Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Reforma statului de la Cuza la Băsescu

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

La 24 ianuarie 1859, într-o zi de sâmbătă, domnitorul Alexandru Ioan Cuza era ales la Bucureşti în calitatea de prim şef de stat român al erei moderne, conducător al unui nucleu teritorial format din Ţara Românească (fără Dobrogea) şi din Moldova (fără Basarabia şi Bucovina). Lipseau atunci şi Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul. Data de 24 ianuarie a fost înscrisă în istorie ca „Ziua Renaşterii Naţionale”. Au urmat 7 ani de domnie glorioasă dar şi extrem de agitată a lui Alexandru Ioan Cuza în care s-au schimbat nu mai puţin de 25 de guverne şi s-au făcut reforme profunde, electorală, agrară, a justiţiei, învăţământului, bisericii şi armatei, administrativă, culturală şi în alte domenii ce au aşezat temeliile statului naţional român. Ţara trebuia contopită în una şi aceeaşi organizaţie de stat, organizată pe baze democratice prin revizuirea întregii legislaţii anterioare şi trebuiau în acelaşi timp rezolvate problemele arzătoare la ordinea de zi: secularizarea averilor mănăstireşti atât pământene cât şi de la muntele Athos, patriarhiile din Constantinopol, Antiohia, Ierusalim etc. care cuprindeau circa 25 la sută din suprafaţa ţării şi împroprietărirea ţăranilor. În 7 ani de domnie, Cuza le-a făcut pe toate. Şi totuşi, la 11/26 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza este detronat şi silit să abdice. De către cine? De către monstruoasa coaliţie „burghezo-moşierească” care nu era de fapt altcineva decât acelaşi corp naţional de politicieni, de boieri români în principal, care au decis Unirea, atât în Moldova cât şi în Ţara Românească cu unanimitate de voturi. Aceiaşi oameni politici sunt eroi în 1859 şi trădători in corpore în 1866. Ce s-a întâmplat de fapt şi care este adevărul istoric?
Pentru a da un răspuns trebuie să ne îndepărtăm de imaginea legendară, mitică, a lui Cuza-statuie şi să vedem dincolo de marile sale izbânzi naţionale şi gravele erori pe care le-a săvârşit, voit şi mai ales datorită camarilei de care s-a înconjurat, asemenea lui Carol al II-lea. Iar cea mai gravă dintre ele este lovitura de stat pe care a dat-o la 2/14 mai 1864, când a dizolvat Camera Deputaţilor şi a preluat puterile statului urmând a domni printr-un regim autoritar personal.
Perioada de conducere a statului cu un guvern impus de domnitor (ceva în genul guvernului Boc I, II, IIII şi IV impuse de preşedintele Traian Băsescu) s-a înscris în categoria cezarismului, o formă de guvernare care concentra puterea în mâna şefului statului, fără a atinge dimensiunile unei dictaturi. De regulă formele cezarismului sunt acceptate în istorie şi desemnează o domnie luminată dispusă să introducă reforme benefice pentru stat, fie împotriva unui sistem parlamentar greoi şi ineficient fie în copilăria unui stat cu structuri politice, sociale şi economice imature. Iar noul stat român cam în această situaţie se afla. El avea nevoie, în primul rând, de resurse financiare necesare susţinerii reformelor sale structurale. Iar banii nu puteau veni decât din ridicarea şi lărgirea bazei de impozitare, adică din noi impozite ce au lovit puternic atât ţăranii cât şi pătura de mijloc (mici meseriaşi, negustori, comercianţi). Măsurile fiscale, mai mult sau mai puţin chibzuite au fost speculate, pro şi contra, de politicienii şi guvernanţii vremii, mai ales de conservatorii care îi acuzau pe liberali că au trădat poporul şi că Unirea a fost o păcăleală care se întoarce împotriva poporului. Bătălia politică se va da între cele două mari tabere politice, liberală condusă de Ion C. Brătianu şi conservatoare condusă de Barbu Catargiu. Prima profranceză iar a doua filogermană. Va fi însă mai ales o luptă pentru putere, pentru câştigarea a cât mai mulţi adepţi, votanţi din rândul ţăranilor care reprezentau atunci marea majoritate a populaţiei. Acestui scop trebuia să-i slujească şi Legea rurală a lui Cuza şi Kogălniceanu care nu rezolva însă problema agrară şi nu a avut nici efectele electorale scontate, inclusiv în plan politic. Mai mult decât atât, unii proprietari de pământ, atât boierii conservatori cât şi liberalii, s-au coalizat pentru a-l detrona pe Cuza. Ei l-au ales pe frumosul colonel, Unirea a fost rezultatul deciziei lor, dar Cuza a părăsit misiunea încredinţată. În consecinţă Cuza trebuia îndepărtat de aceleaşi forţe care au impus actul decizional al Unirii. Acesta era raţionamentul lor politic. În plus, Cuza a făcut şi greşeala de a se înconjura de o camarilă veroasă care în goană după proprietăţi şi sume enorme de bani din vânzarea activelor statului, a învrăjbit partidele pentru a se lupta între ele slăbind sistemul democratic. Camarila domnitorului avea în prim plan pe frumoasa lui amantă Maria Obrenovici fapt care îi va aduce oprobriul public şi dispreţul oamenilor politici ca şi atitudinea critică a cancelariilor europene. Corupţia devine generalizată şi dirijată de camarila domnească, inclusiv de intervenţia personală a domnitorului care încredinţează, fără licitaţie, prin decret, contracte şi lucrări unor persoane şi companii din anturajul camarilei. Există, de altfel, o declaraţie a domnitorului prin care îşi recunoaşte greşala de a fi favorizat corupţia şi de a nu se dovedi intransigent cu cei corupţi: „M-ar fi răsturnat de mult partidele dacă aş fi fost aspru cu toţi cei care prădau ţara căci afară de câteva excepţii onorabile dar netrebuincioase în lucrările ţării, spunea el, ceilalţi nu caută în drepturile pe care le cer decât mijlocul de a despuia ţara”.
Toate acestea, viaţa aventuroasă şi destrăbălată a domnitorului şi a omului său de încredere Mihail Kogălniceanu (în Arhivele Naţionale din Iaşi a fost descoperit carnetul de întâlniri amoroase ale lui Kogălniceanu care conţinea cifre impresionante de peste 700 de femei cu care se întâlnise şi întreţinuse raporturi sexuale!) au făcut ca la 11 februarie 1866 Cuza să fie detronat de aşa-zisa monstruoasa coaliţie care se identifica de fapt cu unii din cei mai cunoscuţi oameni politici români, mari caractere, buni români şi conducători valoroşi, nu trădători, nu duşmani, nu moşieri apatrizi. Dacă dorim într-adevăr să-l folosim ca model de conducător politic pe Alexandru Ioan Cuza, trebuie neapărat să încetăm a-l diviniza ca geniu al poporului român coborât din cer. Imaginea de erou predestinat şi imaculat victimă a unei coaliţii de miniştri face ca modelul să devină intangibil pentru omul politic de astăzi şi să prelungească efectele propagandei comuniste despre monstruozitatea clasei politice româneşti. Semnificativ în acest sens este faptul că după anunţarea alegerii lui Cuza ca domn în Ţara Românească la 24 ianuarie 1859, boierii se sărutau cu poporul, poporul cu foştii săi opresori. Lacrimi de bucurie ieşeau din ochii tuturor, albi şi roşii, boieri şi popor. În acest moment solemn dispare orice urmă şi deosebire de clase. Mulţimea striga: „Trăiască poporul şi boierii”. Oare noi, aşa ca o lecţie a istoriei şi o punte peste ani, când vom putea striga „Trăiască (bine) poporul şi politicienii!”
Astăzi, la 152 de ani de la Mica Unire, liberalii şi conservatorii pun de-o nouă alianţă ca să aducă pe tronul ţării un nou domnitor, aşa cum au făcut-o în 1866, când l-am adus pe Carol I, cel care avea să facă regatul, independenţa de stat şi să pregătească Marea Unire. Vor reuşi oare ei să se situeze la înălţimea marilor înaintaşi care au fost liberalii lui I.C. Brătianu şi ai lui Ionel I.C. Brătianu, cel mai mare om politic român ori al lui Barbu Catargiu, liderul conservatorismului din România şi cel dintâi prim-ministru al lui Cuza, un mare vizionar, care scria: „Să încetăm dar a huli pe bogaţi şi mai cu seamă a tângui, cu un cuvânt şi fără cuvânt, clasele de jos ale societăţii. Cu aceasta nu facem decât a le descuraja şi a le înrăutăţi. Insuflând lenea, nerăbdarea invidia nu dăm oamenilor, fiţi încredinţaţi, mijloace noi şi bune de bogăţie şi fericire, din contră, le pregătim mizeria şi ticăloşia”. România are astăzi 12 milioane de asistaţi sociali, practic de săraci! Este o povară care ne încurcă mersul prin istorie şi la care au contribuit, din 4 în 4 ani, politicieni de ieri şi de azi, de toate culorile politice care ne-au adus în starea de fundătură în care ne aflăm! Ca să putem ieşi din ea, adică din criza în care ne aflăm avem nevoie de un nou Alexandru Ioan Cuza. Şi mai ales avem din nou nevoie de reforme care să relanseze economia naţională, agricultura cu prioritate, să lichideze birocraţia şi corupţia, astfel ca statul să nu mai fie unul pur bugetar, ci unul antreprenorial, care să-i sprijine pe români, pe oamenii de afaceri, pe întreprinzători, munca în general şi nu doar să taxeze şi să impoziteze tot ce mai mişcă în ţara noastră românească, începând de la copilul din leagăn şi până la bătrânul pensionar ce şi-a dat obolul pentru patrie, Şi asta pentru ca noua camarilă din jurul puterii de la Palatul Cotroceni şi de la Palatul Victoria să trăiască bine şi nu poporul care a scris mereu istoria dar s-a bucurat prea puţin de înfăpturile ei. Reforma statului continuă deci şi ori de câte ori vine în fruntea ţării un nou şef de stat o luăm de la început. De aceea şi trăim aşa de bine pentru că ne tot organizăm, reorganizăm şi reformăm din temelii! Să sperăm că acum, sub umbrela UE şi a NATO vom încheia şi acest proces de reformă made FMI! După romani, otomani, habsurgi, francezi, germani şi ruşi a venit acum şi rândul americanilor să ne facă ordine în ţară! Trist dar adevărat şi mai ales păcat de sângele vărsat. Poate că până la urmă americanii, pe care i-am aşteptat atât, ne vor fi de mai mare ajutor decât europenii ce s-au înfruptat mereu din bogăţiile şi sudoarea poporului român!
Documentar de Gheorghe CIUL

Cuza, un domnitor reformator
Reforma agrară
Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, promulgată prin decret se eliberează ţăranii de sarcinile boiereşti şi se împroprietăresc prin răscumpărare cu loturi de pământ pe care le aveau în folosinţă. Se acordau ţăranilor între 5,5 ha în Ţara Românească, 7,3 ha în Moldova şi 8,7 ha în sudul Basarabiei. Iniţial au fost împroprietăriţi 511.896 de familii cu 2.038.640 hectare de pământ. Reforma, prin fărâmiţarea marilor proprietăţi nu a rezolvat problema agrară care nici astăzi nu este pe deplin soluţionată. Totuşi Legea din 1864 a întemeiat proprietatrea individuală în agricultura românească pe care se va baza dezvoltarea statului român.

Reforma electorală
Prin noua lege electorală, numărul alegătorilor cu drept de vot era de 754.148 faţă de abia 5062 cetăţeni până atunci care participau la alegerea deputaţilor. Vechiul sistem electotal produsese deja situaţii ridicole. Erau judeţe în care numărul de alegători abia ajunsese la 5. În judeţul Ismail nu era decât un singur alegător, vestitul Vladimir Stoica, care se convoca pe el însuşi în ziua alegerilor, constituia el singur biroul electoral, semna procesul verbal al alegerilor şi ca preşedinte, şi ca secretar, şi ca corp electoral şi în sfârşit se alegea pe el însuşi cu majoritate de voturi, adică în unanimitate! Asemenea situaţii electorale s-ar putea să avem şi azi, la algerile din 2012 dacă ne gândim că în multe sate şi comune numărul alegătorilor ar putea fi egal cu cel al membrilor comisiilor electorale sau al funcţionarilor de la Primărie. Vezi comuna Ceru Băcăinţi. Cert este că la sate au apărut noi agenţi electorali – dascăli, popi şi notari, care alături de politicieni promiteau, cu ţoiul în mână, vaci fiecărui ţăran. Era totuşi şi o diferenţă, faţă de pixurile şi găleţile cu zahăr, ulei şi făină de azi!

Elit - Gustul Desăvârșit

Reforma administrativă
Reforma lui Cuza pe acest tărâm a fost una de inspiraţie franceză, aplicându-se otova (ca şi tăierile de salarii şi pensii ale lui Băsescu), fără să se ţină seama de realitatea ţării. Rezultatul a fost că timp de 25 de ani în România nu au mai fost întocmite acte de stare civilă. S-au luat de la preoţi, singurii care ţineau registrele de botez şi s-au dat la primari care nu ştiau carte. S-au îngreunat formele căsătoriei, cerându-se publicaţiuni şi termene de opoziţie. Rezultatul a fost că la sate nimeni nu s-au mai însurat şi toată lumea trăia în stare de concubinaj, pe care, cu bună credinţă îl credeau legal. Tot atunci onomastica românescă s-a umplut de Popescu, Ionescu, Georgescu, Iliescu, Constantinescu derivate direct din prenumele oamenilor după modelul Ion al lui Vasile = Ion Vasilescu sau Gheorghe a lui Ştefan = Gheorghe Ştefănescu ori Pavel Dumitru = Pavel Dumitrescu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Vârsta de pensionare ar putea fi majorată de către Guvern. Cine sunt persoanele vizate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Vârsta de pensionare ar putea fi majorată de către Guvern. Cine sunt persoanele vizate

În câteva luni trebuiă să înceapă marea recalculare a pensiilor, dar nimeni nu știe cum va arăta noua formulă. În PNRR, Guvernul și-a asumat ca noua lege să fie gata la începutul anului.

„În noua sesiune parlamentară, ar trebui să înceapă lucrul pentru noul proiect privind legea pensiilor, un proiect care ar trebui să conțină totodată și impozitarea pensiilor speciale, despre care spuneau cei din coaliție că ar trebui făcută separat. Iată că se merge pe o decizie de comasare a celor două proiecte.

Elit - Gustul Desăvârșit

În ceea ce privește legea pensiilor de stat, vorbim despre modificări: crește vârsta de pensionare pentru femei până la 65 de ani, vor fi făcute recalculări pentru 5.000.000 de pensii, după cum arată datele venite din partea ministrului Sănătății.

Însă, am văzut că de fiecare dată când cei din coaliția de guvernare sunt întrebați cum va arăta noua formulă de calcul nu reușesc să ne spună concret cum va fi până la urmă această formulă. Se ia în calcul recalcularea acestor pensii. Pe de altă parte, va fi eliminat indicele de corecție și se va ține cont de numărul de puncte de pensionare obținute, acele puncte care apar pe cuponul de pensie, să nu mai existe inechitate la acest capitol, în funcție de anii de muncă, să nu mai existe niciun fel de inechitate în ceea ce privește pensia de stat din țara noastră, potrivit Antena3.

Vom vedea cât de repede va fi gata acest proiect, odată cu programul național de redresare și reziliență. Ar trebui ca la finalul anului 2023 proiectul privind noua lege a pensiilor să intre deja în vigoare”, a transmis reporterul Xenia Croitoru.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cod Rutier 2022: Șoferii care circulă pe banda de urgență, pe autostrada, riscă reținerea permisului și amenzi uriașe

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Cod Rutier 2022: Șoferii care circulă pe banda de urgență, pe autostrada, riscă reținerea permisului și amenzi uriașe

Șoferii care folosesc în mod nejustificat banda de urgență se pot alege cu permisul reținut pentru 90 de zile, conform noului Cod Rutier. Valoarea amenzilor este cuprinsă între 1305 și 2900 de lei.

După minivacanța de Sfânta Maria, oamenii se întorc acasă, iar asta se vede cel mai bine în trafic. Nerăbdători să ajungă la destinație, unii șoferi au încercat să fenteze regulile, depășit pe banda de urgență de pe Autostrada Soarelui. Ghinionul a făcut ca polițiștii de la Rutieră aflați la datorie să îi observe și să îi oprească pe cei care au încălcat legea.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, mai mulți șoferi au rămas luni, fără permisul de conducere pentru 90 de zile.

Noul Cod Rutier a intrat în vigoare în luna februarie a acestui an. Acesta cuprinde sancțiuni pentru șoferii agresivi și pedepse mai aspre pentru manevre periculoase pe autostradă.

Până acum, în vechea legislație, circulația pe banda de urgență a autostrăzii era sancționată doar cu amendă contravențională. Noul Cod Rutier prevede însă reținerea permisului pentru 90 de zile dacă șoferii folosesc în mod nejustificat banda de urgență. Noile amenzi sunt cuprinse între 1305 și 2900 lei.

De asemenea, șoferii care merg cu maşina pe contrasens pe autostradă riscă amenzi de până la 2.900 lei şi suspendarea permisului pentru 120 de zile.

Codul rutier actualizat prevede şi amenzi mai mari pentru şoferii care fac depăşiri neregulamentare. În funcţie de gravitate, amenda poate fi cuprinsă între 870 – 1.160 de lei, faţă de 580 – 725 de lei cât este în prezent.

Noul Cod Rutier prevede și sancționarea comportamentului agresiv al șoferilor în trafic.

„Prin comportament agresiv se înțelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:
a) deplasarea succesivă de pe o bandă de circulație pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depășirii unui șir de vehicule care circulă în același sens;
b) întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
c) pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roților motoare;
d) circulația cu vehiculul la o distanță foarte redusă față de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât și în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia;
e) folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în fața sa să elibereze banda de circulație;
f) conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roți;
g) mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalți participanți la trafic care circulă în spatele acestuia;
h) realizarea intenționată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
i) conducerea intenționată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.”, se arată în OUG adoptată.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi VREMEA în luna august și începutul lunii septembrie 2022. Prognoza METEO pe PATRU săptămâni

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Cum va fi VREMEA în luna august și începutul lunii septembrie 2022. Prognoza METEO pe PATRU săptămâni

Administrația Națională de Meteorologie a anunțat prognoza meteo pentru finalul verii și începutul toamnei.

Pronoza meteo pentru săptămâna 15 – 22 august

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va în general excedentar în jumătatea estică a țării, precum și la munte, dar și local deficitar în regiunile sud-vestice, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

Pronoza meteo pentru săptămâna 22 – 29 august

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cantitățile de precipitații se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Pronoza meteo pentru săptămâna 29 septembrie – 5 septembrie

Temperaturile medii se vor situa peste cele normale pentru această perioadă, în toată țara, dar mai ales în regiunile vestice. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Pronoza meteo pentru săptămâna 5 – 12 septembrie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi în general apropiate de cele normale, la nivelul întregii țări.

Șapte proiecte majore la ANM. Elena Mateescu, despre Centrul Agrometeorologic: România deschide un drum

Elena Mateescu, director general ANM, prezentă la conferința „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, a prezentat obiectivele pe care ANM și le-a asumat până la data de 31 decembrie 2023.

„Pentru că rolul Administrației Naționale de Meteorologie este să monitorizeze, să elaboreze avertizări și prognoze meteorologice, avem un proiect în implementare. Contractul a fost semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în mai 2022, cu 7 obiective foarte importante: (1) modernizarea rețelei de radare meteorologice cu 7 radare noi Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S; (2) modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor; (3) modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al ANM; (4) extinderea modernității rețelei naționale de stații meteorologice automate; (5) sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei; (6) sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național; (7) Centrul Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale”, a precizat Elena Mateescu.

„În acest moment, suntem în perioada de evaluare tehnică a ofertelor depuse pentru toate cele 7 obiective, pentru că trebuie să le implementăm până la 31 decembrie 2023. Mulțumesc echipei care lucrează la implementarea acestor. Este foarte greu, desfășurăm și activitate operativă simultan cu ceea ce înseamnă nevoia de a ne moderniza și a beneficia de fondurile europene.”

„Reperul clădirii (n.r. Centrului Agrometeorologic) este acela de „clădire verde-smart green”, care va asigura schimbul de informații și realizarea de produse pentru fermierii din România și din Europa. Este foarte important acest lucru, pentru că astfel rămânem în elita meteorologiei și agrometeorologiei internaționale și România deschide un drum, realizând primul centru de acest fel, din lume.”, a mai spus directorul ANM.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea