Rămâi conectat

Ştirea zilei

Procesul lui Iisus

Publicat

în

Conform „Evangheliei după Matei”, scrisă în jurul anului 85, la Cina cea de Taină, Iisus şi cei 12 ucenici mănâncă Paştile în cetatea Ierusalim, în seara zilei de joi, 2 aprilie, anul 33. Paharul din care a băut Iisus vin la Cina cea de Taină este Sfântul Graal. La terminarea Cinei au cântat laude lui Dumnezeu, au ieşit din Ierusalim şi au mers pe Muntele Măslinilor, oprindu-se la locul numit Ghetsimani, aflat la 250 m de colţul nord-est al cetăţii, unde era situat şi Templul. După miezul nopţii, între orele 24-1, oamenii arhiereului Caiafa şi evreii l-au arestat pe Iisus după ce Iuda i-a dat sărutarea. În anul 1978 a fost descoperită în Egipt „Evanghelia după Iuda”, scrisă de apostolul Iuda care l-a trădat pe Iisus dându-i sărutarea în grădina Ghetsimani. Această Evanghelie, scrisă de apostolul Iuda în timpul când se afla lângă Iisus, este în curs de traducere în Elveţia şi va fi publicată în acest an. Numai Iuda şi autorul „Evangheliei lui Petru” au scris ca martori oculari lângă Iisus, restul evangheliştilor (Matei, Marcu, Luca, Ioan) au scris după anul 70, nu l-au cunoscut pe Iisus, nu au fost în Palestina şi Ierusalim, adică au scris din auzite. Deci originale în redarea evenimentelor sunt numai „Evanghelia după Iuda” şi „Evanghelia lui Petru”, evangheliile după Matei, Marcu, Luca şi Ioan fiind numai scrieri de mâna a doua.
„Iar cei care au prins pe Iisus L-au dus la Caiafa arhiereul, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. Iar Petru Îl urma de departe până a ajuns la curtea arhiereului şi, intrând înăuntru, şedea cu slugile, ca să vadă sfârşitul. Iar arhiereii, bătrânii şi tot Sinedriul căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. Şi n-au găsit, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi. Mai pe urmă însă au venit doi şi au spus: acesta a zis: Pot să dărâm templul lui Dumnezeu şi în trei zile să-l clădesc. Şi, sculându-se, arhiereul  I-a zis: Nu răspunzi nimic la ceea ce mărturisesc aceştia împotriva Ta? Dar Iisus tăcea. Şi arhiereul I-a zis: Te jur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui nouă de eşti Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu? Iisus i-a răspuns: Tu ai zis. Şi vă spun încă: De acum veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta puterii şi venind pe norii cerului. Atunci arhiereul şi-a sfâşiat hainele, zicând: A hulit! Ce ne mai trebuie martori? Iată acum aţi auzit hula Lui. Ce vi se pare? Iar ei, răspunzând, au zis: Este vinovat de moarte.” (26,57-66).
Caiafa, ginerele lui Anna, a fost Mare Preot al Templului din Ierusalim între anii 18-36, la care Iisus arestat este dus în jurul orei unu noaptea, adică în ziua de vineri, 3 aprilie (14 Nisan) anul 33. Trebuie să fac precizarea că atunci evreii numărau zilele de la asfinţit la asfinţit, de la ora 18 la ora 18, deci ziua de vineri 3 aprilie (14 Nisan) anul 33 a ţinut de la ora 18 (a zilei de joi, 2 aprilie, cum spunem noi astăzi) până mâine seară la ora 18 (a zilei de vineri, 3 aprilie, cum spunem noi astăzi). După calendarul evreu de atunci, Cina cea de Taină, arestarea, procesul, condamnarea, patimile, răstignirea, moartea clinică şi înmormântarea lui Iisus au avut loc în ziua de vineri, 3 aprilie (14 Nisan) anul 33. Matei ne spune că aceasta era prima zi de Paşte.
Doi martori, mincinoşi sau nu, îl acuză pe Iisus de cuvinte împotriva Templului. Aceasta este o acuzaţie politică. Curtea Templului avea o mare importanţă strategică: era locul central al Ieusalimului, unde se aduna mulţimea şi unde luau naştere ideile politice. Înainte de toate, ea reprezenta sursa principală de venituri şi influenţă a castei preoţeşti (saducheii). Amintea, prin înghesuiala şi hărmălaia ei, de tipicul bazar oriental. Pe nenumărate tarabe se vindeau oi şi porumbei destinaţi ofrandelor: pelerinilor evrei veniţi din toate colţurile lumii li se schimbau monedele greceşti şi romane cu efigii umane, interzise în iudaism, pe sicli şi drahme iudaice, cu care se plătea darea anuală pentru Templu. Profiturile imense, care le reveneau din aceste schimburi, zarafii erau obligaţi să le împartă cu arhiereul (Marele Preot). Distrugând sursa acestor venituri se tăia, implicit, rădăcina puterii lui. Tocmai asta intenţiona Iisus să facă, când i-a izgonit pe vânzători din Templu. Importanţa economică a Templului era dublă: pentru arhierei, care gestionau ofrandele şi tot ceea ce participă la cult; pentru romani, care percepeau taxe şi impozite asupra tuturor acestor activităţi.
Arhiereii şi romanii sunt, deci, interesaţi în buna funcţionare a Templului. Dar Iisus a fost găsit vinovat de Sinedriul în casa lui Caiafa, sau în sala situată în colţul sud-vestic al Templului şi care era destinată acestui organism, de blasfemie pentru că a pretins că este „Fiul Omului”, adică „Fiul lui Dumnezeu” şi, implicit, „Hristos”. Adică acuzaţia a fost religioasă şi procesul religios. Cu largul său concurs, Iisus este condamnat la moarte de către Sinedriu, procesul terminându-se către dimineaţă, cel mai târziu ora patru, în ziua de vineri, 3 aprilie, anul 33. Sinedriul (Sanhedrin), în vremea celui de-al doilea Templu, reprezenta autoritatea supremă a iudaismului în plan civil şi religios. El era un Consiliu format din 71 de membri (arhierei, bătrâni şi cărturari), în care se regăseau toate componentele naţiunii.
„Iar făcându-se dimineaţă, toţi arhiereii şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. Şi, legându-L, L-au dus şi L-au predat dregătorului Ponţiu Pilat”. (27,1-2).
La Ierusalim, în ziua de 3 aprilie, Soarele răsare la ora 5:27. Sinedriul a ţinut sfat, adică iarăşi s-a întrunit în jurul orei şase dimineaţa ca să-l omoare pe Iisus şi în jurul orei şapte dimineaţa l-a predat lui Pilat. Orice condamnare la moarte, pronunţată de Sinedriu, trebuia confirmată de prefectul roman, ca putere de ocupaţie. Pontius Pilatus a fost prefectul Iudeii între anii 26-36. El a murit din ordinul împăratului, adică s-a sinucis. Unii spun că pe timpul lui Tiberius (care a murit în 26 martie, anul 37) sau Nero (oct. 54- 9 iunie 68). Dar istoricul creştin Eusebius din Cezareea (264-340) ne informează cu exactitate că acest lucru s-a petrecut în vremea împăratului Caligula (26 martie 37-24 ianuarie 41). Philon din Alexandria (30 î.H.-53) în „Legatio ad Caium” şi Flavius Josephus (37-117) în „Antichităţi iudaice” şi „Războiul iudaic” au făcut portretul real al lui Pilat. Biserica creştină nu l-a inclus în rândul sfinţilor, dar în calendarul copt şi etiopian ziua de 25 iunie figurează ca zi a Sfântului Pilat din Pont şi a Sfintei Procula, care a fost nevasta lui.
În ziua de 19 martie, anul 33, ora 15.13, a fost Lună Nouă. În noaptea de 19-20 martie avem prima seceră a Lunii, adică Luna are etatea unu, deci în seara zilei de 20 martie, anul 33, ora 18, a început prima zi a primei luni evreieşti, adică 1 Nisan anul 3793, care a ţinut până a doua zi seara, adică până în 21 martie seara la ora 18 (de la asfinţit la asfinţit). Moise a rânduit ca Paştele să fie ţinut „În ziua a paisprezecea a lunii întâi”, adică în 14 Nisan şi să dureze şapte zile, deci până în 20 Nisan inclusiv. 14 Nisan anul 3793 a fost prima zi de Paşte, fiind vineri la evrei şi, după calendarul nostru de astăzi, ea a ţinut din ziua de joi, 2 aprilie, anul 33, ora 18, până în ziua de vineri, 3 aprilie, anul 33, ora 18. Dar atunci când Paştele cădea într-o vineri, sărbătoarea propriu-zisă începea sâmbătă. În consecinţă, Matei are dreptate când a scris că Iisus la Cina cea de Taină a mâncat Paştele. În ziua de vineri, 3 aprilie, anul 33, ora 22.19, a fost Lună Plină, adică Luna a avut etatea 15. În consecinţă, 15 Nisan anul 3793 a început vineri, 3 aprilie, anul 33, la ora 18 şi s-a terminat sâmbătă, 4 aprilie, la ora 18, fiind ziua Sabatului, deci sâmbătă. Chiar dacă prima zi de Paşte a fost vineri 14 Nisan anul 3793 (care a ţinut de joi, 2 aprilie, ora 18, până vineri, 3 aprilie, ora 18, cum calculăm noi astăzi), Paştele a început să se ţină odată cu Sabatul (sâmbătă), adică începând cu ora 18 a zilei de vineri, 3 aprilie, anul 33, cum calculăm astăzi. Şi, deci, în anul 33, Paştele a coincis cu Sabatul în 15 Nisan, începând cu ora 18 a zilei de vineri, 3 aprilie. Astăzi, ziua calendaristică începe la miezul nopţii, ora 0.00, pe timpul lui Iisus la evrei începea seara la ora 18, iar ziua astronomică începe la miezul zilei, ora 0.00.
„Iar Iisus stătea înaintea dregătorului. Şi L-a întrebat dregătorul, zicând: Tu eşti regele iudeilor? Iar Iisus i-a răspuns: Tu zici.” (27,11).
Dregătorul este Pilat, care îl acuză pe Iisus că a spus că este „regele iudeilor”. O acuzaţie politică care a generat un proces politic, cu largul concurs al lui Iisus. Această acuzaţie nu a fost niciodată formulată înainte împotriva lui. Ea nu figurează printre capetele de acuzare pomenite în faţa lui Caiafa şi a Sinedriului, ea nu este invocată de acesta pentru a-i transfera afacerea lui Pilat. Faptul că a pretins această regalitate a fost suficient pentru condamnarea la crucificare, întrucât constituia o ameninţare la revoltă împotriva ocupanţilor romani. Oricare ar fi fost realitatea sau importanţa ameninţării, cele patru evanghelii ale Noului Testament nu încetează să ne arate că Iisus a întreţinut permanent această speranţă, adică speranţa în reînfiinţarea Statului Israel (nu a Statului Iudeu, Evreu). Statul Israel a fost, aproximativ, pe teritoriul Samariei şi Galileii, iar Statul Iudeea (evreu) pe teritoriul Iudeii. Statul Israel a fost desfiinţat în anul 722 î.H. de asirieni şi pe acest Stat a vrut Iisus să-l reînfiinţeze. Actualul Stat Israel este, aproximativ, pe teritoriul vechilor state Israel şi Iudeea, adică Galileea, Samaria şi Iudeea.
„Şi văzând Pilat că nimic nu foloseşte, ci mai mare tulburare se face, luând apă şi-a spălat mâinile înaintea mulţimii, zicând: Nevinovat sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veţi vedea. Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri! Atunci l-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit şi L-a dat să fie răstignit.” (27,24-26)
În jurul orei opt dimineaţa a zilei de vineri, 3 aprilie, anul 33, procesul lui Iisus a luat sfârşit. Gestul simbolic de spălare (abluţiune) a mâinilor, după pronunţarea sentinţei cu moartea, era obicei evreiesc şi nu roman. Pilat i-a aplicat lui Iisus pedeapsa tipică romană de răstignire, preluată ca moştenire de la cartaginezi şi folosită pentru sclavi ori criminali politici. Cum Iisus nu a fost sclav, înseamnă că a fost considerat delicvent politic. O acuzaţie politică, un proces politic, o sentinţă politică şi o răstignire politică. Evreii sunt cei care au vrut moartea lui Iisus, condamnându-l religios, iar romanii au pus-o în aplicare, condamnându-l politic. Din ziua de vineri, 3 aprilie, anul 33, ora opt dimineaţa şi până astăzi, răzbat prin istorie strigătele poporului evreu din piaţa centrală a Ierusalimului, unde era pretoriul: „Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!”, cu toate consecinţele negative care au decurs din aceasta. De la ora opt la ora nouă sunt patimile, iar la ora nouă dimineaţa în ziua de vineri, 3 aprilie, anul 33, Iisus este ţintuit cu cuie de fier pe cruce.
Cronologia derulării evenimentelor cristice în Evanghelia după Matei şi Marcu:
– joi, 2 aprilie, anul 33, după ora 19 – până în jurul orei 23: Cina cea de Taină; Iisus mănâncă Paştele.
– joi spre vineri, din jurul orei 23 – până la arestare: Iisus este în grădina Ghetsimani şi, lângă grădină, pe Muntele Măslinilor.
– vineri, 3 aprilie, 33, între orele 0:00 – 1: arestarea lui Iisus în grădina Ghetsimani.
– vineri, 3 aprilie, 33, în jurul orei 1: Iisus este la Caiafa unde-i întrunit şi Sinedriul.
– vineri, 3 aprilie, 33, cel târziu în jurul orei 4: Iisus este condamnat la moarte de Sinedriu pentru blasfemie.
– vineri, 3 aprilie, 33, în jurul orei 6: Sinedriul se întruneşte a doua oară şi confirmă pedeapsa cu moartea.
– vineri, 3 aprilie, 33, în jurul orei 7: Sinedriul îl predă pe Iisus lui Pilat ca să-i confirme pedeapsa cu moartea.
– vineri, 3 aprilie, 33, în jurul orei 8: Iisus acceptând titulatura „regele iudeilor” este condamnat la moarte de Pilat; spălarea pe mâini a lui Pilat.
– vineri, 3 aprilie, 33, între orele 8 – 9: patimile lui Iisus.
– vineri, 3 aprilie, 33, ora 9: Iisus este ţintuit pe cruce.
După calendarul evreu de atunci, toate aceste evenimente cristice s-au derulat în ziua de vineri 14 Nisan anul 3793.
În „Evanghelia după Luca”, scrisă între anii 90-95, avem în plus episodul cu trimiterea lui Iisus de la Pilat la Irod Antipa (tetrarhul Galileii şi Peraeii între anii 4 î.H.-39) şi invers, care s-a derulat între orele 7-8, în dimineaţa zilei de vineri, 3 aprilie, anul 33. După Luca, Pilat şi Irod Antipa nu-l condamnă la moarte pe Iisus. De trei ori a vrut Pilat să-l elibereze pe Iisus şi de trei ori poporul iudeu (evreu) a strigat: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!”. Adică poporul iudeu (evreu) l-a condamnat la moarte pe Iisus, pentru că şi-a spus „Hristos rege”, iar în ebraică „Mesia rege”. Ulterior, creştinii au păstrat formula „Hristos Rege” sau „Hristos Împărat”, care în ebraică este titlul cel mai înalt, mai înalt decât cohen (preot), mai înalt decât nabi (profet).
În „Evanghelia după Ioan”, scrisă în jurul anilor 95-97, evenimentele cristice sunt descrise ambiguu, confuz, punându-se accent pe doctrina teologică. Iisus arestat este dus prima dată la Anna, apoi la ginerele său Caiafa. Nu are loc nicio întrunire a Sinedriului. Între orele şase şi şapte dimineaţa a zilei de vineri, 3 aprilie, anul 33, Iisus este dus în pretoriu la Pilat. Aici evreii îl acuză pe Iisus că este un răufăcător, iar Pilat le propune să-l judece ei. După ora şapte începe procesul lui Iisus, fiind acuzat de Pilat că s-a autointitulat „regele iudeilor”. Se deduce clar că această acuzaţie politică vine de la arhierei. Negăsind nicio vină în Iisus, Pilat a vrut să-l elibereze, dar evreii au strigat: „Nu pe Acesta, ci pe Baraba”. Iar Baraba era tâlhar.”(18,40).
Suntem în plin proces, după ora opt dimineaţa a zilei de vineri, 3 aprilie, 33. În continuare, ostaşii romani îl biciuie, îi pun pe cap o cunună de spini, îl îmbracă cu o mantie purpurie (însemn regal), îi dau palme. Apoi Pilat le spune iarăşi evreilor că nu găseşte nicio vină în Iisus. Evreii cer moartea lui Iisus pentru blasfemie, acuzându-l religios. Apoi Pilat iarăşi vrea să-l elibereze, dar evreii strigau: „Oricine se face pe sine împărat este împotriva Cezarului.” (19,22). Aceasta-i o acuzaţie politică cu consecinţa de rigoare: moartea pe cruce. În continuare, procesul se derulează afară din pretoriu. În jurul amiezii, Pilat stă pe scaunul de judecată în locul Gabbata. După ce de trei ori spune că îl găseşte pe Iisus nevinovat, îl predă evreilor care-l răstignesc. Evreii îl acuză religios şi politic. Pilat cedează şi tot evreii îl ţintuiesc pe cruce. După Ioan, numai evreii sunt vinovaţi de moartea lui Iisus. Urmează patimile, adică drumul de la pretoriu la locul numit Golgota şi, în jurul orei 13, Iisus este răstignit pe cruce. În acest proces, Pilat nu pronunţă formal sentinţa de condamnare la moarte a lui Iisus.
După evanghelişti, Iisus a fost condamnat şi executat ca un criminal politic. În concluzie, acuzaţii religioase şi politice, un proces politic, o sentinţă politică care a dus la o răstignire pe cruce. Relatarea lui Marcu este cea mai aproape de realitatea procesului şi, implicit, cea a lui Matei.
Şi în „Evanghelia lui Petru”, scrisă între anii 36-70, procesul are loc în ziua de 3 aprilie, anul 33, sau 14 Nisan anul 3793. Dar numai Irod Antipa şi evreii îl condamnă şi-l crucifică pe Iisus, nu Pilat şi romanii. Acuzaţiile sunt două: s-a considerat „Fiul lui Dumnezeu” şi „Rege al Israelului”. A fost condamnat şi executat ca un infractor politic, motivul fiind scris pe tăbliţa bătută în cuie pe cruce: „Acesta este regele Israelului”. Se pare că aceasta este versiunea reală a procesului, patimilor şi răstignirii. Dar cea mai amplă relatare a procesului o găsim în „Evanghelia lui Nicodim”, scrisă între anii 85-100. Pe parcursul a nouă capitole se derulează în detaliu acest eveniment cristic, aducând în plus următoarele două acuzaţii: Iisus a încălcat Legea şi a profanat Sabatul prin practicarea vrăjitoriei.
Trebuie să reţinem că, după evangheliile canonice, trei au fost acuzaţiile împotriva lui Iisus: s-a numit „Fiul lui Dumnezeu”; cuvintele împotriva Templului; s-a numit „regele iudeilor”. Prima este o acuzaţie religioasă, iar ultimele două sunt acuzaţii politice. Procesul a început ca unul religios şi s-a terminat politic. Acuzaţiile au fost formulate de evrei, Sinedriul şi poporul evreu l-au condamnat la moarte, Pilat a confirmat pedeapsa cu moartea. Răstignirea pe cruce era un procedeu tipic roman. El a fost condamnat politic deoarece, aşa cum spune Marcu: „Şi vina Lui era scrisă deasupra: Regele iudeilor.” (15,26). Romanii obişnuiau să scrie motivul condamnării pe o tăbliţă, imediat după rostirea sentinţei. Condamnatul mergea cu tăbliţa legată la gât până la locul execuţiei. Aici tăbliţa era luată şi bătută în cuie deasupra crucii.
ec. Vasile TURCU, membru al Academiei de Ştiinţe New York


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

Noi stații de epurare și tratare a apei în județul Alba: Finanţare nerambursabilă de peste 7 milioane de euro. Unde vor fi amplasate

Publicat

în

Noi stații de epurare și tratare a apei în județul Alba: Finanţare nerambursabilă de peste 7 milioane de euro. Unde vor fi amplasate

APA CTTA SA ALBA a anunțat astăzi, 26 mai 2022, semnarea unui contract de asociere în vederea realizării a două stații de epurare și alte două stații de tratare a apei pe arealul județului Alba.

La sediul Operatorului regional din Alba Iulia, in 26.05.2022, APA CTTA SA ALBA a semnat cu Asocierea DIMEX-2000 COMPANY-IMSAT SA., contractul de lucrari AB3-CL7. STATII DE EPURARE APA UZATA ABRUD, BAIA DE ARIES SI REABILITARE STATII DE TRATARE APA POTABILA ZLATNA SI MIHOIESTI, din cadrul proiectului major, cofinanțat din Fondul de Coeziune in cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), 2014-2020 . în valoare 46.147.454,02 lei, fără TVA, cu o durata de execuție de 35 luni de la data ordinului de incepere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor

Elit - Gustul Desăvârșit

Activitatile vizeaza implementarea corespunzatoare a contractului de lucrari conform cerintelor Caietului de Sarcini, astfel:

STAȚIA DE EPURARE ABRUD
-Se va realiza o stație de epurare nouă care va trata debitele colectate din Aglomerarea Abrud și cu capacitatea 5200 PE. Stația va include o linie de tratare a apelor uzate și una de tratare nămoluri. Construcțiile existente se vor demola.

STAȚIA DE EPURARE BAIA DE ARIEȘ
-Se va realiza o stație de epurare nouă care va trata debitele colectate din aglomerarea Baia de Arieș și cu capacitatea 2500 PE. Stația va include o linie de tratare a apelor uzate și una de tratare nămoluri.

STAȚIA DE TRATARE A APEI POTABILE ZLATNA
-Se va realiza o stație de tratare nouă în incinta stației existente, care va deservi populația SZA Zlatna. STAP va asigura un debit de apă tratată de cca. 25 l/s. Stația va include o linie de tratare a apei și una de tratare nămoluri. Construcțiile existente se vor demola.

STAȚIA DE TRATARE A APEI POTABILE MIHOIEȘTI
-Stația existentă se va reabilita, prin înlocuirea unor obiecte tehnologice sau prin modernizarea unor obiecte existente. Stația va deservi populația din SZA Apuseni și va asigura un debit de apă tratată de cca. 66 l/s. Stația de tratare va include o linie de tratare a apei și una de tratare nămoluri

Sursele de finanțare și valorile fiecărei surse, din cadrul acestui contract sunt:

– finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în valoare de 35.085.909,29 lei, fără TVA,
– bugetul de stat în valoare de 5.367.410,38 lei, fără TVA,
– bugetul local în valoare de 825.577,95 lei, fără TVA, şi
– contribuţia societații Apa CTTA SA ALBA în valoare de 4.868.556,40 lei, fără TVA.

Proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014 – 2020


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Publicat

în

LIVE VIDEO|  Ceremonia de absolvire a clasei a XII-a a Colegiului Național ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 103 ani de tradiție în învățământ

Ceremonia de absolvire a Promoției anului 2022, la 103 ani de tradiție în învățămant a Colegiului ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, a avut loc joi, 26 mai 2022, în Cetatea Alba Carolina, Piața Cetății din Alba Iulia.

Festivitatea, ce marchează un sfârșit și totodată un început pentru tânăra generație absolventă, a debutat cu intonarea imnului național de stat al României și a continuat cu Gaudeamus igitur vechi cântec studenţesc german, compus în latineşte şi care, popularizat prin diferite piese de teatru, operete, lucrări simfonice şi chiar o operă, a fost îmbrăţişat de facto ca imn al studenţilor, iar în acest caz – cel mai probabil viitor studenți și făuritori ai propriului viitor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Emoțiile au fost prezente în ochii părinților, a absolvenților, dar și a pilonului de rezistență al instituției de învătământ – directorul Valer Cerbu – în a cărui discurs s-a putut simți un amalgam de tristețe, datorită despărțirii, dar și de bucurie și mândrie insuflată de perspectiva viitorului, în care absolvenții au pășit.

ISTORICUL Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia:

„Ideea se pare că a prins contur după conferinţa profesorilor români din 2 decembrie 1918 şi s-a consolidat după 3 ianuarie 1919 când Consiliul Dirigent a hotărât preluarea şcolilor, cu întregul lor inventar, prin delegaţii desemnaţi de către prefecţii judeţelor.

Ziua în care s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor liceului care avea să primească numele simbolic de „Mihai Viteazul” este considerată luni, 3 februarie 1919, când s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, printr-un serviciu divin oficiat la cele două biserici protopopeşti din oraş (ortodoxă şi greco-catolică) în prezenţa elevilor, profesorilor, oficialităţilor şi părinţilor.

În aceeaşi zi s-au instalat în funcţie şi primele cadrele didactice. Liceul de Stat „Mihai Viteazul” era de băieţi. Fetele erau primite numai ca particulare. Iniţial, liceul a funcţionat cu patru clase (127 elevi ordinari şi 45 particulari dintre care 37 fete) în localul fostei Şcoli Civile de Stat Maghiare.

În anul şcolar următor 1919/1920 s-au pus bazele bibliotecilor pentru profesori şi, separat pentru elevi şi se editează primul anuar al liceului.

La 25 iunie 1922 liceul este vizitat de ministrul învăţământului, Constantin Anghelescu, care, impresionat de ordinea şi disciplina din sălile de clasă dar şi de condiţiile improprii de lucru din localul şcolii, a promis suma de un milion de lei pentru începerea construcţiei unui nou local.

Mai apoi, Parlamentul României votează, în acest scop, suma de 25 milioane lei, astfel că lucrările la noul local (clădirea actuală) încep în aprilie 1923 pe terenul în suprafaţă de şapte iugăre şi 1032 stânjeni pătraţi (200/200 m) donaţi de către proprietarii Cirlea Ioan şi fiul. În următorii anii s-a continuat editarea anuarelor, a revistei de ştiinţă şi literatură „Gând tineresc” s-au îmbogăţit colecţiile bibliotecii, muzeului de istorie şi arheologie (în anul 1924 liceul a contribuit cu o colecţie de puşti, pistoale, săbii şi lănci la înfiinţarea muzeului memorial Avram Iancu, de la Vidra de Sus), de ştiinţe naturale, în curtea liceului a fost creată o mică grădină botanică. Au activat Societăţi de lectură: „George Coşbuc” „Ion Creangă”, Societatea muzicală „Iacob Mureşianu”, Clubul sportiv „Mihai Viteazul”, Societatea de Gimnastică şi Sport, Societăţi religioase „Lumina”, „Sfântul Gheorghe”a elevilor ortodoxi şi „Sfânta Maria”, „Sfântul Dumiru” a elevilor greco-catolici, Societatea de Cruce Roşie.
Deşi lucrările la noul local debutează în 1923 finalizarea construcţiei s-a realizat abia în 1940, astfel că începând cu anul şcolar 1940/1941 la 7 noiembrie debutează cursurile în actuala clădire.

Situaţia politică şi socială se agravează în următorii ani, influenţând negativ procesul de învăţământ. În anul şcolar 1944/1945, judeţul devine teatru de război iar liceul este evacuat, el fiind transformat în spital militar sovietic.

Din anul şcolar 1945/1946 liceul îşi reia cursurile în clădirea proprie. Începând cu acelaşi an şcolar apar primele măsuri de reorganizare a procesului de învăţământ, în funcţie de noua politică a guvernului dr. Petru Groza.

În următorii ani are loc curăţirea aparatului didactic de elementele „necorespunzătoare”, politizarea procesului de învăţământ, cenzurarea publicaţiilor liceului, apoi suspendarea lor, introducerea obligativităţii studierii limbii ruse, eliminarea din Planurile de învăţământ a limbii franceze, engleze, italiene.

În anul şcolar 1956/1957 liceului i se schimbă denumirea în Şcoala Medie Mixtă nr.1 iar la 1 septembrie 1960 se uneşte cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete).

Astfel că se va renunţa la denumirea de Şcoală Medie şi se va reveni la cea de liceu – Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”.

Din anul şcolar 1977/1978 titulatura şcolii se schimbă devenind Liceul de matematică- fizică „Horea Cloşca şi Crişan” iar la data de 28 februarie 1999 liceului i se atribuie denumirea de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan”.

Cu toate schimbările şi transformările din domeniul politic, social, economic, educativ , o constantă se poate urmări în evoluţia de 92 ani ai şcolii şi anume că încă de la înfiinţare liceul s-a impus în peisajul alba-iulian ca un principal focar de cultură şi civilizaţie, el fiind pentru toate cele 91 de promoţii un loc care le-a oferit şansa cunoaşterii şi consolidării de concepte precum libertatea, toleranţa, corectitudinea, adevărul, unde au învăţat să treacă de la tradiţie la inovaţie , să aibă libertatea de a alege, de a nu copia, de a nu mima.

Drept urmare, întreaga activitate a cadrelor didactice s-a subordonat principiului că şcoala este pentru elevi un loc pentru muncă dar şi pentru viaţă, pentru a descoperi lucruri noi, a lega prietenii, a elabora proiecte, unele cu implicaţii extrem de profunde pentru viitor, pentru a primii şi a-şi asuma responsabilităţi.

Specificul liceului este dat în primul rând de climatul de învăţare şi de învăţământul de performanţă pe care urmăresc să-l realizeze cu consecvenţă şi profesorii şi elevii, rezultatele confirmând un evident progres, ceea ce conferă prestigiu acestui colegiu.

Eficienţa activităţii desfăşurată de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia poate fi măsurată prin aportul generaţiilor de absolvenţi care lansate în viaţă an de an, au devenit personalităţi de marcă în diferite domenii de activitate, au înălţat valorile spirituale, ştiinţifice, morale, artistice, tehnice, pentru promovarea libertăţii, a binelui, a utilului, a frumosului şi a adevărului.

Toate acestea dovedesc importanţa şi rolul acestei instituţii şcolare în viaţa comunităţii locale, naţionale şi chiar internaţionale. Drept urmare misiunea colegiului nostru, conturată în timp, este de forma cetăţeni activi, conştienţi de propria lor identitate în contextul local, naţional, european.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

26 mai. Alba Iulia primește 47 de milioane de euro pentru un proiect pilot în energie: Retehnologizarea unei stații electrice din sistemul național

Publicat

în

26 mai. Alba Iulia primește 47 de milioane de euro pentru un proiect pilot în energie: Retehnologizarea unei stații electrice din sistemul național

Comisia Europeană a aprobat proiectele depuse de România spre finanțare prin Fondul de Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu. Este vorba despre parcurile fotovoltaice și centralele pe gaze din Oltenia și despre investițiile în liniile Transelectrica. Printre acestea,  un proiect pilot în valoare de 47 de milioane de euro: „Retehnologizarea Stația Alba Iulia în concept de stație digital”

Citește și: Proiect pilot în energie: Retehnologizarea Stației Alba Iulia în concept de stație digitală

“Comisia Europeană a aprobat investițiile care se vor face prin Fondul pentru Modernizare. România are cea mai mare valoare aprobată: 970.974.456 euro pentru investiții prioritare și 470.130.117 euro pentru investiții neprioritare. CE a aprobat pentru Cehia – 390.000.000 euro pentru investiții prioritare și 130.000.000 euro pentru investiții neprioritare, Croația – 125.000.000 euro, Ungaria – 74.285.714 euro și Polonia 240.220.000 euro”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iată și proiectele finanțate, și valoarea finanțării europene pentru fiecare.

CE Oltenia

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda Bohorelu – UMC Jilt (12,9 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda exterioară cariera Pinoasa – UMC Pinoasa (47,9 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda Rovinari Est (72,8 mil. euro)

Construire unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Isalnița (53,4 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Rovinari (51,1 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Turceni (70,4 mil. euro)

Construcția unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 1 – Rosia-Rovinari (80 mil. euro)

Construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 2 – Roșia – Rovinari (80,7 mil. euro)

Construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de 475 MW, la Turceni (167,5 mil. euro)

Construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de 850 MW, la Ișalnița (253 mil. euro)

Transelectrica și distribuțiile

LEA 400 kV Gădălin-Suceava (101 mil euro)

Construirea LEA de 400 kV a Timișoara – Sacalaz – Arad (57,5 mil. euro)

Linie interioară între Reșița și Timișoara/Săcălaz, constând într-o nouă LEA de 400 KV între Reșița-Timișoara/Săcălaz și retehnologizarea la 400 kV a substației Timișoara (63,6 milioane euro)

Trecerea la 400 kV LEA Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu (51 mil. euro)

Proiect pilot – Retehnologizarea Stația Alba Iulia în concept de stație digital (47 mil. euro)

Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în stațiile Sibiu Sud și Bradu (52 mil. euro)

Optimizarea funcționării LEA 400 kv existente în SEN, folosite în interconexiune și pentru evacuare putere din centrala nucleară Cernavodă și centralele de energie regenerabilă din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare on-line (tip SMART GRID) (10,4 mil. euro)

Digitalizarea rețelei de transport a energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice (100 mil. euro)

Sprijin petru extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție (100 mil. euro)\

sursa: economica.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare