Rămâi conectat

Actualitate

Ministerul Agriculturii: Plăți efective către beneficiari ai PNDR de aproximativ 5 miliarde de euro

Publicat

în

Ministerul Agriculturii anunță că, până în 21 februarie 2013, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a plătit suma de 4,78 miliarde de euro din fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR).

De la demararea PNDR în anul 2008, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a gestionat 140.319 de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,86 miliarde de euro. Până la această dată, au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 68.163 de proiecte în sumă de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor publice disponibile (finanțare a Uniunii Europene și cofinanțarea Guvernului României).

În funcţie de tipul investiţiei finanţate prin PNDR, situaţia implementării PNDR se prezintă astfel:

Elit - Gustul Desăvârșit

*Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”

APDRP a primit 7.781 cereri de finanţare, din care au fost contractate 2.006 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 762 milioane de euro. Această sumă reprezintă 73,13 % din alocarea totală pentru această măsură de finanţare, alocare în valuare de 1,042 miliarde de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale în valoare de 422 milioane de euro.

*Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

Un număr de 2.616 beneficiari au solicitat fonduri pentru aceasta Măsură, fiind semnate până în prezent 1.018 de contracte de finanţare în valoare publică de peste 785 milioane de euro. Aceste sume includ Schemele de Ajutor de Stat valabile doar pe parcursul anului 2008, dar şi noua Schemă N578 din anul 2010. Pentru proiectele de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere au fost efectuate plăţi în valoare de peste 30 de milioane de euro. În cazul acestei măsuri de finanţare, valoarea proiectelor contractate reprezintă 72,44% din totalul de peste 1 miliard de euro bani publici nerambursabili alocați până în anul 2013.

*Măsura 322 „Renovarea şi dezvoltarea satelor”

În urma depunerii a peste 3.225 de cereri de finanţare, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri, până în anul 2013, respectiv 1,72 de miliarde de euro, a fost depăşită de aproape cinci ori. Au fost contractate până în prezent 789 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de peste 1,71 de miliarde de euro fiind plătiţi peste 1 miliard de euro.

*Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”

Pentru această Măsură, lansată în septembrie 2008, au fost depuse 9.499 de cereri de finanţare, fiind contractate până în prezent 2.754 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 342 de milioane de euro, reprezentând 65,5% din suma alocată. Procesul de semnare al contractelor de finanţare aferente aceatei Măsuri este în desfăşurare, fiind totodată efectuate şi plăţi în valoare de 203,5 milioane de euro.

Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”

Din septembrie 2008, când a fost lansată prima sesiune pentru depunerea de proiecte şi până în prezent, în cadrul acestei Măsuri, au fost depuse 3.703 de cereri de finanţare şi au fost contractate 963 proiecte, în valoare de aproximativ 157,6 milioane de euro. Pentru proiectele contractate prin această Măsură au fost plătiţi aproximativ 40 de milioane de euro.

*Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”

Măsura de instalare a tinerilor fermieri s-a bucurat, încă de la lansarea acesteia, în decembrie 2008, de un interes foarte mare. Astfel, până în acest moment, au fost depuse 22.493 de cereri de finanţare. Dintre acestea, până în prezent au fost semnate contracte de finanţare cu 9.490 de tineri fermieri. Valoarea tuturor proiectelor contractate este de aproximativ 211 de milioane de euro, iar plățile efectuate către tinerii fermieri sunt în valoare de 147 de milioane de euro.

*Măsura 221 – „Prima împădurire a terenurilor agricole”

Au fost depuse 51 cereri de finanţare, din care au fost contractate 29 proiecte cu o valoare nerambursabilă de 3,09 milioane de euro. Măsura are ca scop creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor, a solurilor şi suprafeţelor de păduri cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali,


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Creștere de 5,2% a economiei României, în primele trei luni ale anului 2022. Datele INS

Publicat

în

Creștere de 5,2% a economiei României, în primele trei luni ale anului 2022. Datele INS

În perioada ianuarie – martie, datele semnal privind evoluția Produsului Intern Brut arată o creștere economică de peste 5%, în comparație cu ultimele luni ale anului 2021 și de 6,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

La un avans economic se așteptau și specialiștii, dar estimările lor erau mult mai rezervate în condițiile invaziei ruse în Ucraina, începută la finalul lunii februarie și a accelerării inflației.

Elit - Gustul Desăvârșit

Economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul înregistrat a fost de 6,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În ceea ce priveşte evoluţia PIB în ultimul trimestru al anului trecut, INS a explicat faptul că pe serie ajustată sezonier indicii de volum au fost modificaţi faţă de a doua variantă provizorie ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022, cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială.

Astfel, dacă potrivit datelor publicate în aprilie PIB a scăzut cu 0,1% în ultimul trimestru al anului trecut, noile date arată că economia a consemnat un avans de 1%.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât şi a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 85 din 8 aprilie 2022. Astfel: rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la 101,1%; rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la 103,3%; rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 97,1%; rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la 101,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9%, estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.

Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au revizuit în scădere semnificativă ţintele de creştere ale economiei româneşti în acest an. Astfel, FMI estima, recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creştere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.

Luni, Comisia Europeană a publicat previziunile economice de primăvară, în care a arătat că, după o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% în 2022, pe măsură ce inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Profesorii nu vor mai avea voie să dea meditații elevilor din clasele la care predau: Anunțul ministrului Educației

Publicat

în

Profesorii nu vor mai avea voie să dea meditații elevilor din clasele la care predau: Anunțul ministrului Educației

În cursul zilei de marți, 17 mai, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat într-un pentru DCNews, că profesorilor le va fi interzis prin lege să mai facă meditații cu elevii din clasele la care predau.

„Vom avea clarificat și fenomenul meditațiilor, care se practică în orice stat al acestei lumi. Sigur, avem și o condiție pentru a preîntâmpina un anumit gen de lucruri: nu faci meditație cu elevul din clasa ta. Este o condiție de bun simț”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.

„Poți să faci în școală cu elevii tăi sub formă de recuperare. Dacă vrei să faci în regim privat, poți să faci, dar nu cu elevii de la clasă”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a explicat, la DCNews, ce înseamnă evaluarea standardizată, la ce să se aștepte profesorii, elevi, dar și părinții.

Potrivit ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial pe data de 13 mai, „la nivelul fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti, pilotarea evaluării standardizate se va organiza în câte șapte unităţi de învăţământ, incluzând unităţi de învăţământ cu profil pedagogic”.

„Subiectul zilei este evaluarea standardizată. E un subiect ce trenează de cel puțin zece ani în așteptările publice din România”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, marți, în cadrul unui interviu acordat DCNews, oferind ulterior zece argumente prin care a explicat importanța evaluării standardizate.

„În primul rând, evaluările standardizate reprezintă un instrument esențial pentru profesori. Sunt și pentru elevi, și pentru părinți, dar sunt esențiale pentru profesori, care își vor putea construi mult mai bine și mult mai eficient planurile de învățare, planuri personalizate pentru fiecare elev în funcție de stadiul în care se află acesta. Un al doilea avantaj este că putem compara rezultatele, pentru că sunt evaluări standardizate. Există acele acuzații de mult timp potrivit cărora nota 10 dintr-un liceu din centrul Bucureștiului înseamnă cu totul și cu totul altceva comparativ cu nota 10 într-un liceu din mediul rural, de exemplu. Vor fi comparații relevante, corecte între rezultate”, a explicat ministrul Sorin Cîmpeanu.

Sursa: dcnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Amenzi drastice și până la 7 ani de închisoare pentru cei care ucid sau chinuie animale: Legea, publicată în Monitorul Oficial

Publicat

în

Amenzi drastice și până la 7 ani de închisoare pentru cei care ucid sau chinuie animale: Legea, publicată în Monitorul Oficial

Legea care prevede majorarea limitelor pedepselor şi amenzilor contravenţionale în cazul acţiunilor de cruzime faţă de animale a fost publicată în Monitorul Oficial al României. De acum înainte se poate ajunge la o pedeapsă cu închisoarea de 7 ani de zile pentru omorârea unui animal.

Dacă până acum limitele amenzii erau între 1.000 – 3.000 lei, de acum înainte, o persoană poate primi o amendă contravențională cuprinsă între 3.000-12.000 lei dacă nu oferă animalului său un adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă, îngrijire și atenție și asistență medicală.

„Poliţiştii din cadrul Poliţiei Române care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că un animal se află într-o situaţie de pericol emit, de îndată, ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile sau încredinţarea lui unei asociaţii sau fundaţii de protecţia animalelor care are contract de prestări de servicii medicale veterinare cu un cabinet veterinar înregistrat conform legii”, mai prevede proiectul.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit documentului adoptat, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă: a) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor; b) despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare; c) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă”.

De asemenea, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă: a) folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole; b) folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora; c) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive; d) rănirea cu intenţie a animalelor”.

Deputaţii au mai stabilit că „va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 7 ani: a) uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept; b) schingiuirea animalelor; c) organizarea de lupte între animale sau cu animale; d) zoofilia”.

În cazul condamnării pentru una dintre aceste infracţiuni, instanţa poate dispune ca pedeapsă complementară interdicţia de a deţine animale pentru o perioadă de la un an la 5 ani.

„Nu constituie infracţiune: a) fapta persoanei de rănire sau ucidere a unui animal ca reacţie la atacul acestuia; b) sterilizarea animalelor”, mai prevede proiectul.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare