Planul Național de Redresare și Reziliență ce va fi lansat în prezenta președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cuprinde mai multe reforme fiscale care duc la o creștere majoră de taxe.

Printre acestea se află trecerea de pe rovinietă (abonament anual) pe taxare la kilometru parcurs pe autostradă de mașinile de mare tonaj (peste 7,5 tone); taxarea proprietății în funcție de valoarea ei de piață; taxarea în plus a tot ce nu este ECO, bio, electric etc. De asemenea, Cabinetul Cîțu și-a asumat prin PNRR că până în 2025 va implementa o reformă prin care vor fi reduse „stimulentele fiscale excesive”.

Unul din sectoarele vizate este cel al construcțiilor. Astfel, guvernul se angajează să reducă gradual beneficiile fiscale pentru angajații acestui sector. Patronatele se plâng că, odată cu introducerea acestei reforme, angajații își vor căuta de muncă în străinătate.

”Având în vedere complexitatea reformei propuse, măsurile de reformă prezentate au fost concepute astfel încât să contribuie în mod integrat la atingerea obiectivelor definite pentru asigurarea implementării unui transport sustenabil, multimodal, într-un orizont de timp mediu și lung”, se spune în PNRR.

Una dintre măsuri se referă la ”aprobarea pachetului legislativ necesar pentru implementarea noului sistem de taxare pe baza distanței pentru vehiculele de marfă poluante, de tonaj greu, pe baza principiilor de taxare ecologică conform principiului „poluatorul plătește”. În ce constă măsura? Această măsură urmărește elaborarea unei propuneri de politică publică și aprobarea legislației aferente pentru implementarea unui nou sistem de taxare a traficului greu.

Citește și: Nou val de scumpiri la energia electrică și termică: Ordinul ANRE ce îi afectează pe toți consumatorii casnici din România

În acest sens, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) va actualiza cadrul legislativ care reglementează aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Corelat cu această măsură, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va pregăti un mecanism de corelare a sistemului de taxare utilizat pentru toate modurile de transport, astfel încât și celelaltemoduri de transport, în special cel feroviar, să devină competitive și atractive, în special în ceea ce privește traficul de marfă.

Economistul liberal Cristian Păul a declarat recent că nu e întâmplător de ce schimbarea taxării se va face doar pentru mașinile de mare tonaj și nu și pentru persoanele fizice. ”E calculată cu precizie șmecheria… Oricum a-i da-o, taxarea pe kilometru va fi mai mare valoric decât taxarea pe abonament pentru cei care folosesc des rețeaua rutieră. Varianta ”abonament anual” e păguboasă. Nu întâmplător, pe marile autostrăzi cu taxare tip barieră, cei care circulă des își fac abonamente anuale. Adică preferă ”ROVINIETA”. Deci ”des” înseamnă kilometri mulți, înseamnă în medie taxe mai mari. Sigur, le vor plăti ”ticăloșii” de transportatori care vor încerca să le pună în spinarea ”ticăloșilor” de producători de bunuri transportate pe șosele. Care vor încerca și și ei să le pună în cârca ”fraierilor” de consumatori”, a spus Păun.

Citește și: CERERE ajutor consumator vulnerabil: DESCARCĂ FORMULARUL necesar pentru ajutorul de încălzire. Norme și condiții pentru acordare

O altă taxă majorată va fi pe impozitul pe proprietate. În PNRR se vorbește despre ”revizuirea impozitului pe proprietate, respectând principii precum: încurajarea libertății de impunere a cotelor de către autoritățile în intervale mai largi definite la nivel central, estimarea bazei impozabile cât mai aproape de valoarea de piață a proprietății în detrimentul altor criterii folosite până acum, includerea unor mecanisme de ajustare a sarcinii fiscale care sa țină cont de eficiența energetică în cazul clădirilor și de nivelul emisiilor în cazul vehiculelor”. Asta înseamnă nici mai mult nici mai puțin creșteri de taxe. Președinții Asociațiilor locale susțin că nu au fost consultați de Guvern, dar sunt de acord cu majorarea impozitului pe proprietate, despre care spun că este la o cotă foarte joasă la nivelul UE. Codul Fiscal în vigoare prevede ca impozitul pe clădiri să fie stabilit de consiliile locale, iar marja în care acestea pot decide este între 0,08% și 0.2%. De exemplu, Primăria Buzău a ajuns la o cotă de 0.12. „Am mărit impozitele în Buzău cu 50%, de la 0,08 le-am dus la 0,12% pentru că nu mai puteam să funcționăm. Oamenii nu au fost foarte fericiți. Românii au fost obișnuiți că banii vin undeva de sus, din eter. Am primit foarte multe critici, foarte multe înjurături, de-a dreptul”, a explicat decizia din municipiul Buzău primarul Constantin Toma.

Citește și: Pensiile, salariul minim și alocațiile vor crește de la 1 ianuarie 2022

Cât privește taxarea în plus a tot ce nu este ECO, bio, electric etc, aceasta e în temă cu programul UE de cât mai mult verde.

Un paragraf din PNRR se spune următoarele: „Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează sa identifice distorsionările și domeniile în care se poate dezvolta legislația fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale (CAS, CASS, CAM) precum și impozitarea proprietăților, astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragerea treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și CAS, CASS, CAM, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.” Cel mai probabil se face referire la stimulentele din sectorul construcțiilor. Angajații de aici nu plătesc impozit pe venit, contribuții la sănătate și la Pilonul II, precum și la IT sau cercetare unde nu există impozit pe venit. Și orice eliminare de stimulent înseamnă practic o creștere a taxării.

În PNRR apare ideea revizuirii impozitului pe proprietate, fără a se preciza în ce condiții. Președinții Asociațiilor locale susțin că nu au fost consultați de Guvern, dar sunt de acord cu majorarea impozitului pe proprietate, despre care spun că este la o cotă foarte joasă la nivelul UE.

sursa: cotidianul.ro

Banca Națională a României va lansa prima bancnotă de serie cu portretul unei femei reprezentative pentru istoria țării

„Am aflat cu bucurie faptul că în această toamnă – să sperăm, după multe amânări – Banca Națională a României va lansa prima bancnotă cu portretul unei femei reprezentative pentru istoria țării.

Acest succes se leagă de numele Janinei Nectara, care, cu eforturi și multă perseverență, a inițiat și susținut campania “Femei pe bancnote” – grație căreia Banca Naţională a României va lansa în circulaţie bancnota de 20 de lei celebrând-o pe Ecaterina Teodoroiu.

Cu această ocazie, România va marca un moment important în încurajarea afirmării femeilor și în recunoașterea contribuției substanțiale pe care au avut-o în diferite momente ale istoriei.

Am felicitat-o pe Janina Nectara pentru activitatea sa și sper ca exemplul ei, precum și al altor persoane asemenea ei, să constituie modele de bune practici la nivel european.” a transmis pe pagina din mediul de socializare europarlamentarul Corina Crețu.

Europarlamentarul Corina Crețu a postat însă o fotografie cu o bancnotă care pare de 200 de lei, cu chipul Ecaterinei Teodoroiu, ceea ce a generat confuzie.

Decizia de punere în circulație a unei bancnote de 20 de lei care va avea pe una dintre fețe portretul Ecaterinei Teodoroiu, eroina căzută în luptă în timpul Primului Război Mondial, a fost luată de Consiliul de Administrație al BNR din iulie 2019.

 

Pe 22 august 1917, în bătălia de la Varnița și Muncelu, cădea eroic la datorie Ecaterina Teodoroiu, prima femeie ofițer din armata română.

Aflată în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, Ecaterina Teodoroiu a fost lovită de două gloanțe ale inamicului. Ultimele sale cuvinte, dar pline de însuflețire și patriotism, au fost: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!”

Ecaterina Teodoroiu s-a născut pe 16 ianuarie 1894, în satul Vădeni, astăzi cartier în Târgu-Jiu și a decedat pe 22 august 1917. Ea a fost un sublocotenent român care a căzut în Bătălia de la Mărășești din timpul Primului Război Mondial.

Contribuția sa inițială la eforturile armatei române a constat în activitatea de infirmieră la spitalul din Târgu Jiu, făcând parte din cohorta de cercetași „Domnul Tudor”. La 15 august 1916, ziua în care România a intrat în război, toți cercetașii au fost chemați să intre în serviciile auxiliare ale armatei, în rândurile lor aflându-se și Ecaterina. Pierderea în luptă a fratelui ei, Nicolae, a determinat-o pe Ecaterina să ia hotărârea de a lua calea frontului.

Bătălia de început la care a participat a prins-o în primele rânduri, iar încetul cu încetul a câștigat respectul camarazilor pentru dăruirea și curajul ei. A parcurs traseul Târgu-Jiu, Dănești, Brătuia, Florești, Rășina, Peșteana, Tunși, unde a fost luată drept prizonieră și dusă la Cărbunești, dar a reușit să scape împușcând santinela de pază. Revenind pe câmpul de bătălie a fost rănită ușor la picior, iar mai apoi un obuz i-a fracturat tibia și coapsa stângă. Pentru Ecaterina misiunea nu se încheiase încă, iar începutul anului 1917 a prins-o cu rănile aproape vindecate, cu onoruri oferite de regele Ferdinand: Ordinul „Virtutea cercetășească în aur de război”, Ordinul „Virtutea Militară de război clasa a Il-a” și cu dorința de a reveni în luptă.

La 22 august 1917, a avut loc bătălia de la Varnița și Muncelu. Acțiunea ofensivă a armatei germano-austro-ungare a fost oprită de către armata română, iar în cursul acestei bătălii, Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent, fiind lovită de două gloanțe în piept.

Inițial a fost înmormântată în satul Poieni, din județul Vrancea, dar în iunie 1921 osemintele sale au fost strămutate la Târgu Jiu în mormântul monument din centrul orașului. Monumentul ridicat în cinstea Ecaterinei Teodoriu a fost creat de Milița Petrașcu sub forma unui sarcofag din piatră sculptat în basorelief.

Casa în care s-a născut Eroina de la Jiu există și azi, în reședința județului Gorj, și găzduiește muzeul dedicat tinerei luptătoare care a căzut pentru patrie în timpul Primului Război Mondial.

Curajul și hotărârea Ecaterinei Teodoroiu sunt exemple de atitudine și dăruire față de țară atât de necesare tuturor românilor.

Comunicat de presă

Obiectivul general al proiectului: în îmbunătățirea capacității administrative, a calității și eficienței serviciilor publice furnizate la nivelul UAT Municipiul Sebeș, județul Alba, din Regiunea Centru, prin investiții integrate și complementare conform reglementărilor europene și naționale (elaborare criterii de planificare a investițiilor, servicii de digitizare și implementarea unui sistem informatic pentru eficientizarea serviciilor de baza din cadrul instituției).

Proiectul a contribuit la realizarea obiectivului specific al POCA de a promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, și au contribuit astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Valoarea totală a proiectului: 3.608.415,08 lei

Valoare finanțare nerambursabilă: 3.471.872,54 lei

Contribuția proprie: 136.542,54 lei

Perioada de implementare 30 luni: 28 APRILIE 2019 – 28 SEPTEMBRIE 2021

Rezultate obținute:

– Rezultat proiect 1 – set de criterii de prioritizarea a investițiilor în următoarele sectoare: educație, sănătate, asistență socială, infrastructură (mediu și transport) pentru realizarea bugetului aferent anului 2021;

– Rezultat proiect 2 – analiza proceselor instituționale;

– Rezultat proiect 3 – 10.000 de unități arhivistice digitizate;

– Rezultat proiect 4 – sistem informatic pentru eficientizarea serviciilor de bază din cadru instituției;

– Rezultat proiect 5 – 27 de persoane instruite (utilizatori și administratori) pentru utilizarea sistemului;

– Rezultat proiect 6 – 30 de persoane instruite pe teme specifice, în urma unei analize de nevoi.

 Date de contact:
Manager proiect,
Morariu Gheorghe Daniel: [email protected]