Rămâi conectat

Actualitate

Pentru că este an preelectoral, toată floarea politicienilor români a sărbătorit Ziua Naţională la Alba Iulia

Publicat

în

Premierul Emil Boc, huduit la depunerile de coroane

 

Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României au debutat ieri, 1 decembrie, cu ceremonia depunerii de coroane la Statuia lui Ion I.C. Brătianu din centrul municipiului Alba Iulia. Au participat 5-600 de români, majoritatea membri ai unor partide politice, care au purtat la gât fulare tricolore. Notă distinctă au făcut circa 100 de tineri basarabeni, care au scandat lozinci pro-Basarabia şi pentru unirea cu România, fluturând două drapele tricolore imense, dar şi alte câteva zeci de steaguri roş-galbene-albastre. Doar 2 – 3 ţărănişti sau reprezentanţi ai PRM au purtat fulare cu însemne de partid, ceilalţi participanţi având asupra lor steaguri şi steguleţe.
lPoliticienii au depus coroane după cum au avut chef şi… simpatii politice
După intonarea Imnului Naţional, pe acordurile Imnului Eroilor, au depus coroane Preşedinţia României, Senatul, Camera Deputaţilor, Guvernul României (în delegaţie s-au aflat ministrul Traian Igaş, şeful MAI, ministrul Gheorghe Ialomiţeanu, şeful Ministerului de Finanţe, ministrul Valeriu Tabără şeful Agriculturii, Oana Badea – secretar de stat MECTS şi Rodica Andronescu, proaspăt numită şefă a ANOFM), Instituţia Prefectului (au fost prezenţi doar prefectul Ştefan Bardan şi directorul Cancelariei, Virgil Tătar, lipsind subprefectul Raul Tudoraşcu), Consiliul Judeţean Alba (preşedintele Ion Dumitrel, vicepreşedinţii Alin Cucui şi Sorin Bumb), Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia (delegaţie condusă de primarul Mircea Hava), Primăria Chişinău (primarul Dorin Chirtoacă a depus împreună cu primarul Mircea Hava, fiind ovaţionaţi de grupul de basarabeni), M.A.I. (chestor Ioan Căbulea, col. Dorel Sofica), Primăria şi CL Sebeş (primarul Mugurel Sârbu a lipsit, delegaţia fiind condusă de vicele Adrian Bogdan), Primăria şi CL Aiud (şi în acest an primarul Horaţiu Josan s-a aflat în fruntea unei numeroase delegaţii, din care nu a lipsit fostul subprefect Romul Popa), Consiliul Judeţean al Elevilor (în frunte cu noul preşedinte, Andrei Popa).
Din partea partidelor politice, primii care au depus coroane au fost… social-democraţii, alături de aliaţii lor, liberalii, în cadrul USL (a lipsit Victor Ponta, dar a fost prezent Adrian Năstase, din partea PSD, iar delegaţia liberală a fost condusă de Crin Antonescu, respectiv Teodor Atanasiu, preşedintele PNL Alba). Au urmat PDL, UNPR, PNŢCD (a fost prezent fostul premier, conjudeţeanul nostru Victor Ciorbea), PRM (două femei au fost îmbrăcate în costum naţional).
Apoi, în aceeaşi formaţie, s-au depus coroane la Statuia lui Iuliu Maniu, de această dată însă primii care au adus un omagiu fiind ţărăniştii, politicienilor amintiţi alăturându-li-se şi adepţii partidului lui Dan Diaconescu, care a lipsit însă de la acest moment. Nu au lipsit însă militanţii din Roşia Montană.
lZăpăceală la busturile regilor României
Delegaţiei oficiale i s-a alăturat în jurul orei 10.00 şi premierul Emil Boc, care a primit onorul şi a trecut în revistă Garda de onoare aflată în Piaţa Tricolorului, din faţa Catedralei Reîntregirii. Deoarece coroanele s-au depus alternativ, la busturile regelui Ferdinand I, respectiv al reginei Maria, aici s-a produs o mare zăpăceală. După ce reprezentantul Preşedinţiei României a depus coroana la bustul regelui Ferdinand I, ar fi trebuit ca senatorii să depună florile la bustul reginei Maria, după cum anunţase „maestrul de ceremonii”. A fost necesar ca reprezentanţii Senatului, care se postaseră în faţa bustului regelui, să se mute la bustul reginei Maria, pentru a depune coroana. Deputaţii şi, mai apoi delegaţiile din Alba Iulia şi Chişinău, au depus coroana la bustul regelui, iar premierul Emil Boc şi ceilalţi membri ai Guvernului au adus omagiul lor reginei, ca de altfel şi delegaţia CJ Alba.
lÎnghesuială şi huiduieli la Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul
Spre deosebire de anii trecuţi, din cauza lucrărilor care se efectuează în Cetate, spaţiul alocat dislocării Gărzii de onoare şi oficialităţilor a fost restrâns, astfel că în jurul Statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul a fost mare înghesuială pe metru pătrat, elevii militari care purtau coroanele croindu-şi cu greu drum printre jurnaliştii aflaţi la rândul lor la datorie. Aici au fost depuse peste 40 de coroane de flori. Sunt de menţionat doar câteva aspecte. Pe lângă cei care depuseseră flori la statuile din centru, dintre cei care au mai depus coroane mai amintesc Curtea de Conturi, SRI, STS, Garnizoana Alba Iulia (în frunte cu comandantul col. Marcel Domşa), Partida Romilor „Pro Europa” (delegaţie condusă de preşedintele PRPE Alba, Ilie Petru), Centrul Creştin al Romilor, Partidul Poporului Dan Diaconescu (al cărui lider a fost prezent, fiind ovaţionat de subalternii şi simpatizanţi săi), Partidul Social Democrat al Muncitorilor (condus de Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului). Totodată, şi-au adus omagiul Blocul Naţional al Revoluţionarilor (cu Mihai Babiţchi în formaţie), Asociaţia Veteranilor de Război „Regele Ferdinand I”, în frunte cu preşedintele Ion Radu (din păcate lăsată la coada listei, chiar dacă veteranilor de război li se datorează multe dintre drepturile României moderne), Asociaţia „Cultul Eroilor”, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, Penitenciarul Aiud, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, lojele masonice. Premierul Emil Boc şi Guvernul României au fost huiduiţi copios de către unii dintre participanţi în momentul depunerii coroanei, iar unii dintre români au strigat „Ruşine! Ruşine!”.
La acestea se adaugă Congresul Spiritualităţii Româneşti şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Academia Română şi Comunitatea Română din Germania. Nu în ultimul rând, au fost prezenţi Consiliul Judeţean al Elevilor, Cercetaşii României şi Şcoala nr. 1 Rovinari.
Instituţiile publice au depus coroane la busturile făuritorilor Unirii, însă, din păcate, după ce au plecat politicienii, pe nimeni nu a mai interesat cine-şi omagiază înaintaşii.
Robert GHERGU

