O nestemată UNESCO – Cea mai impresionantă cetate din Alba sau chiar din România se află în localitatea Câlnic

• Valoarea istorică a ansamblului de arhitectură, la care se adaugă starea bună de conservare au fost motive evidente pentru includerea acesteia pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Una dintre cele mai frumoase cetăţi ţărăneşti din România este cea din localitatea Câlnic, care este, de altfel, inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Am avut deosebita plăcere de a vizita această cetate minunată şi încărcată de istorie fiind primiţi de un ghid inimos şi de sunetul muzicii bizantine care se auzea din capelă.

Capela, pivniţa, Biserica Evanghelică şi turnul sunt principalele locaţii care pot fi vizitate de către turişti. Din păcate sunt puţini, iarna aproape deloc, iar vara variază între 20 şi 200 într-o lună. Puţini, dacă ţinem cont că Cetatea Câlnic face parte din cele 27 de locaţii din România, protejate de UNESCO. Preţul unui bilet este de 5 lei pentru adulţi şi 2,5 lei pentru copii, iar un lucru deosebit care trebuie menţionat este că în capela din Cetate se oficiază cununii civile.

În curtea interioară găsim capela, un edificiu de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară uşor decroşată. Intrarea în capelă se face prin vestul ei, printr-un portal gotic, de piatră.

În pivniţă este amenajată o expoziţie care prezintă meşteşugul viticulturii, fiind expuse unelte şi obiecte legate de viticultură, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare capacitate (6000 litri).

În turn se urcă printr-o scară de piatră, care duce până la etajul întâi. Mai sus, scările sunt din lemn care duc la galeria de apărare de la ultimul etaj, protejată de un acoperiş în patru ape. Aici se află patru clopote, motiv pentru care construcţia se mai numeşte şi turnul clopotelor. Turnul adăposteşte colecţii de artă populară şi medievală, pe două nivele. Colecţia muzeală cuprinde valoroase obiecte de artă icoane pe sticlă şi lemn, ceramică, mobilier şi costume populare, covoare şi textile, obiecte de cult, gravuri, vechi tipărituri româneşti şi germane, obiecte metalice sau sculptură în lemn.

Cetatea din Câlnic, unul din monumentele de arhitectură cele mai interesante din secolul al XIII-lea şi ocupă un loc special între fortificaţiile ridicate de saşii transilvăneni.

Construită iniţial ca reşedinţă nobiliară, la mijlocul secolului al XIII-lea de către comitele Chyl de Kelling, Cetatea din Câlnic a fost concepută cu un donjon masiv de plan rectangular, folosit ca locuinţă, înconjurat de ziduri masive, ce formau o incintă ovală, cu un turn spre sud şi un turn al porţii pe latura nordică. Sistemul de apărare era întregit de şanţul cu apă ce înconjura cetatea.

Reşedinţă a nobililor saşi până în anul 1430, cetatea a fost vândută de ultimii descendenţi ai familiei nobiliare comunităţii ţăranilor din Câlnic, care în prima jumătate a secolului al XVI-lea au început înălţarea unei noi centuri de ziduri, au fortificat turnul porţii cu o barbacană, iar în curtea interioară, pe ruinele unei construcţii mai vechi, au ridicat capela. În interiorul capelei se conservă fragmente de frescă de la începutul secolului al XVI-lea, iar pe latura de vest se păstrează tribuna de lemn, decorată cu panouri pictate în stilul floral renascentist de factură populară din 1733.

Cetatea, aşa cum poate fi observată astăzi, este constituită din două rânduri de ziduri cu traseu oval, dispuse concentric şi întărite cu elemente de flancare: două turnuri şi un bastion. Sistemul de apărare dispunea şi de un şanţ cu apă ce înconjura construcţia. Poarta de intrare este apărată de un coridor fortificat. În cetate se află capela, fântâna şi turnul–locuinţă sau donjonul – cea mai veche parte a cetăţii.

În curtea interioară au fost construite, de-a lungul zidurilor, cămări pentru provizii pentru vremuri de restrişte. Ridicarea celei de-a doua incinte în secolul al XVI-lea a necesitat supraetajarea donjonului cu două nivele, atingând o înălţime de peste 20 de metri, asigurând astfel eficienţa armelor de foc dincolo de zidul exterior.

Cetatea a fost restaurată de Direcţia Monumentelor Istorice din România în anii 1961-1964, proiectul aparţinând arhitectului Ştefan Balş.

În comuna Câlnic, nu departe de cetate, se află fosta casă parohială evanghelică, edificiu ridicat în secolul al XVI-lea şi mărit la 1799. Urcând pe alee, pe lângă casa parohială se ajunge la Biserica evanghelică, amplasată în mijlocul cimitirului. Construită în secolul al XV-lea, de comunitatea sătească, Biserica din deal a fost mult transformată în secolul XIX-lea, având acum o înfăţişare neogotică. Păstrează numeroase elemente de sculptură din faza iniţială: două tabernacole şi portalul sacristiei, în stil gotic. Două strane pictate, în stil baroc, datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Cetatea din Câlnic împreună cu celelalte monumente istorice formează Centrul Cultural Internaţional, patronat de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi Asociaţia Ars Transsilvaniae” România.

În spaţiile din cetate au fost organizate expoziţii documentare şi de artă, iar capela a devenit aula în care se desfăşoară simpozioane, colocvii şi conferinţe. În aceiaşi ambianţă s-au desfăşurat concerte şi audiţii de muzică medievală, renascentistă sau barocă. În viitorii ani sunt preconizate cursuri de vară de istoria artei, manifestări ştiinţifice, tabere de creaţie cu participare internaţională.

Proiectul de revitalizare a acestui remarcabil ansamblu de arhitectură medievală, ce a demarat în anul 1995 sub bunele auspicii ale Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca şi al Asociaţiei „Ars Transsilvaniae” România este un deziderat ce exprimă vocaţie şi deschidere românească spre Europa, din dorinţa de a oferi un viitor pentru trecut.

Patrimoniul Mondial UNESCO include în prezent pe lista sa 7 categorii de monumente sau locuri din România: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Cetatea Câlnicului este inclusă între aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, din care mai fac parte Situl din Biertan cu biserica fortificată, satul Dârjiu, satul Prejmer, satul Saschiz, satul Valea Viilor şi satul Viscri. Cetatea Câlnic se află la aproximativ 10 kilometri de municipiul Sebeş. 

[nggallery id=1622]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI