„RO.MÂNIA (NE)EDUCATĂ”: În timp ce Educația primește cea mai mică alocare din istoria recentă, în proiectul Bugetului 2020, 150.000 de copii din România adorm flămânzi în fiecare seară

„RO.MÂNIA (NE)EDUCATĂ”: În timp ce Educația primește cea mai mică alocare din istoria recentă, în proiectul Bugetului 2020, 150.000 de copii din România adorm flămânzi în fiecare seară

De mai bine de 7 ani de zile, se fac demersuri continue pentru ca procentul din PIB, alocat pentru Educație, să fie de cel puțin 6%. Anii au trecut, guvernele s-au tot schimbat, miniștri Edcuației au tot venit și au tot plecat, însă în „România educată”, sau mai bine spus „Ro.Mânia (ne)educată”, viitorul educației e la fel de incert, indiferent ce partid se află la guvernare.

Ministerul Educației și Cercetării este organismul Guvernului României care coordonează sistemul de învățământ din România, stabilește obiectivele sistemului de învățamânt în ansamblul său, precum și obiectivele educaționale pe niveluri și profiluri de învățământ. Un organism indispensabil, în mod normal, în țara în care se află, probabil, cei mai mulți doctoranzi (falși, bineînțeles).

În aceeași țară, acestui minister îi este acordat un procent de sun 3% din Produsul Intern Brut, deși un minim necesar ar fi dublul procentului, adică cel puțin 6%.

Demersurile studențiilor IGNORATE de fiecare Guvern în parte

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care, de 18 ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală. ANOSR a solicitat constat Guvernelor să prioretizeze investiția în educație. Ei au demarat, în anul 2012, Campania „6% pentru Educație”. Anii au trecut, promisiunile au venit, dar s-au risipit repede și, cu toate că, studenții au protestat constat pentru acest lucru și continuă demersurile pentru asigurarea predictibilităţii finanţării educaţiei prin alocarea a 6% din PIB.

În anul 2016, o delegație ANOSR a participat la guvern la o sesiune de consultări pentru creionarea bugetului de stat al României pe anul 2016, la care au fost prezenți: prim ministrul interimar de pe atunci, Sorin Cîmpeanu, Ministrul Finanțelor Publice, Orlando Teodorovici,Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, alături de reprezentați ai elevilor și ai studenților.

Câteva dintre propunerile ANOSR asupra Legii bugetului de stat din urmă cu 4 ani sunau cam așa:

– cel puțin 6% din Produsul Intern Brut pentru educație;

– creștere a fondului de investiții din învățământul superior cu 824% față de anul 2014;

– creșterea fondului de burse cu 37% față de anul 2014 și impunerea unui procent minim de 30% din totalul fondului de burse ce să fie alocat către bursele sociale;

– alocarea finanțării corespunzătoare pentru cercetare, cel puțin respectând Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare (minim 0,56% din PIB).

Tot în anul 2016, cunoscuta organizaţie „Salvaţi copiii”, ce are ca scop necesitatea de a respecta în mod real, concret, direct drepturile copilului, a demarat o nouă campanie pentru ca Educația și Cercetarea să primească minimul procentual: „Campania Globală pentru Educaţie”. Această campanie a fost susţinută şi promovată de o coaliţie formată din: Organizaţia Salvaţi Copiii (coordonator), Consiliul Naţional al Elevilor, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, World Vision România, Roma Education Fund România, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională „Step by Step”, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, Agenţia Împreună, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, Asociaţia OvidiuRo şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.

„Un popor needucat este un popor ușor de manipulat”

Totuși, premisa pe care, majoritatea persoanelor din sectorul public, consider că este „Un popor needucat este un popor ușor de manipulat”. Iar toate formele de corupție întâlnite în această țară, afectează și mai mult populația tânără. De ce? Pentru că, potrivit datelor extrem de triste, din raporte oficiale, aflăm că peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi.

Cum este imaginea educației în România? Răspunsul: DEZOLANTĂ

Lipsa finanțării, resimțită prin tavane și pereți de școli care se prăbușesc, elevi care învață în frig, din manuale pline de greșeli și sunt nevoiți să meargă la toaletă, în fundul curții. Adăugând profesori nepregătiți, corupți, care știu să facă doar exces de zel, lipsa dacălilor, în adevăratul sens al cuvântului, mii de doctorate plagiate, elevi analfabeți funcțional, care au mari șanse să ajungă în poziția pe care a ocupat-o Viorica Vasilica Dăncilă, dacă lucrurile vor continua în această manieră. Aceasta este doar o parte a tabloului trist și dezolant, care arată imaginea educației românești la 30 de ani de la Revoluția din decembrie ’89.

Pe de altă parte, diamantele scumpe se găsesc doar în noroi

O altă imagine, diametral opusă, este „salvată” de toți olimpicii care câștigă constant, an de an, medalii la cele mai importante concursuri internaționale. Aceste genii, despre care presa, e prea ocupată să le acorde importanță, care fac eforturi considerabile pentru a se deplasa mii de km ca să ridice, cu mândrie tricolorul românesc, atunci când urcă miloși pe respectivul podium.

Cu toate că președintele țării, este de profesie profesor, Educația este ignorată

Legea Bugetului pentru acest an, 2020, a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, care înainte să intre în viața politică, în anul 200, a fost profesor de fizică și inspector școlar. Același profesor care a „uitat” despre Educația și Cercetarea din țara pe care o conduce.

Educația și Cercetarea primesc împreună 2,7% din PIB în proiectul Bugetului 2020, adică cea mai mică alocare din istoria recentă pentru acest domeniu, la 3 săptămâni după ce profesorul Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale și la o lună și jumătate de la prima ședință de guvern a Cabinetului Orban, desfășurată cu liderul de la Cotroceni la prezidiu. Cea mai mică alocare bugetară vine, paradoxal, într-un Guvern instalat și chemat frecvent la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, al cărui principal proiect anunțat în cele două mandate a fost “România educată”.

Să nu uităm ce promitea Klaus Iohannis, prin proiectul “România educată”:

România normală înseamnă România educată, cu un sistem de învățământ echitabil și de calitate, centrat pe câteva principii:

  • Accesul fiecărui copil la o educație de calitate, care să îi ofere premisele unei cariere de succes. Diminuarea decalajelor dintre urban și rural, integrarea copiilor aflați în situații de risc și reducerea abandonlui școlar sunt *atenție* urgențe ale viitoarei guvernări.
  • Toate spațiile educaționale trebuie să reprezinte medii sigure pentru elevi și profesori. Pentru aceasta, este necesară alocarea de fonduri pentru atingerea standardelor igienico-sanitare și de siguranță la incendiu.
  • Alocarea de resurse suficiente pentru educație, atât pentru școli, cât și pentru salariile cadrelor didactice, alături de o finanțare adecvată a programelor de consiliere și de sprijin dedicate elevilor din comunități dezavantajate.
  • +Altele…

Așadar, în urmă cu 2 luni,  în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, acestea erau promisiunile lui Klaus Iohannis. “România normală înseamnă România educată, cu un sistem de învățământ echitabil și de calitate, centrat pe câteva principii”, printre care “alocarea de resurse suficiente pentru educație”.

Și totuși, executivul susținut de profesorul Klaus Werner Iohannis a alocat DOAR 2,7% din PIB Educației și Cercetării pentru 2020 – cea mai mică alocare din ultimii 25 de ani. Nici măcar 3%. Nici măcar JUMĂTATE din ceea ce se cere de ani de zile…

Părinții cer oficial președintelui Klaus Iohannis şi Guvernului să găsească soluții pentru a aplica dublarea alocațiilor. “Suntem conștienți că bugetul nu reprezintă un sac fără fund”, arată Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Preuniversitar, potrivit unui comunicat Edupedu.ro. De asemenea, FNAP atrage însă atenția că de câte ori este vorba de bugetul ministerului educaţiei sau de alocațiile copiilor “nu se găsesc resurse financiare”.

Acest apel nu are caracter politic. De fapt, politica nici nu ar trebui să joace un rol atât de activ, în educație. Este necesară depolitizarea tuturor insituțiilor statului, în special a sistemului preuniversitar și universitar.

Politica e mult mai scumpă decât Educația

Premierul Ludovic Orban a declarat miercuri că în Legea bugetului de stat a fost introdus un amendament care reduce cu 30% finanţarea pentru partidele politice.

Nu ştiu cine primeşte mai mulţi bani, nu am făcut astfel de calcule, lucrul cel mai important este că am redus, per total, cu 30% finanţarea pentru partidele politice, apropo de reducerea cheltuielilor. Nu ştiu către cine se duc banii. E un amendament care a fost aprobat la Legea bugetului de stat, un amendament care a scăzut, de exemplu, finanţarea pentru PSD”, a spus Orban, într-o conferinţă de presă, la Reprezentanţa permanentă a României pe lângă UE, potrivit Capital.

Pe de altă parte, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a constatat cu stupoare că anul 2019 a fost al optulea an consecutiv în care este ignorat articolul 8 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, care prevede alocarea a minimum 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru acest domeniu, educația fiind în continuare subfinanțată cronic.

La cum stau lucrurile, se pare că, anul 2020 va fi cel de-al nouălea an consecutiv, când șansa pentru viitorul României este lăsată de izbeliște.

Documentul oficial, publicat de Ministerul Finanțelor, ce prevede alocarea de la bugetul de stat pentru Ministerul Educației și Cercetării pentru anul 2020, arată că, în acest an, va fi alocată o sumă mai mică cu 292 milioane de lei, decât cea de anul trecut. Astfel, în condițiile în care Cercetarea a fost unită cu Educația, Ministerul primește 30,5 miliarde de lei.

Concret, la un PIB pentru anul 2020 estimat de Guvern la 1129,2 miliarde lei, această alocare de 30,5 miliarde lei înseamnă 2,7%. Pentru comparație, anul trecut Cercetarea primise 0,18% din PIB, iar acum aceste cheltuieli sunt de 1,4 miliarde lei, adică 0,12% din PIB.

Dacă alocarea va rămâne 2,7% din PIB, cel mai probabil aceasta va fi una dintre cele mai mici alocări din istoria recentă. În 2017 a mai fost de 2,8%, în 2018 de 3% și în 2019 tot la 2,7% (după două rectificări negative care au tăiat peste 3 miliarde de lei din bugetul inițial). Angajamentul României la Comisia Europeană prevede alocarea a 1% din PIB pentru Cercetare din fonduri publice.

Potrivit datelor Eurostat, procentul cel mai mare al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație, în România, a fost de 4,3%. Acesta a fost înregistrat în anul 2008, în perioada în care, la cârma Educației au fost doi liberali: Cristian Adomniței și Anton Anton, ambii membri PNL.

Ministrul Florin Cîțu vorbea despre acel 6% din PIB pentru Educație

Însă, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020 apare după ce ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, lăsase de înțeles la finalul săptămânii trecute că alocarea pentru Educație va fi mai mare decât alocarea de anult trecut.

Educația, avem o promisiune de a merge spre 6%. O preferinta personala, mai multi bani să meargă spre investitii, nu doar spre salarii. Bineinteles că noi nu va promitem spitale, scoli si gradinite, daca nu avem bani sa le facem, dar în același timp vom sprijini orice inițiativă private care construiește gradinite, școli, spitale. Cred ca este momentul ca, în România, să permitem sectorului privat să meargă să se dezvolte în aceste sectoare: educație, sănătate, cultură”, spunea Cîțu.

La nivelul Europei, țara noastră ocupă ultimul loc, în ceea ce privește chelutiala guvernamentală pentru Educație. Potrivit Eurostat, în anul 2017 (cea mai recentă dată disponibilă), procentul de 2,8% făcea ca România să fie codașa Europei, situându-se la aproape un procent până și de Bulgaria. Media în UE este de 4,7%, iar Islanda ocupă primul loc, cu un procent de 7,5%, fiind urmată de Suedia cu aproape 7%.

O treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei

Un raport realizat anul trecut de către Organizația Salvați Copii, împreună cu Avocatul Poporului, arată că peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi.

Raportul arată, totdată, că România înregistrează și cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din UE.

Aproximativ 6 % dintre copiii din Uniunea Europeană trăiesc în condiţii materiale extrem de precare.

Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în astfel de condiții, acest procent, fiind de aproape 4 ori mai mare, decât media UE, reprezentând, fără doar și poate, cea mai RIDICATĂ rată. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie.

Cifra îngrijorătoare, legată de cei 150.000 de copii, care merg seara la culcare flămânzi, include doar copiii care trăiesc în mediul rural și a fost calculată pe baza unui studiu din 2018. Cei mai expuși riscului sunt, de departe, copiii care au doi sau mai mulți frați.

Pentru aceștia, alocația ar putea însemna o bucățică de hrană în plus sau chiar o noapte neflămândă. Dar, din păcate, statul român este prea ocupat să umfle burțile porcilor de politicieni, care dorm în papucii statului pe mii de euro, bani care ar putea remedia puțin problemele REALE cu care țara noastră se confruntă.

E o realitate tristă. O imagine dezolantă, a unei țări care intenționează să-și crească și să-și educe viitorul prin metode ultra low cost.

Darius BUZGURE

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...