Elit - Gustul Desăvârșit

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Creștere de 5,2% a economiei României, în primele trei luni ale anului 2022. Datele INS

Publicat

în

Creștere de 5,2% a economiei României, în primele trei luni ale anului 2022. Datele INS

În perioada ianuarie – martie, datele semnal privind evoluția Produsului Intern Brut arată o creștere economică de peste 5%, în comparație cu ultimele luni ale anului 2021 și de 6,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

La un avans economic se așteptau și specialiștii, dar estimările lor erau mult mai rezervate în condițiile invaziei ruse în Ucraina, începută la finalul lunii februarie și a accelerării inflației.

Elit - Gustul Desăvârșit

Economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul înregistrat a fost de 6,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În ceea ce priveşte evoluţia PIB în ultimul trimestru al anului trecut, INS a explicat faptul că pe serie ajustată sezonier indicii de volum au fost modificaţi faţă de a doua variantă provizorie ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022, cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială.

Astfel, dacă potrivit datelor publicate în aprilie PIB a scăzut cu 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut, noile date arată că economia a consemnat un avans de 1%.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 85 din 8 aprilie 2022. Astfel: rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la 101,1%; rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la 103,3%; rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 97,1%; rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la 101,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9%, estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.

Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au revizuit în scădere semnificativă ţintele de creştere ale economiei româneşti în acest an. Astfel, FMI estima, recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creştere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.

Luni, Comisia Europeană a publicat previziunile economice de primăvară, în care a arătat că, după o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% în 2022, pe măsură ce inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Profesorii nu vor mai avea voie să dea meditații elevilor din clasele la care predau: Anunțul ministrului Educației

Publicat

în

Profesorii nu vor mai avea voie să dea meditații elevilor din clasele la care predau: Anunțul ministrului Educației

În cursul zilei de marți, 17 mai, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat într-un pentru DCNews, că profesorilor le va fi interzis prin lege să mai facă meditații cu elevii din clasele la care predau.

„Vom avea clarificat și fenomenul meditațiilor, care se practică în orice stat al acestei lumi. Sigur, avem și o condiție pentru a preîntâmpina un anumit gen de lucruri: nu faci meditație cu elevul din clasa ta. Este o condiție de bun simț”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.

„Poți să faci în școală cu elevii tăi sub formă de recuperare. Dacă vrei să faci în regim privat, poți să faci, dar nu cu elevii de la clasă”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a explicat, la DCNews, ce înseamnă evaluarea standardizată, la ce să se aștepte profesorii, elevi, dar și părinții.

Potrivit ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial pe data de 13 mai, „la nivelul fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti, pilotarea evaluării standardizate se va organiza în câte șapte unităţi de învăţământ, incluzând unităţi de învăţământ cu profil pedagogic”.

„Subiectul zilei este evaluarea standardizată. E un subiect ce trenează de cel puțin zece ani în așteptările publice din România”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, marți, în cadrul unui interviu acordat DCNews, oferind ulterior zece argumente prin care a explicat importanța evaluării standardizate.

„În primul rând, evaluările standardizate reprezintă un instrument esențial pentru profesori. Sunt și pentru elevi, și pentru părinți, dar sunt esențiale pentru profesori, care își vor putea construi mult mai bine și mult mai eficient planurile de învățare, planuri personalizate pentru fiecare elev în funcție de stadiul în care se află acesta. Un al doilea avantaj este că putem compara rezultatele, pentru că sunt evaluări standardizate. Există acele acuzații de mult timp potrivit cărora nota 10 dintr-un liceu din centrul Bucureștiului înseamnă cu totul și cu totul altceva comparativ cu nota 10 într-un liceu din mediul rural, de exemplu. Vor fi comparații relevante, corecte între rezultate”, a explicat ministrul Sorin Cîmpeanu.

Sursa: dcnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Amenzi drastice și până la 7 ani de închisoare pentru cei care ucid sau chinuie animale: Legea, publicată în Monitorul Oficial

Publicat

în

Amenzi drastice și până la 7 ani de închisoare pentru cei care ucid sau chinuie animale: Legea, publicată în Monitorul Oficial

Legea care prevede majorarea limitelor pedepselor şi amenzilor contravenţionale în cazul acţiunilor de cruzime faţă de animale a fost publicată în Monitorul Oficial al României. De acum înainte se poate ajunge la o pedeapsă cu închisoarea de 7 ani de zile pentru omorârea unui animal.

Dacă până acum limitele amenzii erau între 1.000 – 3.000 lei, de acum înainte, o persoană poate primi o amendă contravențională cuprinsă între 3.000-12.000 lei dacă nu oferă animalului său un adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă, îngrijire și atenție și asistență medicală.

„Poliţiştii din cadrul Poliţiei Române care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că un animal se află într-o situaţie de pericol emit, de îndată, ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile sau încredinţarea lui unei asociaţii sau fundaţii de protecţia animalelor care are contract de prestări de servicii medicale veterinare cu un cabinet veterinar înregistrat conform legii”, mai prevede proiectul.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit documentului adoptat, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă: a) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor; b) despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare; c) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă”.

De asemenea, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă: a) folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole; b) folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora; c) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive; d) rănirea cu intenţie a animalelor”.

Deputaţii au mai stabilit că „va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 7 ani: a) uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept; b) schingiuirea animalelor; c) organizarea de lupte între animale sau cu animale; d) zoofilia”.

În cazul condamnării pentru una dintre aceste infracţiuni, instanţa poate dispune ca pedeapsă complementară interdicţia de a deţine animale pentru o perioadă de la un an la 5 ani.

„Nu constituie infracţiune: a) fapta persoanei de rănire sau ucidere a unui animal ca reacţie la atacul acestuia; b) sterilizarea animalelor”, mai prevede proiectul.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare