De ce venituri are nevoie un român pentru un trai decent: Aproape 30% din numărul angajaților sunt plătiți cu salariul minim

Potrivit unei analize a Fundaţiei Friedrich Ebert România şi a Syndex România, un român are nevoie de venituri de 3.275 de lei net pe lună pentru a-şi acoperi cheltuielile minime, adică pentru a plăti valoarea coşului de consum minim.

În ceea ce priveşte numărul românilor care câştigă suficient de mult pentru a acoperi valoarea coşului minim lunar pentru o persoană adultă, Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, a explicat pentru Ziarul Financiar că din totalul contractelor de muncă înregistrate la Inspecţia Muncii, 85,5% au o valoare netă mai mică de 3.510 lei, adică 6.000 de lei brut. Datele de la Inspecţia Muncii sunt organizate pe trepte, iar valoarea coşului minim pentru o persoană adultă se încadrează în treapta de venituri de până la 6.000 de lei net.

„Conform datelor de la ITM, în luna iulie 2022 aveam un număr de 5.654.765 de contracte de muncă în valoare de maxim 6.000 lei brut (3.510 lei net). Asta reprezintă 85,5% din totalul contractelor (6.614.622). Cu alte cuvinte, aproximativ 85% din totalul contractelor de muncă din Romania au o valoarea inferioară valorii coşului pentru un trai decent. Precizez că pentru un salariu minim de 3.275 lei net salariul brut este de 5.599 lei”, a detaliat Victoria Stoiciu.

Mai mult, o familie cu doi copii are nevoie de venituri de aproape 8.700 de lei într-o lună pentru a acoperi coşul minim. Astfel, o familie trebuie să aibă un venit lunar de aproape şase ori mai mare decât salariul minim pe economie pentru a acoperi valoarea coşului minim de consum.

Fundaţia Friedrich Ebert România şi a Syndex România au actualizat valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru anul 2022, la nivelul lunii septembrie. Astfel, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2022 este de 8.659 lei pe lună, în creştere cu 19,7% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, când era de 7.233 lei.

Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 5.322 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.275 lei pe lună.

Creşterea valorii totale a coşului de consum este determinată de creşterea puternică a costurilor pentru capitolele alimentaţie (plus 18,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (plus 20,9%), locuinţă (plus 31,2%), cheltuieli cu locuinţa (plus 34%).

„Chiar dacă eliminăm efectul capitolul 5 (cheltuieli cu locuinţa) — creşterea dobânzilor are un impact puternic asupra costului locuinţei şi, prin urmare, asupra valorii întregului coş – valoarea de ansamblu a coşului a crescut cu peste 16%”, arată datele de la Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România.

Recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2022 raportat la luna septembrie 2021.

Salariul minim net la nivelul economiei locale este de puţin peste 1.500 de lei. Numărul de salariaţi plătiţi cu salariul minim pe economie era de 1,5 milioane de persoane în luna iunie a acestui an, în scădere de la 1,9 milioane faţă de iunie 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii. Astfel, angajaţii plătiţi cu salariul minim pe economie reprezintă aproape 30% din numărul total al salariaţilor din România.

Deşi ponderea salariaţilor plătiţi la nivelul minim a scăzut de la 38% la 30% în ultimul an, România are prea mulţi angajaţi plătiţi cu salarii mici, în condiţiile în care o medie europeană este în jurul a 17%.

Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru acoperirea unor nevoi de bază pentru o familie. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii, precum o locuinţă, hrană, coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute precum evenimente familiale, probleme de sănătate etc, conform studiului „Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României” scris de Ştefan Guga, Adina Mihăilescu şi Marcel Spatari şi publicat de Friedrich-Ebert Stiftung.

Sursa: zf.ro

Bărbat din județul Alba, depistat ”beat criță” la volan: Ce alcolemie avea șoferul

La data de 23 noiembrie 2022, în jurul orei 15,40, polițiștii rutieri din Alba Iulia, în timp ce patrulau pe strada Al. I. Cuza din Alba Iulia, au observat un autoturism care avea o traiectorie sinuoasă.

Autoturismul a fost oprit, iar la volanul acestuia a fost identificat un bărbat de 56 de ani, din comuna Cut, județul Alba.

În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Ritmul de îmbătrânire a populației României este accelerat: La fiecare 100 de tineri sunt 124 de persoane de peste 65 de ani

Ritmul cu care populația României îmbătrânește este unul accelerat. Pentru fiecare 100 de tineri sunt 124 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Acest lucru înseamnă o presiune tot mai mare pe sistemul sanitar, fiind nevoie urgentă de programe de prevenție și de monitorizare a bolilor cronice, avertizează specialiștii.

În satul Punga din județul Buzău, cel mai tânăr locuitor are 55 de ani. Cei mai mulți sunt însă foarte în vârstă.

Satul buzoian nu e o excepție, dimpotrivă. Ritmul în care îmbătrânește populația României este tot mai accelerat.

Anul trecut, la fiecare 100 de tineri cu vârsta sub 15 ani erau deja 124 de persoane trecute de 65 de ani.

Cu cât numărul vârstnicilor crește, cu atât sunt mai multe boli care trebuie tratate. Însă sistemul sanitar nu ţine pasul cu nevoile acestor oameni.

Numărul spitalelor a scăzut constant în ultimii ani. Au rămas doar 527. La fel s-a întâmplat și cu policlinicile. Numai 85 mai sunt acum în toată țara. Și medici de familie sunt din ce în ce mai puțini.

În comuna buzoiană Vânători, de exemplu, un singur medic și un singur asistent medical au grijă de localnicii din 20 de sate. Fac tot ce pot, dar sunt depăşiţi.

Așa se explică și de ce în România mor de două ori mai mulți oameni de boli care ar fi putut fi tratate decât se întâmplă în Uniunea Europeană.

Deși bugetul Ministerului Sănătății a crescut în ultimii ani, România rămâne una dintre ţările europene care alocă cei mai puțini bani pentru sistemul sanitar.

Sursa: stiri.tvr.ro