Oamenii şi patrimoniul din Roşia Montană se pot salva împreună

    Oamenii şi patrimoniul de la Roşia Montană se pot salva împreună – aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale discuţiilor purtate în cadrul emisiunii „Patrimoniul nimănui”, transmisă duminică seara în direct de la Roşia Montană, cu prilejul aniversării a 1881 de ani de la prima atestare documentară a localităţii.
Prezent în piaţa din Roşia Montană, de unde s-a transmis emisiunea, primarul Eugen Furdui a explicat legătura dintre oameni şi patrimoniu. „Cred că în acest patrimoniu de la Roşia Montană pe primul loc sunt oamenii. Şi nu doar cei din Roşia, ci din Apuseni. Şi numai implementarea unui proiect minier modern asigură crearea locurilor de muncă în zonă, găsirea surselor de finanţare pentru reabilitarea acestui patrimoniu. Să nu uităm că investitorul şi-a asumat pentru Roşia Montană 70 de milioane de dolari şi pentru întregul patrimoniu naţional 140 de milioane”, a declarat Eugen Furdui.
Întrebat de realizatorul Mihai Tatulici dacă este justificată propunerea ca specialiştii să se adune la aceeaşi masă şi să emită o expertiză finală, conf. univ.dr. Alexandru Diaconescu, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a replicat: „Există deja o decizie. Decizia comisiei arheologice care în unanimitate a dat descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic în iulie 2011. De 10 ani tot discutăm. Comisia arheologică s-a pronunţat, acum trebuie să trecem la treabă. Îi invidiez pe colegii mei mai tineri, sper să apuce să sape din nou la Roşia Montană, să facă cercetări arheologice şi să aflăm lucruri noi”.
La rândul său, istoricul Cosmin Popa a explicat de ce patrimoniul trebuie privit ca parte dintr-un întreg şi nu poate fi disociat de oameni şi de ceea ce îşi doresc ei. „Patrimoniul nu poate fi rupt nici de comunitate, nici de situaţia socială. Pentru că un patrimoniu este important dacă oamenii care-l găzduiesc îl percep ca atare. Or, patrimoniul, în condiţii de criză socială, de criză economică, nu face decât să-şi piardă şi valoarea şi semnificaţia şi în cele din urmă să fie afectat de trecerea timpului”, a declarat istoricul.
Amintim că la sfârşitul lunii trecute aproximativ 1.500 de locuitori din zonă au ieşit în piaţa din Roşia Montană pentru a cere locuri de muncă prin pornirea proiectului minier.(R.M.)

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---