Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

(P) Samsung Galaxy S9 +, un telefon excelent și în 2019

Andreea Ștefan

Publicat

în

Chiar dacă 2018 a trecut, Samsung Galaxy S9 +, lansat anul trecut, rămâne și în 2019 o alegere excelentă pentru un smartphone, fiind în topul produselor companiei coreene.

Samsung Galaxy S9 + este, așa cum v-ați aștepta să fie, o versiune mai mare a Galaxy S9. Are un ecran mai mare și o baterie mai mare decât fratele său mai mic, și (în mod inevitabil) un preț semnificativ mai mare. Este o formulă familiară pe care o puteți vedea repetată în industria de telefonie mobilă. Telefon mai mare, mai multe caracteristici = preț mai mare.

Însă dacă în 2017 acestea erau singurele diferențe notabile între telefoanele Galaxy S8 și Galaxy S8 +, anul trecut diferența între versiunea normală și versiunea + a S9 s-a lărgit și există mai multe caracteristici care diferențiază cele două telefoane.

Elit - Gustul Desăvârșit

Acest lucru se datorează faptului că Samsung a adăugat în cele din urmă capabilități dual-camera și rezultatul este că Samsung Galaxy S9 + are acum mult mai multe pentru a-l recomanda.
Design și afișaj

Cele mai recente telefoane Samsung arată foarte mult ca generația anterioară. „Bretoanele” superioare și inferioare ale Samsung Galaxy S9 + s-au diminuat ușor în comparație cu S8 Plus, dar din punct de vedere estetic nu este nimic nou.

Display-ul mărit este îndrăzneț și măsoară 6,4 inci de la un colț rotunjit la celălalt, designul fără colțuri fiind foarte aspectuos. Specificațiile sunt aceleași ca anul trecut (display de 2,960 x 1,440), iar tehnologia AMOLED îți va oferi cu siguranță niveluri perfecte ale contrastului și calitate a imaginii, precum și culori vibrante din întreaga paletă.

• Performanță și durata bateriei

În spatele ecranului, Samsung Galaxy S9 + ascunde un procesor Snapdragon 845, vârful de gamă al companiei americane Qualcomm, 4GB de RAM pentru multitasking și 128GB spațiu de stocare, care poate fi extins până la 400GB printr-un microSD. În ceea ce privește performanța, Samsung Galaxy S9 + este un telefon foarte rapid. Și grafica este de o calitate excelentă, drept urmare o poți testa rulând orice joci îl provoci.

Deloc surprinzător, însă, aceste performanțe nu sunt prea blânde cu bateria telefonului Samsung Galaxy S9 +. În modul avion, în condițiile în care rulezi conținut video în mod continuu, bateria va ține maxim 14 ore și 36 de minute, înainte ca cei 3.500 mAh să te ducă la zero la sută.

• Camera

Iar apoi vine camera. Camera duală nu este, după cum știm, o noutate, dar acum este pentru prima dată când vedem una pe un „S” al Samsung. Samsung Galaxy S9 + are o cameră principală de 12 megapixeli, iar cealaltă are o lentilă F1.5/F2.4, cu un zoom optic de 2x. Numere pot să nu sune impresionant, dar diafragma f/1.5 are cea mai largă deschidere întâlnită pe un smartphone. Este foarte luminoasă, lăsând să intre cu 28% mai multă lumină decât camera unui S8.

De asemenea, nu ești la mila unor setări automate ale camerei. Doar treci pe modul Pro al camerei și te poți juca cum dorești cu setările, astfel încât să îți iasă o poză de minune.

• Software

Samsung Galaxy S9 + a primit, de asemenea, funcții îmbunătățite de scanare facială și a irisului, pentru deblocarea telefonului. „Intelligent Scan” este o nouă metodă de securitate care combină ambele metode de deblocare, în același timp, în loc să te forțeze să o folosești pe una sau pe cealaltă. Acest lucru te ajută să minimizezi numărul de încercări de logare nereușite.

Și scannerul de amprentă a primit, de asemenea, îmbunătățiri. În primul rând, scannerul s-a mutat sub camera secundară, în loc de lângă ea, ceea ce este mult mai intuitiv și confortabil. De asemenea, procesul de înregistrare a amprentei a devenit mai ușor, sistemul solicitând doar două treceri ale degetului arătător pentru senzor, în loc de 16, cât cerea anterior.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

De ce prețurile au crescut mai mult în România? Consultant BNR: Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie

Ziarul Unirea

Publicat

în

De ce prețurile au crescut mai mult în România? Consultant BNR: Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României, spune că luna iulie a venit cu inflaţia în scădere, iar pentru prima dată creşterile la mărfuri alimentare şi la mărfurile nealimentare se aliniază.

„Sunt câteva idei care merită să fie subliniate, începând cu faptul că, iată, luna care s-a încheiat nu de mult, luna iulie, a venit cu inflaţia în jos, nu cu mult. De la 15,05% în iunie la 14,96% în iulie. Dacă e un pas şi urmează şi alţi paşi în lunile următoare asta înseamnă că am putea spune că în luna care s-a încheiat, în România, a început dezinflaţia. Spun, am putea spune. Nu mă grăbesc să spun că asta e realitatea, deşi la conferinţa de presă de la Banca Naţională, unde a fost lansat Raportul asupra inflaţiei, asta este tendinţa observată, şi anume semestrul II va fi un semestru cu preţurile în jos. Banca Naţională a văzut în jur de 14% la sfârşitul anului. Asta înseamnă o înclinare foarte mică, dar important că este înclinare în jos. Nu este o pantă urcătoare”, a spus Adrian Vasilescu, pentru Agerpres.

„Ce reper avem când vorbim despre inflaţie, 2% pe an. Deci 2% pe an trebuie să fie de creşterea optimă la orice preţ. Asta este o axiomă deja, nu mai trebuie demonstrată. Toată lumea, din America până în Japonia, merge cu această axiomă. Inflaţia bună este inflaţia de 2%, nici mai sus, nici mai jos. Când la pâine se duce la 24%, la cartofi la 41%, la ulei la 51% şi la margarină la 22%, vedem că dintr-o dată, pe palierul mărfurilor alimentare, apare o presiune puternică asupra puterii de cumpărare. Cum tot aşa o categorie, nu cu 51% şi 48% ca la prima categorie, dar cu medii, cu inflaţie la 12 luni peste media şi a inflaţiei generale şi a categoriei şi aici intră carne 12%, laptele şi produse lactate în jur de 16%, brânzeturile, în jur de 19 – 20%, untul cu 21%, ouăle 18%, zahărul 19%, cafea 16%”, a mai declarat Adrian Vasilescu.

Elit - Gustul Desăvârșit

El a afirmat că din tot tabloul, care include mărfuri alimentare, nealimentare şi servicii, situaţia mediei din România se aliniază cumva cu situaţia generală, pentru că această inflaţie este planetară, este globală.

„Peste tot cresc preţurile, dar la noi cresc mai mult tocmai la lucrurile astea esenţiale. La noi este mai mare creşterea. Scumpirea facturilor e mai mare decât în toată Europa. Pentru că ce vedem? Vedem că inflaţia, care este planetară şi noi am importat-o, avem totuşi o inflaţie de 14,96%. În Statele Unite 9,1% a fost luna iunie şi în iulie a scăzut la 8,6%. În zona euro e tot aşa sub 9%. De unde diferenţa? Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie în România”, a explicat sursa citată.

El a mai spus că ar trebui să ne aşteptăm ca, pe viitor, să intrăm în zona de dezinflaţie şi zona dezinflaţiei, după calculele Băncii Naţionale, prezentate marţi, ar dura până în vara lui 2024, când am vedea inflaţia coborâtă la 2,3%, ceea ce înseamnă că s-ar încheia acolo dezinflaţia şi intrăm pe o cotă nouă, care se numeşte inflaţia bună, de 2%.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Apa de ploaie nu mai este potabilă în nici un loc de pe Pământ: Substanțele chimice toxice nu vor mai dispărea niciodată

Ziarul Unirea

Publicat

în

Apa de ploaie nu mai este potabilă în nici un loc de pe Pământ: Substanțele chimice toxice nu vor mai dispărea niciodată

Un studiu care a fost realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Stockholm, spune că apa de ploaie de pe Pământ nu poate fi consumată în condiții de siguranță din cauza prezenței unor substanțe chimice toxice care depășesc nivelurile recomandate.

„Nu există nicăieri pe Pământ unde apa de ploaie ar fi sigură de băut, conform datelor pe care le-am folosit”, a declarat pentru AFP Ian Cousins, profesor la Universitatea din Stockholm și autorul principal al studiului, publicat în revista Environmental Science and Technology. Echipa sa a studiat datele compilate începând din 2010 și a arătat că „chiar și în Antarctica sau pe platoul tibetan, nivelurile din apa de ploaie sunt peste liniile directoare propuse de Agenția americană pentru protecția mediului (EPA)”, a adăugat el. Considerate în mod normal ca fiind virgine, ambele zone au niveluri de PFAS (Perfluoroalkyl și polifluoroalchil) „de 14 ori mai mari” decât cele prevăzute de orientările privind apa potabilă din SUA.

Cunoscuți mai degrabă sub numele de „substanțele chimice veșnice”, deoarece se dezintegrează extrem de lent, PFAS, care se găsesc inițial în ambalaje, șampoane și produse de machiaj, s-au răspândit în mediul înconjurător, inclusiv în apă și aer. Odată ingerate, PFAS se acumulează în organism. Unele studii sugerează că expunerea la PFAS poate afecta fertilitatea și dezvoltarea fătului. De asemenea, poate duce la creșterea riscului de obezitate sau de anumite tipuri de cancer (de prostată, rinichi și testicule) și la creșterea nivelului de colesterol. EPA a redus recent pragul recomandat pentru PFAS după ce a descoperit că aceste substanțe chimice ar putea avea un impact asupra răspunsului imunitar la vaccinuri la copii, notează Ian Cousins.

Elit - Gustul Desăvârșit

Planeta este „contaminată ireversibil”

Potrivit lui Ian Cousins, PFAS sunt acum „atât de persistente” și omniprezente încât nu vor dispărea niciodată de pe Pământ. „Am făcut planeta inospitalieră pentru viața umană prin contaminarea ireversibilă a acesteia, astfel încât nimic nu mai este curat. Și până în punctul în care nu este suficient de curat pentru a fi sigur”, spune el. „Am depășit o limită planetară”, spune Ian Cousins, referindu-se la un model de evaluare a capacității Pământului de a absorbi impactul activității umane.

Omul de știință notează, totuși, că nivelurile de PFAS în corpul oamenilor au scăzut „destul de semnificativ în ultimii 20 de ani” și că „nivelul mediului înconjurător (de PFAS în mediul înconjurător) a rămas același în ultimii 20 de ani”. „Recomandările sunt cele care s-au schimbat”, explică cercetătorul, explicând că nivelul recomandat de PFAS a fost redus „de milioane de ori de la începutul anilor 2000, pentru că știm mai multe despre toxicitatea acestor substanțe”. În ciuda rezultatelor studiului, Ian Cousins consideră că trebuie să învățăm să „trăim cu ea”. „Nu sunt prea îngrijorat de expunerea zilnică în munți, de cursurile de apă sau de mâncare. Nu putem scăpa de el… va trebui să trăim cu el.” „Dar nu este o situație ideală, în care am contaminat mediul înconjurător până în punctul în care expunerea naturală nu este cu adevărat sigură.”

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

România, pe locul 2 în topul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe: Care este cel mai scump oraș

Ziarul Unirea

Publicat

în

România, pe locul 2 în topul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe: Care este cel mai scump oraș

Cu un preț mediu de 1.266 de euro/mp, calculat pe baza datelor din principalele orașe din România, țara noastră se află pe locul al doilea în topul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe, după Bosnia și Herțegovina, conform studiului Deloitte Property Index 2022, realizat în 23 de țări și 68 de orașe.

Comparativ cu anul anterior, prețul mediu este mai mare cu 7,3%.

Printre statele de pe continent cu cele mai mici prețuri medii se mai află Serbia (1.520 euro/mp) și Portugalia (1.537 euro/mp).

Elit - Gustul Desăvârșit

În clasamentul pe orașe, cel mai scump din România este Cluj-Napoca, cu o medie de 1.940 de euro/mp, urmat de București (1.573 de euro/mp) și Brașov (1.348 de euro/mp).

În privința gradului de accesibilitate a locuințelor pentru cetățenii fiecărei țări, calculat în funcție de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament standard (70 mp), România se află pe locul șapte din cele 19 țări pentru care a fost calculat acest indicator. Astfel, un român are nevoie de 6,3 salarii anuale pentru o astfel de achiziție. Conform studiului, locuințele cel mai greu accesibile sunt în Cehia, unde este nevoie de 13,3 salarii medii brute anuale pentru o locuință proprie, iar cele mai accesibile sunt în Irlanda (3,1 salarii medii anuale), Norvegia (4,4) și Belgia (4,5).

„Piața imobiliară este considerată un barometru al economiei, fiind influențată de mai mulți factori, cum ar fi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări imobiliare, aprovizionarea cu materii prime și materiale, costul construcțiilor, piața energiei etc., dar și de puterea de cumpărare a populației și de condițiile de finanțare. Anul acesta, un factor important va fi reprezentat de accesibilitatea și costul creditului, influențate puternic de inflație. În 2021, dobânda medie pentru creditele ipotecare în lei a scăzut sub 4% pe an, potrivit datelor BNR, dar de anul acesta este de așteptat să crească, pe fondul inflației generalizate. Pe de altă parte, investițiile imobiliare sunt considerate o clasă de active care protejează valoarea banilor în timp”, a declarat Alexandra Smedoiu, prtener Deloitte România.

Marea Britanie se află pe primul loc în clasamentul țărilor cu cele mai scumpe locuințe, după o creștere anuală de aproape 21%, până la o medie de 4.905 euro/mp. Austria, cu un avans de 7,3%, se află pe locul doi, cu o medie de 4.782 euro/mp. Prețuri de peste 4.000 de euro/mp s-au mai înregistrat în Franța (4.639 euro/mp) și în Germania (4.600 euro/mp). La polul opus, cu cele mai ieftine locuințe dintre țările pentru care există date disponibile la nivel național, se află Bosnia și Herțegovina (974 euro/mp) și România (1.266 euro/mp), notează Mediafax.

În schimb, Ungaria conduce la categoria creșteri de prețuri, cu un avans anual de 21,5% în 2021 față de 2020, urmată la mică distanță de Marea Britanie (21%), Slovacia (19,5%) și Cehia (18,4%). Per total, anul trecut, prețurile locuințelor au crescut în 18 dintre cele 21 de țări pentru care s-a calculat acest indicator. Scăderi de prețuri s-au înregistrat, în perioada menționată, în Spania, cu 8,5%, Slovenia, cu 3,8%, și Letonia, cu 1,3%.

În topul orașelor europene cu cele mai scumpe locuințe conduce Parisul, cu un preț mediu de 13.462 euro/mp pentru un apartament, urmat de Munchen (10.500 EUR/mp) și Londra (8.426 EUR/mp). Printre orașele în care locuințele sunt mai scumpe decât cele din capitala țării se numără Barcelona din Spania (6.251 EUR/mp), Anvers din Belgia (4.050 EUR/mp), Milano din Italia (3.844 EUR/mp), dar și Cluj-Napoca din România (1.940 ERO/mp).

„România se află printre țările analizate în care prețurile la apartamentele din marile orașe depășesc media națională, iar Cluj-Napoca se remarcă cu o diferență de peste 50%, în timp ce în București acestea sunt cu doar 25% mai mari. Așadar, discrepanțele de dezvoltare de la o regiune la alta se manifestă și pe piața imobiliară, atât la nivel de preț de tranzacționare, cât și în privința apetitului investitorilor pentru dezvoltarea unor proiecte rezidențiale. Zona de vest are un avantaj cert din acest punct de vedere și este de așteptat ca și în celelalte regiuni să apară concentrări urbane odată cu modernizarea infrastructurii care să favorizeze dezvoltarea economică”, a declarat Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară, Deloitte România.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea