Praf în ochii victimelor inundațiilor din Moldova. Cât valorează casa unui sinistrat în opinia Guvernului, dar viața unui om?

Praf în ochii victimelor inundațiilor devastatoare din Moldova. Cât valorează casa unui sinistrat în opinia Guvernului, dar viața unui om?

Guvernul României, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, a decis acordarea unor ajutoare financiare de urgență victimelor inundațiilor devastatoare din județele Suceava și Neamț, produse în perioada 27–28 iulie 2025. Sumele vehiculate ridică serioase semne de întrebare în privința eficienței reale a sprijinului acordat populației afectate comparativ cu realitatea din teren.

Conform Hotărârii CNSU nr. 22/31.07.2025, familiile ale căror locuințe au fost afectate vor primi:

• 15.000 de lei (aproximativ 3.000 de euro) pentru locuințele afectate în proporție mai mică de 75%,
• 25.000 de lei (puțin peste 5.000 de euro) pentru locuințele afectate în proporție de peste 75%, dar care nu sunt distruse total,
• 30.000 de lei (aproximativ 6.000 de euro) pentru locuințele complet distruse.

Citește și: VIDEO-ȘTIREA TA | Zonă din Micești inundată după ploile abundente: „Parcul de zeci de milioane de lei, ce se dorește a fi realizat în Micești, o să rezolve problema acestor inundații?”

Pentru familiile persoanelor decedate, suma acordată este, de asemenea, de 15.000 de lei

Această alocare financiară, deși binevenită în principiu, este, în realitate, insuficientă. În condițiile în care o simplă reparație a acoperișului poate costa zeci de mii de lei, sumele acordate de stat pentru refacerea unei case avariate grav sunt, practic, simbolice. Mai ales în zone montane, unde costurile cu materialele de construcție, transportul și manopera sunt considerabil mai mari, ajutorul de 25.000 de lei este departe de a acoperi pierderile reale.

Un exemplu elocvent este cel al unei familii din orașul Broșteni (județul Suceava), a cărei casă a fost luată de viitură pe jumătate. Estimarea constructorilor locali pentru reconstrucție pornește de la 120.000 de lei. Cu cei 25.000 primiți de la stat, familia poate, în cel mai bun caz, să acopere doar costurile pentru demolarea rămășițelor și pentru achiziția câtorva materiale.

O abordare birocratică, în fața unei tragedii umane

În plus, acordarea acestor sume se face „pe baza evaluărilor comisiilor constituite prin ordin al prefectului”, ceea ce poate întârzia semnificativ sprijinul real. În situații de urgență, oamenii au nevoie de reacții rapide, nu de rapoarte elaborate.

Între timp, mii de sinistrați trăiesc în condiții precare, în corturi, adăposturi improvizate sau pe la rude. Apa a distrus nu doar locuințe, ci și alimente, haine, documente, unelte, mijloace de transport – întreaga viață a acestor oameni.

„Suntem solidari cu cetățenii noștri care au de suferit din cauza inundațiilor. Le vom rămâne alături și îi vom sprijini să depășească această încercare. Echipele de intervenție rămân în teren cât va fi nevoie, suntem în contact permanent cu autoritățile locale pentru a oferi ajutorul de care oamenii au nevoie”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

Ajutoare alimentare în exces, bani prea puțini

Paradoxal, în timp ce tone de apă îmbuteliată și alimente au fost trimise în teritoriu, prefectul județului Suceava a declarat că nu mai este nevoie de produse, ci de bani. Ajutoarele materiale sunt utile pe termen scurt, dar nu reconstruiesc vieți.

Acordarea unor sume care nu acoperă nici măcar 10% din valoarea reală a pagubelor nu poate fi considerată o soluție sustenabilă. În locul unei strategii coerente de reconstrucție și sprijin financiar proporțional cu nevoile reale ale oamenilor, guvernul se mulțumește să „bifeze” responsabilitatea morală.

Astfel, drama celor din Suceava și Neamț nu se termină odată cu retragerea apelor. Pentru mulți începe abia acum: reconstrucția de la zero, cu resurse insuficiente, în lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI