O nouă creștere a indicelui ROBOR la trei luni. Care este cotația zilei de luni

O nouă creștere a indicelui ROBOR la trei luni. Care este cotația zilei de luni

În cursul zilei de luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,19% pe an, de la 8,18% pe an, cât a fost vineri, arată datele Băncii Naționale a României.

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,30% pe an, de la 8,29% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul de vineri, de 8,41% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Banca Centrală Europeană va acţiona cu mai multă fermitate decât se estima anterior pentru a ţine sub control inflaţia record, chiar dacă zona euro cade pradă recesiunii, conform unui sondaj realizat în rândul economiştilor, transmite Bloomberg.

Până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Mai mult de două treimi din respondenţi consideră că oficialii sunt în urmă cu acţiunile pentru stoparea creşterii preţurilor. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în septembrie – 10% – cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Sondajul sugerează că o recesiune în zona euro nu va duce la o stopare a majorării dobânzilor, deşi ritmul începe să-l copieze pe cel al Rezervei Federale a SUA (Fed), chiar dacă BCE a început cu patru luni mai târziu majorarea costului creditului.

Dar rezultatele subliniază îngrijorările că în cele din urmă BCE ar putea depăşi limita, ceea ce ar forţa instituţia să facă un pas înapoi: un analist susţine că dobânzile ar putea fi chiar reduse din iulie, deşi estimările mediane indică o primă reducere a dobânzii în 2024.

„Din cauza perspectivei recesiunii, a recentelor turbulenţe de pe pieţele financiare din Marea Britanie şi a sporirii riscurilor financiare, Banca Centrală Europeană va trebui să păşească atent. Va trebui să găsească un echilibru între determinarea oarbă în lupta contra inflaţiei şi o pivotare prematură”, a apreciat Carsten Brzeski, economist la ING.

Stabilirea dozei ideale a înăspririi politicii monetare va fi riscantă. Deşi trebuie ţinută sub control creşterea preţurilor, majorarea dobânzilor începe să afecteze gospodăriile şi companiile, care deja se confruntă în iarnă cu creşterea costurilor cu energia şi chiar potenţiale perturbări în aprovizionare.

La graniţa zonei euro, războiul Rusiei în Ucraina, responsabil pentru incertitudinile ridicate, s-ar putea transforma într-un conflict nuclear.

„Inflaţia va rămâne inconfortabil de ridicată în următoarele luni, înainte de a scădea semnificativ spre finalul anului viitor. În acest context, BCE probabil va înăspri prea mult politica monetară”, avertizează Nerijus Maciulis, economist la Swedbank.

Sursa: dcbusiness.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---