Patru SCANDALAGII din ALBA au fost reținuți după ce au tulburat liniștea publică pe fondul consumului de alcool

Patru bărbați din localitatea Cergăul Mare, care sunt cercetați pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, au fost reținuți de polițiști. Pe fondul consumului de alcool, ar fi provocat scandal, în timp ce se aflau pe o stradă din localitate.

La data 21 septembrie 2021, polițiștii Secției 5 Poliție Rurală Blaj au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față patru bărbați, cu vârste cuprinse între 28 și 30 de ani, toți din localitatea Cergău Mare.

În sarcina acestora s-a reținut faptul că, la data de 19 septembrie 2021, în jurul orei 23.00, în timp ce se aflau pe o stradă din localitate, pe fondul consumului de alcool și a unor neînțelegeri, ar fi provocat scandal, tulburând ordinea și liniștea publică.

Față de cei patru bărbați, cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

22 septembrie| Echinocțiul de toamnă 2021 sau sfârșitul verii. Tradiții și obiceiuri în această zi

În acest an, toamna astronomică începe la data de 22 septembrie, la ora 22.21, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. În cursul aceleiași zile, în emisfera australă începe primăvara.

Echinocțiul de toamnă, care marchează intrarea în toamnă, nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când avem calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, dar cel mai frecvent a avut loc la 22 sau 23 septembrie. La echinocţiul de toamnă, ca și la cel de primăvară, ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.

În 22 septembrie la ora 22,21 este momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

După echinocţiul de toamnă, ziua devine tot mai scurtă iar noaptea tot mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie 2020.

Cuvântul „echinocţiu” derivă din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

În zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, Soarele va sta deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.

Potrivit tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi și anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă. Se crede de asemenea că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.

Calendarul popular mai păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu, scrie Agerpres.

La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei. Vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor, iar o vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

Tradiții și obiceiuri în această zi

Echinocțiul de toamnă vine la pachet cu o serie de tradiții și obiceiuri. În tradiția populară se spune că așa cum va fi vremea în această zi, așa va fi și în anul următor.

Mai mult, dacă plouă în această dimineață, primăvara de anul viitor va fi una ploioasă, iar dacă după-amiază este soare viitorul an va fi unul bun.

Gospodarii pregătesc în această zi primul must, iar în mediul rural se spune că astăzi nu este bine să te cerți cu copiii, pentru că altfel vor avea multe necazuri.

Tot în această zi se mai spune că este bine să mănânci pâine până ieși din casă ca următorul an să fie bogat și plin de roade.

Sursa: hotnews.ro, observatorulph.ro

Anual, la data de 22 septembrie este marcată Ziua mondială fără maşini, scopul fiind descurajarea circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun.

Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare.

Iniţial, data la care era sărbătorită Ziua fără maşini a fost 17 iunie, stabilită de Asociaţia pentru Transport Ecologic, din Marea Britanie, în 1997. Evenimentul era marcat pe plan local, în cadrul Săptămânii Transportului Verde. Un an mai târziu, francezii au avut ideea înfiinţării campaniei ”În oraş, fără maşina personală!”. Începând cu anul 2000, această iniţiativă a fost promovată de Comisia Europeană pentru spaţiul comunitar. Ulterior, evenimentul a fost organizat de tot mai multe oraşe din întreaga lume, astfel încât Ziua fără maşini a devenit internaţională.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, programată, anual, între 16 şi 22 septembrie.

De la introducerea sa, în 2002, impactul Săptămânii europene a mobilităţii a crescut constant, atât în Europa cât şi în lume, iar în 2017 campania a bătut recordul de participare, când 2.526 de oraşe din 50 de ţări au organizat activităţi în decursul săptămânii. Peste jumătate dintre oraşele participante au implementat măsuri permanente.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, scopul amintitei campanii este promovarea formelor alternative de transport ecologic şi sublinierea faptului că mobilitatea sporeşte calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, poluării fonice, a accidentelor şi a obezităţii. ”Renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre”, arată http://insp.gov.ro/.

La 10 iunie 2019, au fost făcute publice rezultatele unor investigaţii realizate de oameni de ştiinţă de la King’s College London, din care rezultă faptul că particulele toxice emise de gazele de eşapament, cauciucurile şi frânele autovehiculelor contribuie la deteriorarea calităţii aerului din oraşe. Mai exact, poluarea aerului cauzată de automobile este asociată cu decesul prematur în cazul a circa 40.000 de persoane pe an în Marea Britanie şi provoacă probleme precum boli de inimă, de plămâni sau astm. În plus, microparticulele de plastic din cauciucurile autovehiculelor eliberate în atmosferă pot afecta dezvoltarea plămânilor copiilor.

Sursa: tvr.ro