În momentul actual, sunt explorate multe căi pentru a trata COVID-19. Acestea includ noi medicamente special concepute pentru a viza SARS-CoV-2, precum și medicamente existente concepute pentru a trata o altă boală. De departe, cel mai vechi tratament testat este însă plasma convalescentă. Aceasta implică utilizarea plasmei sanguine de la persoane care s-au vindecat de COVID-19 și administrarea acesteia la pacienții care au în prezent boala.
Ce este plasma convalescentă?
În urmă cu peste o sută de ani, Emil Behring a primit primul premiu Nobel pentru fiziologie și medicină pentru munca sa, demonstrând că plasma poate fi utilizată pentru tratarea difteriei.
Când o persoană contractează un virus precum COVID-19, sistemul său imunitar creează anticorpi pentru a combate virusul. Acești anticorpi se găsesc în plasmă. Plasma cu acești anticorpi care combat infecțiile se numește „plasmă convalescentă”. Printr-un proces de donare a sângelui, această plasmă bogată în anticorpi poate fi colectată de la o persoană recuperată, apoi transfuzată la un pacient bolnav care încă luptă cu virusul. Acest lucru oferă un impuls sistemului imunitar al pacientului bolnav și poate ajuta la accelerarea procesului de recuperare.
Procesul este următorul:
1) Pacientul vindecat de COVID-19 donează plasmă
2) Plasma este testată.
3) Plasma este depozitată și transportată la spital
4) Pacientul este tratat cu plasmă
5) Terapia este completă.
6) Pacientul recuperat poate deveni viitor donator.
Acum știm că componenta cheie a plasmei pentru tratarea infecțiilor o reprezintă anticorpii. Anticorpii sunt proteine în formă de Y care sunt specifice pentru oricare infecție pe care o persoană a întâlnit-o anterior. Aceștia sunt produși în cantități mari de celulele B ale sistemului nostru imunitar pentru a se lega de virusul invadator și pentru a îl distruge. Conceptul de vaccinare se bazează pe stimularea producției de anticorpi împotriva infecțiilor posibile. În schimb, utilizarea plasmei convalescente implică transferul de anticorpi de la donatori care au deja un răspuns imun, oferind astfel protecție imediată (dar tranzitorie) destinatarului.
Terapia cu plasmă are o istorie îndelungată
Colectarea și transfuzia de plasmă convalescentă au fost folosite pentru prima dată ca tratament în anii 1890 și au contribuit la reducerea severității anumitor boli infecțioase înainte de dezvoltarea terapiei antimicrobiene în anii 1940.
La începutul secolului al XX-lea, tratamentul cu plasmă convalescentă a fost utilizat în timpul epidemiilor de diferite boli infecțioase, inclusiv rujeola, oreionul și gripa. Mai recent, a fost utilizat în timpul pandemiei de gripă H1N1 în 2009 și din nou în 2013 în timpul epidemiei de Ebola din Africa de Vest.
Plasma convalescentă a fost testată ca terapie în epidemiile anterioare de coronavirus. Câteva studii observaționale au fost efectuate în timpul primei epidemii SARS în 2003. Toate acestea au raportat îmbunătățiri la pacienți după ce au primit plasmă convalescentă și nu au existat dovezi de complicații grave. Cu toate acestea, aceste studii au fost în mare parte studii de caz – nu cel mai fiabil tip de dovezi.
Tratamentul cu plasmă convalescentă a fost, de asemenea, testat pentru virusul Ebola în 2013-2016. Mai multe studii de caz au arătat rezultate promițătoare, dar, din nou, nu au fost efectuate studii randomizate la scară largă. Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății a publicat linii directoare privind utilizarea adecvată a plasmei de la pacienții recuperați.
Din fericire, sunt acum în curs de desfășurare studii mai ample pentru a furniza dovezi solide fie pentru, fie împotriva utilizării plasmei convalescente. La nivel mondial există peste 60 de studii clinice care recrutează activ pacienți cu COVID-19 pentru a studia efectul plasmei convalescente. Pacienților li se administrează de obicei plasmă intravenos, iar progresul lor este apoi atent monitorizat. Multe studii utilizează plasma de la pacienți neinfectați ca placebo, pentru a se asigura că orice beneficii identificate sunt într-adevăr specifice pentru anticorpii SARS-CoV-2.
În ciuda istoriei sale de peste 100 de ani, utilizarea plasmei convalescente nu a fost niciodată testată atât de temeinic pentru a fi utilizată ca tratament terapeutic viabil. Oricare ar fi rezultatul multor studii clinice efectuate, cu siguranță vom învăța multe despre cele mai eficiente modalități de colectare, procesare și utilizare în condiții de siguranță a plasmei convalescente.
sursa: digi24.ro
