De multe ori, ne întrebăm, când vine vorba de rețete românești, cât de mult s-au lăsat influențați românii de naționalitățile conlocuitoare. Un exemplu de rețete românești adoptate de toate comunitățile etnice dintr-un areal este și cel pe care vi-l propun azi.
Înainte de a se numi Rimetea, satul a purtat alte trei nume, care amintesc de cele trei etnii ce sunt legate de istoria lui. Trascău i s-a spus imediat după Marea Unire, făcăndu-se referire la Munţii Trascăului, ce se află în apropiere. Aceeaşi referinţă o are şi numele unguresc: Torocko. În germană, i s-a spus Eisenburg. Iar această denumire aminteşte de rădăcinile austriece (localitatea Eisenwurzen) şi germane ale vechilor locuitori, veniţi aici în 1350, pentru a lucra la minele de fier.
Localitatea este însă mult mai bătrănă. Încă din timpul romanilor (106-274), zona a fost populată; o dovedesc monezile romane din timpul împăraţilor Antoninus Pius şi Maximinus Thrax, pe vremea cărora s-au deschis primele exploatări miniere. De altfel, după unele surse, însuşi numele Muntelui Trascău (şi, evident, al localităţii) vine de la impăratul Maximinus Thrax. „Thrax” – „Trascău”.
Rețeta pe care v-o propun nu poate fi fixată exact în timp și e sigur că toate cele trei etnii legate de istoria locului și-au însușit-o.
Cum se prepară?
Se pune la fiert în apă rece zarzavat foarte mult: morcov, pătrunjel, ţelină, ceapă, cartofi, piper boabe, un căţel (sau doi) de usturoi. Găina…
Află detaliile de preparare ale acestei rețete românești de pe ANTENA SATELOR
foto: antenasatelor.ro
