Rămâi conectat

Actualitate

Plasma convalescentă, o soluție în recuperarea pacienților infectați. Ce este și cum funcționează

Publicat

în

În momentul actual, sunt explorate multe căi pentru a trata COVID-19. Acestea includ noi medicamente special concepute pentru a viza SARS-CoV-2, precum și medicamente existente concepute pentru a trata o altă boală. De departe, cel mai vechi tratament testat este însă plasma convalescentă. Aceasta implică utilizarea plasmei sanguine de la persoane care s-au vindecat de COVID-19 și administrarea acesteia la pacienții care au în prezent boala.

Ce este plasma convalescentă?

Plasma este partea lichidă de sânge care rămâne atunci când toate celulele roșii și albe din sânge și trombocitele au fost îndepărtate.

Electrica Furnizare Discount

În urmă cu peste o sută de ani, Emil Behring a primit primul premiu Nobel pentru fiziologie și medicină pentru munca sa, demonstrând că plasma poate fi utilizată pentru tratarea difteriei.

Când o persoană contractează un virus precum COVID-19, sistemul său imunitar creează anticorpi pentru a combate virusul. Acești anticorpi se găsesc în plasmă. Plasma cu acești anticorpi care combat infecțiile se numește „plasmă convalescentă”. Printr-un proces de donare a sângelui, această plasmă bogată în anticorpi poate fi colectată de la o persoană recuperată, apoi transfuzată la un pacient bolnav care încă luptă cu virusul. Acest lucru oferă un impuls sistemului imunitar al pacientului bolnav și poate ajuta la accelerarea procesului de recuperare.

Procesul este următorul:

1) Pacientul vindecat de COVID-19 donează plasmă
2) Plasma este testată.
3) Plasma este depozitată și transportată la spital
4) Pacientul este tratat cu plasmă
5) Terapia este completă.
6) Pacientul recuperat poate deveni viitor donator.

Acum știm că componenta cheie a plasmei pentru tratarea infecțiilor o reprezintă anticorpii. Anticorpii sunt proteine în formă de Y care sunt specifice pentru oricare infecție pe care o persoană a întâlnit-o anterior. Aceștia sunt produși în cantități mari de celulele B ale sistemului nostru imunitar pentru a se lega de virusul invadator și pentru a îl distruge. Conceptul de vaccinare se bazează pe stimularea producției de anticorpi împotriva infecțiilor posibile. În schimb, utilizarea plasmei convalescente implică transferul de anticorpi de la donatori care au deja un răspuns imun, oferind astfel protecție imediată (dar tranzitorie) destinatarului.

Terapia cu plasmă are o istorie îndelungată

Colectarea și transfuzia de plasmă convalescentă au fost folosite pentru prima dată ca tratament în anii 1890 și au contribuit la reducerea severității anumitor boli infecțioase înainte de dezvoltarea terapiei antimicrobiene în anii 1940.

La începutul secolului al XX-lea, tratamentul cu plasmă convalescentă a fost utilizat în timpul epidemiilor de diferite boli infecțioase, inclusiv rujeola, oreionul și gripa. Mai recent, a fost utilizat în timpul pandemiei de gripă H1N1 în 2009 și din nou în 2013 în timpul epidemiei de Ebola din Africa de Vest.

Plasma convalescentă a fost testată ca terapie în epidemiile anterioare de coronavirus. Câteva studii observaționale au fost efectuate în timpul primei epidemii SARS în 2003. Toate acestea au raportat îmbunătățiri la pacienți după ce au primit plasmă convalescentă și nu au existat dovezi de complicații grave. Cu toate acestea, aceste studii au fost în mare parte studii de caz – nu cel mai fiabil tip de dovezi.

Tratamentul cu plasmă convalescentă a fost, de asemenea, testat pentru virusul Ebola în 2013-2016. Mai multe studii de caz au arătat rezultate promițătoare, dar, din nou, nu au fost efectuate studii randomizate la scară largă. Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății a publicat linii directoare privind utilizarea adecvată a plasmei de la pacienții recuperați.

Din fericire, sunt acum în curs de desfășurare studii mai ample pentru a furniza dovezi solide fie pentru, fie împotriva utilizării plasmei convalescente. La nivel mondial există peste 60 de studii clinice care recrutează activ pacienți cu COVID-19 pentru a studia efectul plasmei convalescente. Pacienților li se administrează de obicei plasmă intravenos, iar progresul lor este apoi atent monitorizat. Multe studii utilizează plasma de la pacienți neinfectați ca placebo, pentru a se asigura că orice beneficii identificate sunt într-adevăr specifice pentru anticorpii SARS-CoV-2.

În ciuda istoriei sale de peste 100 de ani, utilizarea plasmei convalescente nu a fost niciodată testată atât de temeinic pentru a fi utilizată ca tratament terapeutic viabil. Oricare ar fi rezultatul multor studii clinice efectuate, cu siguranță vom învăța multe despre cele mai eficiente modalități de colectare, procesare și utilizare în condiții de siguranță a plasmei convalescente.

sursa: digi24.ro

Publicitate

Actualitate

25 septembrie| 31 de ani de activitate a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare. Mesajul reprezentanților ISU Alba

Publicat

în

25 septembrie| 31 de ani de activitate a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare. Mesajul reprezentanților ISU Alba

Astăzi, 25 septembrie, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare împlinește 31 de ani de activitate, în care s-au „luptat” pentru viețile oamenilor.

„31 de ani pentru oameni. Astăzi, mâine, mereu… pentru ca alții să trăiască!

Electrica Furnizare Discount

Astăzi aniversăm 31 de ani de protejare a vieții sub deviza ,, Cine salvează o viață, salvează o lume întreagă!

31 de ani în care Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare a devenit sinonim cu salvarea de vieți. Zilnic în luptă cu secundele, pentru redarea şansei la viaţă.

La mulţi ani tuturor! Medici, asistenți, pompieri, piloți și voluntari!”, au transmis reprezentanții ISU Alba, prin intermediul paginii de socializare.

Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră va primi 200 de refugiați din Siria. PROIECT de hotărâre de guvern

Publicat

în

Țara noastră va primi 200 de refugiați din Siria. PROIECT de hotărâre de guvern

“România acceptă în perioada 2022 – 2023 un număr de 200 refugiaţi în nevoie de relocare”, prevede un proiect de hotărâre de guvern publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. În Nota de Fundamentare este menționată originea acestor refugiați: toți sunt din Siria, țară aflată într-un continuu război civil. Refugiații ce vor fi primiți de România se află acum pe teritoriul altor state ca Turcia, Iordania, Liban, Egipt.

Cât despre motivul pentru care România primește 200 de refugiați sirieni, răspunsul îl găsim tot în NF. Pe scurt, trebuie să fim responsabili și solidari cu alte state din UE, care primesc și ele refugiați, cota pentru 2022-2023 fiind de 29.000, în total. Fondurile necesare pentru cazarea, hrana și programele de integrare ale acestor refugiați ar urma să fie suportate din bugetul UE.

Propunerea de primire a 200 de refugiați sirieni în România a fost adoptată în unanimitate în baza Deciziei Comitetului pentru relocarea refugiaților în România din 30.06.2021. Această propunere se transformă acum în lege.

Electrica Furnizare Discount

“Angajamentele-cadru de relocare la nivelul Uniunii Europene iau în considerare relocarea drept un instrument de protecție bazat pe vulnerabilitatea refugiaților, în conformitate cu categoriile de relocare ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) şi răspund astfel nevoilor globale de relocare în mod echilibrat… Pe fondul creşterii fără precedent a fenomenului migraţiei, a presiunii cu care se confruntă statele member ale Uniunii Europene, ca urmare a evenimentelor din Orientul Mijlociu, au fost discutate şi adoptate o serie de măsuri de întărire a solidarităţii şi de împărţire a responsabilităţilor statelor membre UE cu ţări terţe, care găzduiesc, pe teritoriul lor, persoane în nevoie de protecţie internaţională.

Astfel, în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind Migrația și Azilul se precizează faptul că relocarea este un mijloc care și -a dovedit eficacitatea pentru a oferi protecție celor mai vulnerabili refugiați. Comisia invită statele membre să își asume angajamente începând cu 2022. Acestea vor fi finanțate din bugetul UE și vor include căi complementare de acces la protecție, cum ar fi sistemele de admisie umanitară și măsuri precum programele de studii sau de muncă”, se scrie în NF a proiectului de act normativ citat.

Programul de primire de regugiați de către România va continua, având în vedere că Europa este supusă unor tot mai mari presiuni imigraționiste, iar statele membre trebuie să răspundă în solidar, se mai arată în proiect. Astfel, raportul UNHCR privind nevoile globale de relocare pentru anul 2021 relevă faptul că în ultimii ani numărul persoanelor ce se regăsesc în nevoie de relocare s-a dublat, ajungând la peste 1,45 de milioane de refugiați din țări slab sau mediu dezvoltate. Astfel, UNHCR va continua să își intensifice activitățile pe trei priorități cheie, respective țările care fac parte din programul Cadrului Comprehensiv de Răspuns pentru Refugiați, situația din Mediterana Centrală și relocarea sirienilor din Orientul Mijlociu.

În fapt, UE ar fi vrut ca România să primească mai mulți refugiați, însă autoritățile de la București au argumentat că, deocamdată, nu avem capacitatea pentru mai mulți. “Cu toate că la nivel european este avută în vedere stimularea participării statelor membre la misiuni de relocare şi asigurarea creşterii capacităţilor de primire ale statelor europene, contextul regional care indică posibilitatea apariţiei unui aflux masiv de migranţi ilegali şi persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională, care ar putea afecta şi ţara noastră, nu a permis asumarea responsabilităţii pentru un număr mai mare de refugiaţi care să fie relocaţi în România în perioada 2022 – 2023”.

În 2020, în România, au fost depuse 6.138 de cereri de azil, în creștere cu 137% față de anul 2019. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Timișoara, București și Maramureș, iar cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan, Siria și Irak, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. În primele șase luni ale acestui an, numărul de cereri de azil a ajuns la 5.100.

Sursa: g4media.ro

Citește mai mult

Actualitate

Profesorul Streinu Cercel, despre cel de-al patrulea val al pandemiei de COVID-19: Masca va mai fi purtată încă aproape doi ani

Publicat

în

Profesorul Streinu Cercel, despre cel de-al patrulea val al pandemiei de COVID-19: Masca va mai fi purtată încă aproape doi ani

Profesorul doctor Streinu Cercel, fostul manager din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a declarat faptul că masca va mai fi purtată încă cel puțin doi ani.

„Mi-aş fi dorit să vă văd fără mască, dar asta se va întâmpla cel mai probabil peste vreo doi ani de zile. De ce? Pentru că tot noi, cu mâna noastră, neluând atitudine cât se poate de directă încă de la începutul pandemiei, am lălăit-o în stilul clasic românesc, iar acum vedem la câte cazuri am ajuns. Să ajungi acum la 7.000 de cazuri este horror.

Electrica Furnizare Discount

Spitalele la momentul de faţă gem de persoane şi pacienţi care rămân la camera de gardă până a doua zi încercând să le găsim un loc undeva.

Dacă nu înţelegem că nu avem alte instrumente decât a ne vaccina, a purta mască şi a ne spăla pe mâini, să ştiţi că va fi foarte greu”, a declarat senatorul Adrian Streinu Cercel, care a fost prezent la dezbaterea publică “Sănătate pentru Dâmboviţa”, organizată de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, la Târgovişte.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare