Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care ajutoarele sociale vor crește, spre bucuria beneficiarilor. Ajutorul social este un venit pentru cetățeni, din partea statului, în cazul în care se află în situații precare de trai și fac parte din categorii defavorizate.

Crește ajutor social

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede ca valoarea indicatorului social de referinţă să se actualizeze, din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent. Legea se referă la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Indicatorul social de referinţă se foloseşte la calcularea indemnizaţiei de şomaj şi a ajutoarelor pentru încălzire. Valoarea lui nu a mai fost modificată din anul 2008 și în prezent este de 500 de lei.

După ce propunerea legislativă va intra în vigoare, actualizarea ISR se va face începând cu 1 martie 2022. Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare, mai trebuie publicată în Monitorul Oficial.

Inițial, parlamentarii stabiliseră că „valoarea indicatorului social de referinţă creşte anual până la atingerea valorii de 1.200 de lei, dar aceste termene nu au fost respectate:

a) la data de 1 ianuarie 2021 – 780 lei;
b) la data de 1 ianuarie 2022 – 990 lei;
c) la data de 1 ianuarie 2023 – 1.200 lei”.

Cine poate primi ajutor social

Ajutorul social se acordă persoanelor singure sau familiilor cu reședința legală în România dacă venitul net lunar al persoanei singure sau al familiei este mai mic decât venitul minim garantat. Astfel, poți face o declarație pe propria răspundere pentru ajutor social dacă nu ai adăpost și ești o persoană cu o situație precară.

Pentru a putea beneficia de ajutor social, nu trebuie să deții venituri cum ar fi:

• clădiri sau alte spații locative în afara locuinței proprii;
• terenuri din jurul locuinței și curtea aferentă și alte terenuri intravilane care depășesc 1.000 metri pătrați (mp) în zona urbană și 2.000 mp în zona rurală;
  autoturism(autoturisme) și/sau motocicletă(motociclete) cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora;
• utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată;
• utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acționate hidraulic, mecanic sau electric;
• depozite bancare cu valoare de peste 3.000 RON;
• suprafețe de teren, animale și păsări a căror valoare netă de producție anuală depășește suma de 1.000 EUR pentru persoana singură, respectiv 2.500 EUR pentru o familie;
• altele, cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social, și care sunt enumerate în anexa 4 a Hotărârii Guvernului nr. 50 din 19 ianuarie 2011.

Pentru a primi ajutor social, trebuie să depui la primăria de care aparții un dosar care să conțină mai multe acte:

• cerere pentru ajutor social;
• o declarație pe propria răspundere și actele care dovedesc componența familiei și veniturile membrilor acesteia;
• documente de identitate.

Cea de-a treia doză a vaccinului anti-COVID, în atenția speciliștilor români. „Este foarte probabil ca din luna septembrie să avem această decizie”

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare din România, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, faptul că este probabil ca din luna septembrie să se ia decizia de vaccinare cu a treia doză a unor categorii de persoane.

„Există discuții legate de administrarea rapelului sau cum este cunoscut ca cea de-a treia doză la persoanele care fie au un risc crescut de expunere, și aici vorbim de categoria personalului medical și personalul social, și persoanele care se află în evidențe cu boli cronice, respectiv persoanele de peste 65 de ani. Este foarte probabil ca din luna septembrie să aveam această decizie de a administra doza trei sau rapelul, practic ar veni la opt luni de la debutul campaniei de vaccinare”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Conform acestuia, este posibil ca la recomandarea celei de-a treia doze să se țină cont și de istoricul de boală al persoanelor.

„Este foarte probabil să luăm în considerare istoricul de trecere prin boală. Practic, o persoană care are istoric de trecere prin boală și a fost vaccinată cu două doze nu mai are neapărat indicație de a face rapelul cu cea de-a treia doză de vaccin, având în vedere că trecerea prin boală este un element important de activare a răspunsului imun”, a mai spus coordonatorul campaniei de vaccinare.

ATAC al canadienilor de Gabriel Resources la adresa Guvernului, în urma înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO

Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, susține că includerea sitului de la Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO reprezintă dovada faptului că Guvernul României nu vrea „sub nicio circumstanță” să aprobe proiectul de exploatare a resurselor aurifere.

„Gabriel Resources Ltd. (simbolul de tranzacționare TSXV GBU – „Gabriel” sau „Compania”) constată că cererea României de a înscrie Roșia Montană ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO a fost aprobată de Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO la 27 iulie 2021, în cea de-a 44-a sesiune din Fuzhou, China. În consecință, „Peisajul cultural minier Roșia Montană”, o zonă care acoperă amprenta proiectului de exploatare a aurului și argintului al lui Gabriel la Roșia Montană („Proiectul”), a fost înscrisă de UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) în Lista Patrimoniului Mondial („Înscrierea”) și adăugată în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

După cum am arătat în informările anterioare, în februarie 2020, guvernul român a reactivat procedura de listare a „Peisajului cultural minier Roșia Montană” ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO („Aplicația UNESCO”), inițiativă care a fost începută în februarie 2016, dar ulterior amânată la cererea guvernului român în așteptarea finalizării cererii de arbitraj ICSID în curs, formulată de Gabriel împotriva României („ICSID Arbitration”).

Aplicația UNESCO a înâmpinat o opoziție puternică din partea comunităților locale din Roșia Montană și din împrejurimi, fapt recunoscut public de miniștrii guvernului român. Mai mult, o astfel de aplicație și Înscrierea sunt fundamental incompatibile cu drepturile pe care grupul Gabriel le-a dobândit pentru a dezvolta proiectul și cu existența în continuare a unei licențe miniere de exploatare pentru zona proiectului. Aceste acte, promovate de guvernul României, ignoră deciziile existente și valabile ale Ministerului Culturii din România prin care a fost eliminat statutul de sit arheologic protejat pentru o mare parte din zona aferentă proiectului și prin care a fost descarcată zona pentru activități miniere. În plus, cea mai mare parte a patrimoniului cultural pentru care se solicită protecție prin Aplicația UNESCO și care a fost identificată prin programele ample de cercetare arheologică finanțate de Gabriel, ar fi fost protejată în orice caz de proiect, indiferent de Înscriere.

În ciuda continuării arbitrajului ICSID, Gabriel și-a confirmat în repetate rânduri dorința de a ajunge la o rezoluție amiabilă care să permită dezvoltarea Proiectului, precum și valorificarea drepturilor dobândite în legătură cu zăcămintele minerale conturate la Bucium. Gabriel consideră că aprobarea Proiectului, o dezvoltare minieră atent planificată, durabilă și modernă, ar fi fost cea mai bună modalitate de a proteja patrimoniul cultural semnificativ al zonei Roșia Montană și de a ecologiza vasta poluare a mediului care asediază peisajul Roșia Montană astăzi ca o consecință a exploatării miniere istorice nereglementate. Proiectul ar fi generat, de asemenea, beneficii economice deosebit de importante pentru România și cetățenii săi și mii de locuri de muncă atât de necesare.

În acest scop, Compania a îndemnat ferm guvernul român să nu continue procedura UNESCO pentru a păstra posibilitatea unei eventuale soluții amiabile a litigiului de arbitraj ICSID – Înscrierea subminând în mod material această posibilitate.

Aplicația și Înscrierea UNESCO sunt în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel, iar aceste acte, împreună cu alte măsuri luate de România, demonstrează în continuare decizia politică a României de a nu aproba proiectul sub nici o circumstanță”, se arată într-un comunicat de presă al companiei canadienii.