Pensionare anticipată 2022: Care sunt documentele necesare și care sunt pașii de urmat

Pensionarea pentru limită de vârstă este posibilă, potrivit Legii 263/2010, atunci când sunt îndeplinite simultan condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare care sunt prevăzute de lege.

La ora actuală vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, așadar la 60 de ani în cazul unei persoane născută după anul 1950, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea 263/2010.

Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Însă, cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limita de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârstă standard de pensionare, conform tabelului nr. 2^1 din Legea 263/2010.

De menționat este faptul că la stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate sau pensiei anticipate parțiale nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a) – c), respectiv:

• a beneficiat de pensie de invaliditate;
• a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
• a satisfăcut serviciul militar că militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

Actele necesare pentru pensia pentru limita de vârstă, anticipată și anticipată parțială:

– cerere de pensionare;

– carnetul de muncă (original și copie);

– carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);

– carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);

– alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;

– actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naștere și de căsătorie (original și copie);

– livretul militar (original și copie);

– diplomă de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;

– dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfășurate în cadrul unor instituții de învățământ universitar din străinătate;

– adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);

– adeverință privind condițiile de muncă deosebite, speciale și/sau alte condiții (original);

– procura specială, pentru mandatar (original și copie);

– acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viață sau au avut de suferit în urmă revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;

– dovada încetării calității de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau pensie anticipată parțială, pentru persoanele care, la dată solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original);

– adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după dată de 1 ianuarie 2011 (original);

– alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;

Toate aceste documente se depun de către solicitant, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei îndreptățite la acordarea pensiei, începând cu dată îndeplinirii condițiilor de pensionare. Pensia anticipată se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii și se plătește de la data încetării calității de asigurat, după caz.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Românii încep să pună bani deoparte: Care este principalul motiv de îngrijorare al oamenilor

Jumătate dintre cetățenii români spun că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit faţă de 2021, iar 38% au anticipaţii pesimiste şi se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

Principalul motiv de îngrijorare este creşterea preţurilor la energie – menţionată de 38,5% dintre respondenţi, în creştere cu 60% faţă de un sondaj similar realizat trimestrul trecut. Următoarele motive în topul îngrijorărilor este pandemia (16,3% – în creştere faţă de sondajul realizat în primul trimestru al acestui an) şi riscurile la adresa aprovizionării cu alimente şi bunuri de necesitate (14,6%).

Îngrijorările faţă de conflictul din Ucraina, care se aflau pe locul doi în trimestrul trecut au coborât pe locul 5 (reducere de 50% în ponderea răspunsurilor), în timp ce perspectiva şomajului îi îngrijorează doar pe 5% dintre români, iar dificultăţile la plata ratelor – pe 6% dintre aceştia.

„În contextul incertitudinilor şi perspectivelor pesimiste, românii au început să pună bani deoparte. Astfel, dacă în primul trimestru, doar 47% dintre respondenţi declarau că strâng bani lunar, acum ponderea a urcat la 63%. Majoritatea reuşeşte să pună deoparte sume modeste: sub 300 de lei lunar (28,6%) şi între 300 şi 600 de lei (17,9%). Ponderea celor care declară că au un fond de urgenţă care să le acopere cheltuielile pe 3 luni a urcat de la 28,24% la 36,95%.”, potrivit comunicatului de presă.

Cash-ul rămâne modalitatea preferată de economisire, cu o pondere de circa 47% – în scădere însă faţă de trimestrul trecut, urmând plasamentele la bănci – cu o pondere de 43,7%, în contextul în care valuta şi conturile curente au o pondere de peste 2 ori mai mare decât depozitele. În ceea ce priveşte îndatorarea, 6 din 10 respondenţi au contractat credite, iar dintre aceştia, 40% s-au împrumutat pentru casă. Pentru marea majoritate, plata ratelor nu ar trebui să ridice probleme, peste 60% dintre respondenţii cu credite declarând că serviciul datoriei reprezintă mai puţin de 25% din veniturile lunare. Întrebaţi dacă au avut dificultăţi la plata ratelor, 55% dintre respondenţi au negat acest lucru, iar alţi 34% au spus că li s-a întâmplat uneori.

Sondajul a fost realizat online, de Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna iunie, pe un eşantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenţi din toată ţara.

Sursa: mediafax.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Daimler, grupul care deține fabricile de la Sebeș și Cugir, a cerut ajutor de stat de 185 de milioane de lei pentru o noua investiție în România

Grupul german Daimler, care deţine compania Star Assembly din Sebeş, al treilea mare exportator din România, cere un ajutor de stat de 185 mil. lei pentru o investiţie totală de 675 mil. lei, anunţă Ministerul Finanţelor într-un document publicat pe site.

Ministerul nu precizează în ce constă investiţia nemţilor şi nici locurile de muncă ce vor fi create prin acest proiect, dar arată că solicitarea grupului german intră în categoria „cereri ce se încadrează în bugetul sesiunii şi intră în analiză”.

Sunt doar patru proiecte dintr-un total de 193 depuse care intră în analiză, potrivit datelor de pe site. Alături de Daimler intră în analiză şi investiţiile companiilor Paper Invest SA, Knauf Insulation şi Interpork plus, fiecare dintre ele de cel puţin 100 mil. euro.

Star Assembly a devenit în ultimul deceniu una dintre cele mai mari firme din România, după o investiţie de peste 300 mil. euro realizată de gigantul german într-o fabrică de la zero în localitatea Sebeş din judeţul Alba.

Rapid, producţia de cutii de viteze a grupului în România s-a dus la o cifră de afaceri anuală de peste 7 mld. lei (1,5 mld. euro) şi a urcat în top trei cei mai mari exportatori din economie după Automobile Dacia şi Ford.

Podiumul exporturilor a fost ocupat în ultimii ani exclusiv de companii din industria auto.

Sursa: zf.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI