Rămâi conectat
Alba Music and Film Festival 2022

Ştirea zilei

O comună din județul Alba, arată mai bine decât majoritatea orașelor din țară. Viața aici, similară unui oraş european civilizat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

O comună din județul Alba, arată mai bine decât majoritatea orașelor din țară. Viața aici, similară unui oraş european civilizat

În urmă cu 20 de ani, bugetul comunei Ciugud din judeţul Alba abia ajungea pentru plata salariilor celor câţiva angajaţi. Anul trecut, investitorii care au afaceri acolo au plătit taxe şi impozite locale de 2,5 milioane de lei. Între cele două etape, la Ciugud au fost investite 27 de milioane de euro, fonduri europene, în asfalt, reţeaua de apă, de canalizare şi cea electrică.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cu dreptunghiuri de gazon verde la porţi şi acoperişuri de aceeaşi nuanţă, cu drumuri asfaltate şi corespunzător marcate… chiar şi hăt dincolo, între parcelele agricole, locul pare, privit de sus, decupat din landurile bavareze. Dar nu e. Este Ciugudul Albei.

Comuna Ciugud e formată din şase sate. Cinci dintre ele sunt aşezate pe malul stâng al râului Mureş, iar satul Hapria este deja pe podişul Secaşelor.

Prin 2000, bucata aceasta de ţară rămânea deseori în noroaie şi-n beznă. Cu vreo 70.000 de lei în buget, abia îşi permitea gaz pentru dispensar şi sobele şcolilor. 2600 de suflete trăiau cu confortul în visuri şi atât.

„Ca orice sat românesc nu aveam apă, nu nu aveam… Era o comună îmbătrânită, cu oameni fără prea multe speranţe. Cu şcolile dărăpănate, cu căminele culturale praf, fără viaţă culturală, fără prea multă viaţă sportivă. Veniturile proprii ale comunei Ciugud erau, transformate în euro acum, 15.000 de euro. Ce puteai sa faci cu ei?”, spune Gheorghe Damian, primar în comuna Ciugud.

Era perioada de preaderare europeană. România se pregătea pentru masa bogaţilor. Se făceau calcule, cursuri, planuri.

În 2005, când au apărut primele fonduri de pre-aderare în România, funcţionarii Ciugudului au întocmit câteva proiecte mărunte. Au fost acceptate şi plătite. Primul proiect a însemat dotarea primăriei cu computere şi softuri care să le uşureaze planificarea viitoare.

Autorităţile comunale şi-au dat seama că banii europeni nu-s utopie. Că nu depind de Guvern, de Putere şi nici de Opoziţie. Au prins curaj şi-au început să-i caute în proiecte diverse, imperios necesare pentru comunitate.

În primul an al României în Uniunea Europeană, când sute de primării abia descopereau definiţia fondurilor nerambursabile, Ciugudului îi era aprobat cel mai mare proiect din istoria comunei: şapte milioane şi jumătate de euro pentru asfaltarea drumurilor, 47 de kilometri de reţea de canalizare şi 45 de kilometri de reţea de apă curentă, potabilă.

„În spatele tuturor lucrurilor stau oamenii. Era important să avem o resursă umană capabilă să deruleze genul ăsta de proiecte”, spune Doru Dan Pop, administrator public Primăria Ciugud.

De zece ani, 11 tineri se ocupă strict de accesarea banilor europeni. Gândesc proiectele, le aşează pe hârtie şi aduc banii. Se zice că au aproape 100% rată de succes.

În 2013, de exemplu, Ciugudul a fost liderul României în atragerea fondurilor europene. Şi-au rămas în top: astăzi, comuna are peste 70 de proiecte avizate şi 27 de milioane de euro încasate.

„În Ciugud au fost amenajate şi staţii de autobuz inteligente. Locuitorii au un panou electronic unde pot să vadă cât timp mai este până când autobuzul ajunge aici în staţie şi au chiar şi automate de bilete”, relatează Alexandra Groza, jurnalist Digi24.

Ciugudul şi-a asfaltat până şi drumurile agricole. Au fost primele din ţară! Sunt 30 de kilometri care leagă trei comune, şapte sate şi deservesc 2500 de hectare de teren şi 15 ferme. Iar localnicii au priceput că bunăstarea rămâne, doar dacă-i tratată cu respect.

Astăzi, comuna nu face anticameră la Judeţ şi nu cere pomană la Guvernul român. Trăieşte din proiecte viabile şi îi e bine. De ceva vreme a făcut chiar o aroganţă: şi-a iluminat uliţele satelor cu energie verde produsă de panouri solare şi o micro-centrala eoliană.

Este un parteneriat între comuna Ciugud şi Politehnica Timişoara, un proiect de un milion de euro finanţat de către Guvernul Norvegiei. Ar mai trebui să plantam câteva microcentrale, să ne creştem capacitatea de producţie, iar pe versantul acesta să punem încă un grup de panouri solare, în aşa fel încât sa ne producem toată energia electrică necesară pentru consumul instituţiilor publice şi a iluminatului public în întreaga comună”, mai spune primarul Gheorghe Damian.

Viaţa-n Cigud e similară unui oraş european civilizat. Place şi atrage. Din 2600 de locuitori în anul 2000, comuna a ajuns la 3200. Mulţi nou-veniţi sunt foşti orăşeni.

– Eu am venit din Alba în Ciugud. Deci eu chiar am dorit să vin în comuna asta pentru, în primul şi în primul rând, oamenii care sunt aici. E o comună foarte faină, oamenii faini. Mă simt întotdeauna ca într-o staţiune.

– Tot îmi place la comuna Ciugud. Absolut tot. Oameni, locul, viaţa liniştită, viaţă ca la oraş, liniştită, ca la ţara. Absolut tot. S-a modernizat tot. E… Aproape că nu ne vine să credem cum era Ciugudul înainte şi cum arată acum.

Povestea creşte şi merge mai departe. Autorităţile lucrează la un pod care va scurta drumul ciugudenilor spre Alba-Iulia.

„Valoarea lui este aproximativ două milioane de euro, vine în completarea unui alt proiect de două milioane de euro finanţat din fonduri europene, pe care chiar acum îl avem şi pe acela în derulare: cel de a asfalta ultimele bucăţi de străzi din comuna Ciugud care încă sunt pietruite”, spune Doru Dan Pop, administrator public Primăria Ciugud.

Primăria a amenjat şi o zonă industrială, unde s-au investit zece milioane de euro şi au fost înfiinţate peste o mie de locuri de muncă. Din afacerile derulate aici primăria câştigă anual două milioane şi jumătate de lei. Şi pentru că le este tuturor bine, la Ciugud, pe străzi, este internet WI-FI. Gratuit, desigur!

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

Avertizare METEO: COD GALBEN de CANICULĂ și FURTUNI în Alba și alte județe, până luni dimineața

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Avertizare METEO: COD GALBEN de CANICULĂ și FURTUNI în Alba și alte județe, până luni dimineața

Administrația Națională de Meteorologie a emis vineri, 19 august, o avertizare cod galben de caniculă și instabilitate atmosferică temporar accentuată.

COD GALBEN

Vineri și sâmbătă (19 și 20 august), valul de căldură se va menține în regiunile vestice și sudice și se va extinde și în vestul Transilvaniei, Maramureș, sudul Moldovei și zona continentală a Dobrogei. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor situa între 33 și 37 de grade, iar minimele nu vor coborî sub 18…21 de grade.

Elit - Gustul Desăvârșit

În sud-estul țării disconfortul termic va continua să fie ridicat și în perioada următoare.

COD PORTOCALIU

Vineri, 19 august, în zona joasă a județelor Caraș Severin, Timiș și Arad valul de căldură se va intensifica. Se vor înregistra frecvent temperaturi de 38…39 de grade și izolat 40 de grade, iar noaptea acestea nu vor coborî sub 20…23 de grade și, prin urmare, disconfortul termic va fi accentuat.

COD GALBEN

În intervalul menționat vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, la început în Banat, Oltenia și în zonele montane, apoi în extindere în toată jumătatea vestică a teritoriului. Vor fi averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 25…40 l/mp și pe arii restrânse 50…70 l/mp.

În extremitatea de vest a țării se vor semnala fenomene asociate instabilității atmosferice și în noaptea de vineri spre sâmbătă (19/20 august), dar pe arii restrânse.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

CINCI măsuri care vor schimba radical sistemul de învățământ, în România. Explicațiile Ministrului Educației

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
CINCI măsuri care vor schimba radical sistemul de învățământ, în România. Explicațiile Ministrului Educației

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat cinci deczii majore, discutate cu sindicatele de profil. Cele cinci măsuri vor schimba radical sistemul actual de educație, iar „marea revoluție” este reprezentată de introducerea gramaticii limbii române ca probă distinctă la examenul de Bacalaureat.

”5 decizii majore rezultate în urma consultărilor ministerului educației cu federațiile sindicale!

Elit - Gustul Desăvârșit

Am avut un dialog foarte constructiv și responsabil cu federațiile sindicale reprezentative din învățământ: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”.

Am agreat împreună cu reprezentații celor două federații următoarele 5 propuneri de îmbunătățire a textului proiectului Legii învățământului preuniversitar “România Educată”. Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern:

1. Posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale), cu condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională, se constituie într-o veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite, fiind în același timp o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Astfel, evaluarea națională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educație, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenți ai clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de evaluare națională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unității de învățământ” pentru concursul de admitere în colegii.

Admiterea în liceu prin repartiție computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii.

Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

2. Referitor la examenul național de bacalaureat a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului național de bacalaureat. Structura probei de limba romana va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).

Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) și art. 76 alin. (3) și a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii.

Pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de bacalaureat.

A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă! Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esențiale sunt modalitatea de colectare a datelor și modalitatea de interpretare a informațiilor la nivel de competență – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat și în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competență va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaționale.

Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.

3. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).

Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocațională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru.

Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care țin de asigurarea dreptului la educație, dar și de nevoia de continuare, spre exemplu, a susținerii performanței sportive la nivelul unor licee tehnice și profesionale care au înregistrat performanțe în acest domeniu și nu numai.

4. Procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.

Componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară, având în vedere specificul și răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public și vor fi administrate de către consiliile județene. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii.

5. În condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)

Pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerințelor educaționale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenții specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică. În funcție de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaționalizarea și funcționalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive și de acces, planuri educaționale personalizate, planuri educaționale individualizate și planuri de intervenție personalizată. Centrul Național de Educație Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educației incluzive și componenta de programe naționale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele și practicile incluzive.

Marți, 23 august, începând cu ora 10.00 vom continua dezbaterea cu federațiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învățământului preuniversitar-România Educata.”, scrie Sorin Cîmpeanu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

20-21 august| Zilele lemnarilor din Munții Apuseni, în memoria deputatului moților, Corneliu Olar. PROGRAM

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
20-21 august| Zilele lemnarilor din Munții Apuseni, în memoria deputatului moților, Corneliu Olar. PROGRAM

În 20 – 21 august, la Horea se va desfășura cea de-a XXVII-a ediție a „Zilelor lemnarilor din Munții Apuseni”, dedicată memoriei inițiatorului tradiționalei manifestări, Corneliu Olar, fost deputat al moților și primar al comunei, decedat în 15 februarie.

Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local Horea, Fundația Lemnarilor Horea – Mătișești și Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, cu sprijinul unor sponsori locali, ziarul „Unirea” fiind partener media.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Anul acesta comemorăm câteva personalităţi care au marcat trecutul localităţii Horea, şi care au lăsat în urmă un culoar de lumină prin realizările şi faptele lor măreţe, unde îi avem pe primarul şi deputatul nostru Corneliu Olar, o personalitate marcantă şi complexă a moţilor, inima în care fiecare moţ şi-a aflat odihnă şi sălaş, precum şi ceilalţi primari, predecesori ai săi: Nicolae Nicola şi Cornel Nicoară, dar şi prin cultura şi aportul pe care l-au avut dascălii noştri, cei care s-au pronunţat la rândul lor de la catedră sau prin scris, pentru ridicarea culturală a locuitorilor comunei Horea, ca o unică şansă de prosper şi civilizaţie.

Dintre aceştia îi amintim pe cei care au condus unităţile noastre şcolare vreme de zeci de ani: Avram Oneţiu, Ispas Oneţ, Letiţia Mateş, loan Olariu, Viorel Neag şi Aurel Nicola”, se arată în textul invitației. După comemorările de sâmbătă, 20 august, manifestările vor continua duminică, 21 august, de la ora 10.00, pe Vârful Petreasa, la cota 1.600, cu concursul „Cel mai bun lemnar” și vizitarea expoziţiilor meşterilor populari şi producătorilor autohtoni, urmată de spectacolul folcloric la care vor evolua renumiţi artişti şi ansambluri naţionale, a anunțat primarul comunei Horea, Marin Nicola.

Vor evolua Vasile Coca, Valeria și Traian Ilea, Mircea Cârțișorean, Dorin Nemeș, Mihaela Grindean, Mirela Mănescu, Andrei Abraham, Maria Dan Păucean, Alin Ienciu, Lele Crăciunescu, Ana Munteanu, Ancuța Matei Olar, Ionuț Mateș, Simona Costin, Andrada Ioana Mateș, Mihai Cetean, Sergiu Sotelecan, Felicia Han și alții.

Iată programul complet al manifestărilor:

Sâmbătă, 20 august

ora 11.00: Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail Şi Gavril” Horea: parastas oficiat în memoria deputatului Corneliu Olar,
ora 12.30: Primăria comunei Horea: slujbă de sfințire și dezvelirea plăcilor comemorative în memoria foștilor primari Corneliu Olar, Nicolae Nicola, Cornel Nicoară,
ora 13.00: Şcoala Gimnazială „Horea”: slujbă de sfinţire şi dezvelirea plăcilor comemorative în memoria foștilor directori ai şcolii: Letiţia Mateş, Avram Oneţiu, loan Olariu și Ispas Oneţ. Cuvânt de pomenire în memoria personalităţilor comunei Horea,
ora 14.00: Centrul Cultural „Horea. Cloşca şi Crişan” Horea: masă de pomenire,
ora 15.00: Lansarea cărții „Voroveşte cu noi” – dicţionar de regionalisme, localisme şi expresii moţeşti. Autori: Viorela Cristina Neag, Ioana Moşneag, Lucian Giurgiu;

Duminică, 21 august, Vârful Petreasa (Cota 1600)

ora 10.00: primirea invitaţilor; tradiţionalele plăcinte pe lespede şi balmoş moţesc; vizitarea expoziţiilor meşterilor populari şi silvicultorilor;
ora 11.00: desfăşurarea concursului naţional „Cel mai bun lemnar”, ediţia a XXVII-a,
ora 12.00: spectacol folcloric prezentat de Angela Chelaru, filmat de Hora TV: taraful „Moţul” din Horeaformaţia „Nică şi Romică Porcar” din Zlatna, ansamblul de dansuri „Nepoţii lancului” din Mărişel, județul Cluj,
ora 19.00: Horă moţească cu taraful „Moţul” Horea.

Robert GHERGU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare