inferior, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, cercetare-dezvoltare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
– între 6,0% și 7,0% ȋn fabricarea produselor textile, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2022 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-3,6%), respectiv în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-0,1%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,9%), administraţie publică (+2,2%), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (+0,6%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă).

Sursa: stiripesurse.ro