Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Pensii speciale de peste 300 000 de lei, pentru unii judecători CCR. Ce venituri COLOSALE au aceștia

Ziarul Unirea

Publicat

în

Pensii speciale de peste 300 000 de lei, pentru unii judecători CCR. Ce venituri COLOSALE au aceștia

Fostul șef al DNA și actual judecător CCR, Daniel Morar, s-a pensionat în 2015, la vârstă de doar 49 de ani și a beneficiat, pe lângă salariul de judecător CCR (201.509 lei) și de o pensie specială de 57.648 de lei.

Acesta își îndeplinise cei 25 de ani în magistratură care-i dădeau dreptul la pensionare. Patru ani mai tărziu, pensia specială a lui Daniel Morar a ajuns la 359.514 lei.

Nu este nici macar cea mai mare pensie speciala pe care o încasează un judecător CCR și este cam jumătate din cea mai mare pensie speciala din magistratura. Intre timp, săptămâna aceasta, Curtea Constituțională a amânat, pentru a patra oara, luarea unei decizii privind legea prin care pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei ar urma să fie impozitate cu 85%.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cea mai mare pensie speciala dintre toți cei noua judecători o are fosta șefa a Înaltei Curți, Livia Stânciu, nu mai puțin de 454.717 lei. Adică peste 93.000 de euro. Asta după ce în anul 2017 pensia acesteia era de doar 304.137 de lei. Președintele CCR, Valer Dorneanu are și el o pensie speciala aproape egala cu a Liviei Stânciu: 454.068 lei, însă acesta a beneficiat și de pensia de fost parlamentar 75.396 de lei. În anul 2017, pensia speciala a sefului CCR a fost de 159.587 lei, pentru că doar un an mai tărziu, în 2018, pensia acestuia să ajungă la 322.220 de lei. În fapt, seful CCR are venituri lunare, pensii, salariu judecător plus salariu de profesor, de circa 16.000 de euro, aproape cât seful Curții Supreme a Statelor Unite.

Judecătorul CCR Marian Enache are și el o pensie speciala uriașa, 497.564 de lei însă la aceasta suma magistratul a inclus și veniturile restante. În urma cu doi ani, în 2018, pensia speciala a acestuia era de 321.476 de lei. Un alt judecător CCR cu o pensie speciala importanta este Mona Pivniceru, care a primit anul trecut o pensie de 388.920 de lei. Cu un an înainte, în 2018, încasase 384.650 de lei. Fostul deputat de Satu Mare, Varga Attila, numit la CCR în 2016, nici nu știe exact cât este pensia să speciala. În ultima să declarație de avere a trecut la venituri pensii doar „aproximativ 410.000”. Asta înseamnă fix 84.202 euro la cursul la zi.

La niciunul dintre judecătorii CCR nu se poate observa aceasta creștere spectaculoasa a pensiei speciale decât la fostul sef DNA, Daniel Morar. După cum am arătat anterior, după pensionarea acestuia în 2015, în anul următor acesta menționează în declarația să de avere venituri de 57.648 de lei. Un an mai tărziu, pensia speciala a fostului procuror se dublează, ajungând la 100.504 lei. Anul următor pensia speciala a acestuia ajunge la 331.460 de lei. În anul 2018 suma pe care o încasează ajunge la 350.885 de lei, o creștere ce continua și în anul 2019, când pensia speciala a lui Daniel Morar ajunge la 359.514lei.

Ultimul judecător CCR care a trecut în rândul pensionarilor din magistratura este Cristian Deliorga, care pe lângă salariul de 289.247 de lei, a încasat, din iunie 2019, 144.732 de lei, pensia speciala după cei 38 de ani petrecuți în magistratura.

Cea mai mare pensie speciala din Romania: 73.890 de lei, lunar

Foștii militari, polițiști, angajați ai serviciilor de informații, aviatori, diplomați și parlamentari, alaturi de magistrați sunt categoriile ce primesc pensie nu în funcție de contribuția lunara ci în baza unei legi speciale. În total, numărul celor care beneficiază de aceste pensii este de circa 170.000 de persoane. Cea mai mare pensie speciala se ridica la aproape 74.000 de lei și este acordata unui fost magistrat. Însă, daca pensia ar fi fost data în baza contribuției plătite la sistemul asigurărilor sociale de-a lungul carierei, acesta ar fi meritat mai puțin de 4.000 de lei. De altfel, daca pensia medie în rândul celor aproape 90.000 de foști militari este de circa 3.700 de lei, magistrații au în schimb o pensie medie de 19.640 de lei. Este de departe cea mai mare pensie din sistem, iar de aceste sume beneficiază cei circa 4.100 de foști magistrați.

„Cea mai nesimțită pensie speciala din Romania este în prezent de 77.000 de lei, pensia unui fost comandant magistrat de penitenciar în perioada comunista. În 2017, aceasta pensie era de 33.400 de lei. Astăzi, ea a ajuns la 77.000 de lei. Îi rog pe cei care nu vor să vadă adevărul să încerce macar să urmărească cifre”, declara la începutul acestui an deputatul PNL Florin Roman în plenul Camerei Deputaților.

Explozia pensiilor speciale în ceea ce-i privește pe magistrați nu se limitează doar la judecătorii CCR. Un alt exemplu cu privire la modul în care aceste pensii speciale au crescut în acești ultimi ani este dat de fosta judecătoare de la Înalta Curte, Magdalena Iordache, soția fostului lider PSD, Florin Iordache. În 2015, Magdalena Iordache a încasat o pensie de judecător de la ICCJ în valoare de 145.000 lei, pentru că un an mai tărziu pensie acesteia să crească la 165.000 lei. În anul 2017, pensia acesteia ajunge la suma de 240.000 de lei, o majorare cu aproape 50%. Anul următor pensia creste din nou până la 263.018 lei, pentru că anul trecut, în 2019, să ajungă la incredibila suma de 304.800 de lei.
Cei peste patru milioane și jumătate de „cetățeni obișnuiți” beneficiază de o pensie medie de 1.586 de lei.

De ce au crescut atât de mult pensiile speciale

Povestea apariției pensiilor speciale reprezintă un exemplu clasic unde o lege ce acorda un statut special unei anumite categorii speciale, în speță magistraților, este modificata constant pentru a largi cât mai mult aria beneficiilor și beneficiarilor. Astfel, pensiile speciale își fac apariția în anul 1997, sub guvernul Ciorbea, atunci când magistrații beneficiază de o „pensie de serviciu” ce nu se calculează pe baza contributivitatii, ci că procent de 80-100% din ultimul salariu net. Îndreptățiți la aceasta pensie erau doar magistrații care lucrau cel puțin 25 de ani în instanțe și în parchete iar vârstă de pensionare era aceeași cu a restului populației. Apoi, în timpul guvernului Năstase, formula de calcul se modifica, pensia de serviciu a magistraților calculandu-se acum că procent 80-100% din ultimul salariu brut, adică sunt luate în calcul toate sporurile și bonusurile existente în ultima luna de activitate.

Apoi, în perioada 2003-2008, după modelul pensiilor magistraților, guvernele Năstase și Tariceanu au introdus noi categorii de angajați că beneficiari ai pensiilor de serviciu: întăi diplomații și lucrătorii din comerț exterior, apoi grefierii și arhivarii din sistemul judiciar, parlamentari, aviatori și mecanicii de zbor pentru că în final și angajații Curții de Conturi să beneficieze de acest privilegiu.

Toate aceste privilegii sunt eliminate de guvernul Boc în contextul crizei economice. Legea este atacata la CCR unde doar pensiile de serviciu ale magistraților supraviețuiesc fiind văzute că un element esențial al independentei lor profesionale. Instanță constituțională nu spune însă și ce cuantum trebuie să aibă aceasta pensie sau că acest cuantum trebuie să fie mai mare decât salariul net. Toate pensiile speciale sunt reintroduse în perioada 2015-2016.
În 2019, Guvernul Dancila introduce chiar o noua serie de pensii speciale pentru primari, viceprimari și președinții și vice-președinții consiliilor județene. Ele vor intra în plata din 1 ianuarie 2019.

Impozitarea cu 85% a pensiilor peste 7.000 de lei

În luna iunie a acestui an Camera Deputaților a adoptat, cu o majoritate covârșitoare de 307-1, un proiect legislativ prin care pensiile speciale, inclusiv pensiile militarilor și ale magistraților, vor fi impozitate cu 85% daca sunt mai mari de 7.000 de lei și cu 10% cele cuprinse intre 2.000 și 7.000 de lei. Legea este atacata la CCR atât de către Avocatul Poporului cât și de către Înalta Curte. ICCJ reproșează că sunt nesocotite decizii succesive ale Curții în domeniu, că nu a fost consultat CSM și considera că sunt încălcate mai multe principii, printre care cel al impunerii fiscale juste și echitabile și cel al independentei judecătorilor.

Săptămână trecuta Curtea Constituțională a amânat pentru a patra oara pronunțarea asupra acestor contestații.

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Prognoza METEO pentru weekendul prelungit, de Sfânta Maria: Vreme în general instabilă, cu șanse de averse

Ziarul Unirea

Publicat

în

Prognoza METEO pentru weekendul prelungit, de Sfânta Maria: Vreme în general instabilă, cu șanse de averse

Meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie, prognozează o vreme în general instabilă, cu averse atât în regiunile montane, cât şi în zona Litoralului, dar şi în Capitală, pentru weekendul prelungit, de Sfânta Maria.

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria. Urări și felicitări de Sfânta Maria

Conform datelor furnizate AGERPRES de către meteorologul de serviciu al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Marina Antonescu, în zona Litoralului, regimul termic va fi unul oscilant, cu episoade în care pot apărea averse şi intensificări temporare ale vântului, iar valorile termice vor fi mai scăzute decât în zilele anterioare.

Astfel, în cursul după-amiezei de sâmbătă, 13 august, şi pe parcursul zilei de duminică, 14 august, vremea va fi în general închisă. Va ploua în reprize, iar temperaturile maxime vor oscila, în tot intervalul, între 27 şi 30 de grade Celsius, în timp ce minimele vor oscila între 20 şi 22 de grade Celsius. De asemenea, apa mării va avea 24 – 26 de grade Celsius.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: nume sărbătorite de Sfânta Maria

„În cursul zilei de vineri, vremea va fi însorită, dar începând de sâmbătă după-amiaza îşi vor face apariţia aversele, la fel şi în cursul zilei de duminică. Luni, în prima parte a zilei, la mare cerul va fi noros, cu şanse crescute de ploaie. În zona Litoralului, vântul se va domoli faţă de zilele trecute când am avut intensificări şi de 65 km/h”, a precizat specialistul ANM.

În ceea ce priveşte prognoza pentru zona montană, estimările arată o vreme mai rece, cu înnorări şi ploi izolate, fenomene care se vor semnala începând de vineri. Totodată, sâmbătă şi duminică se vor semnala averse şi descărcări electrice în cea mai mare parte a regiunii montane.

„Aversele şi descărcările electrice vor fi pe parcursul întregii zile de duminică, dar şi luni. Valorile termice de peste zi se vor încadra, în general, între 15 şi 23 de grade Celsius, iar pe timpul nopţilor nu vor depăşi 12 grade Celsius. Deci, sunt puţine şanse să vedem soarele la munte, în următoarele trei zile. Înnorările vor apărea de vineri după-amiaza şi vom avea ploi, în primă fază izolate”, a spus Antonescu.

În Bucureşti, weekendul prelungit începe cu vreme frumoasă, vineri, şi valori termice maxime de 32 – 33 de grade Celsius. Ulterior, sâmbătă după-amiaza, spre seară, există condiţii de apariţie a averselor, cu temperaturi de cel mult 31 de grade Celsius, la fel şi duminică.

„Pentru luni, de Sfânta Maria, în Capitală, vom avea maxime de 28 – 29 de grade Celsius. Pe tot parcursul intervalului de prognoză, vremea va fi, în general, plăcută, dar cerul va fi în mare parte înnorat şi vor fi ceva şanse de ploaie, în special către orele serii”, a punctat reprezentanta ANM.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ce trebuie să știe românii care vor să își facă un credit în această perioadă: „În România este imposibil astăzi pentru o familie din clasa de jos să-și cumpere casă cu banii economisiți”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ce trebuie să știe românii care vor să își facă un credit în această perioadă: „În România este imposibil astăzi pentru o familie din clasa de jos să-și cumpere casă cu banii economisiți”

Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, a explicat de ce ar trebui să țină cont românii care intenționează să își facă un credit în această perioadă.

Adrian Vasilescu a fost întrebat dacă mai este un moment oportun, în prezent, ca românii să facă credite. În acest sens, consilierul guvernatorului BNR a vorbit despre nevoile românilor și cât se pot întinde aceștia atunci când vor să facă un credit:

„Oamenii s-au decis să recurgă la bănci în condițiile în care au avut probleme cu susținerea consumului casnic sau anumite nevoi, pentru copii la școală, în condițiile în care au trebuit să le cumpere calculatoare pentru școala de acasă, dar și pentru multe alte situații și s-au împrumutat la bănci, chiar și pentru case. Asta înseamnă că cei care au venit și au luat creditul și-au făcut niște previziuni și au ajuns la concluzia că e mai bine să se împrumute, să-și completeze veniturile din alte surse decât să se teamă de credit.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bineînțeles că această pază bună trebuie să existe, pentru că inclusiv băncile au directivă în societatea românească să nu cumva să împingă spre o suprasaturare a populației. Din cauza asta, băncile sunt foarte atente la credite.

Pe de altă parte, sunt oameni care au nevoie de o casă. Li s-a mărit familia și au nevoie de o casă. În România este imposibil astăzi pentru o familie din clasa de jos să-și cumpere casă cu banii economisiți. Creditul este o soluție pentru cei cumpătați, nu pentru cei care se avântă și nu îi interesează cum îl plătesc“, a spus Adrian Vasilescu, conform dcnews.ro.

Sursa: bugetul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

A fost descoperită cea mai „tânără” planetă din galaxie. Astronom: „Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”

Ziarul Unirea

Publicat

în

A fost descoperită cea mai „tânără” planetă din galaxie. Astronom: „Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”

Cea .mai „tânără” planetă din galaxie a fost descoperită de către oamenii de știință. În curând, telescopul Webb va ajuta la măsurarea planetei, care ar putea oferi date privind modul în care s-au transformat și Pământul.

În revista The Astrophysical Journal Letters, oamenii de ştiinţă au anunţat dovezi convingătoare privind existenţa unei lumi cu o vârstă de doar 1,5 milioane de ani, ceea ce o face una dintre cele mai tinere planete descoperite vreodată, poate chiar cea mai tânără.

Elit - Gustul Desăvârșit

Această lume, aflată la 395 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Ophiuchus, este atât de tânără încât elementele sale constitutive de gaz şi praf încă se formează, potrivit New York Times, conform Mediafax.

„Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”, a declarat Myriam Benisty, astronom la Institutul de Planetologie şi Astrofizică din Grenoble, Franţa, şi coautor al studiului.

Deoarece planeta suspectă este învăluită de materia care o formează, vor fi necesare observaţii telescopice suplimentare pentru a-i confirma existenţa. Presupunând că nu este un detritus stâncos care se deghizează în planetă, oamenii de ştiinţă o pot folosi pentru a înţelege mai bine cum se formează lumile.

Torentul de exoplanete nou descoperite a complicat sau a infirmat teoriile de lungă durată privind formarea planetelor. Dar locaţia acestei planete mici, bine fixată în discul de materie primordială din jurul stelei sale, susţine ideea că majoritatea planetelor îşi petrec o mare parte din timp crescând într-un fel de creşă similară.

Descoperirea sugerează că „toate sistemele planetare au un proces comun de formare”, a declarat Anders Johansen, astronom la Universitatea Lund din Suedia, care nu a fost implicat în acest studiu. În ciuda haosului din cosmos, a spus el, „există, de fapt, multă ordine” atunci când vine vorba de crearea planetelor.

Echipa de oameni de ştiinţă a folosit Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA), o colecţie de 66 de antene care acţionează la unison în Chile, pentru a aduna dovezi ale acestei lumi extrem de tinere. Gazul şi praful orbitează în jurul anumitor stele în aşa-numitele discuri circumstelare. Acest material, care se adună pentru a forma planete în aceste discuri, emite unde radio pe care ALMA le poate detecta.

Anul trecut, Dr. Benisty şi colegii ei au folosit ALMA pentru a face prima detecţie fără echivoc a unui halou de gaz şi praf care orbitează în jurul unei exoplanete: o turnătorie circumplanetară care încă mai face lumea pe care o învăluia, şi poate şi câteva luni.

Pentru cel mai recent studiu, ei au îndreptat ALMA spre AS 209, o stea doar un pic mai grea decât soarele. Cu o vârstă de doar 1,5 milioane de ani, aceasta a început de curând să ardă hidrogen, echivalentul stelar al unui copil mic care rosteşte primele cuvinte.

S-a constatat că discul circumstelar al lui AS 209 are mai multe lacune. Iar într-unul dintre aceste goluri, ALMA a detectat semnătura de unde radio a unei furtuni de creare a unei planete, gaz care, probabil, înfăşura o lume asemănătoare lui Jupiter încă în construcţie.

Vârsta exactă a planetei nu va fi stabilită în curând, dar este probabil ca aceasta să fie foarte asemănătoare cu steaua sa în formare. Dar tinereţea sa nu este singurul lucru care stârneşte interesul astronomilor. Este, de asemenea, uimitor de departe de steaua sa. Neptun, cea mai îndepărtată planetă din sistemul nostru solar, se află la o distanţă de aproximativ 2,8 miliarde de mile de Soare. Această exoplanetă se află la o distanţă de aproape 19 miliarde de mile de propria stea.

Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la planeta noastră.

Dimensiunea discului de resturi care a forjat Pământul şi celelalte planete este incertă. „Poate că discul a fost doar puţin mai mare decât orbita lui Neptun şi de aceea Neptun este cea mai îndepărtată planetă”, a declarat Dr. Johansen. Dar poate că centrul nostru de materie creatoare de planete a fost mai mult asemănător cu cel al lui AS 209. Dacă este aşa, „nu putem exclude, de asemenea, că propriul nostru sistem solar are o planetă dincolo de Neptun”, a spus el, poate ipotetica Planetă 9 pe care unii astronomi o suspectează că zăboveşte în întunericul îndepărtat.

În zilele următoare, telescopul spaţial James Webb va determina masa nou-născutului planetar şi îi va studia chimia atmosferică. Şi prin realizarea unui portret detaliat al uneia dintre cele mai tinere lumi cunoscute de ştiinţă, aceste observaţii ne vor apropia pe toţi de răspunsul la întrebarea supremă, a declarat Jaehan Bae, astronom la Universitatea din Florida şi unul dintre autorii studiului: „De unde am venit?”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea