Opinii - Comentarii

Mărţişorul – ce a semnificat în trecut şi ce semnifică el astăzi

Alexandra Mates

Publicat

în

Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei, se ştie că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8000 de ani, iar Mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci.

Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii.

În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albeţele”. Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul a ajuns să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, lună Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.

În zilele noastre, moneda geto-dacilor s-a transformat în diferite personaje din lumea desenelor animate, animaluţe din plastic sau din sticlă, inimioare, fete zâmbitoare, pietricele frumos colorate sau orice poate atrage un cumpărător grăbit sau în pană de idei.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

25 aprilie: Ziua Justiţiei Militare în România

Ioana Oprean

Publicat

în

25 aprilie: Ziua Justiţiei Militare în România Anual la data de 25 aprilie este sărbătorită Ziua Justiţiei Militare, marcând, astfel, data la care, în anul 1919, a luat fiinţă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înfiinţarea unei structuri specializate în asigurarea asistenţei juridice […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ce nume se sărbătoresc de SFÂNTUL GHEORGHE 2026: Peste 900.000 de români își serbează onomastica în 23 aprilie

Ioana Oprean

Publicat

în

Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe 2026 • Nume derivate de la Gheorghe: George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Ioiga, Iordache ş.a. Peste 900.000 de romani își serbează onomastica, în 23 aprilie, cu ocazia Sfântului Gheorghe. Sfântul Mare Mucenic s-a născut în Capadocia într-o familie creștina și a trăit in timpul domniei împăratului Diocletian. […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

MESAJE de Sfântul Gheorghe 2026. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica

Alexandra Mates

Publicat

în

MESAJE de Sfântul Gheorghe 2026. URĂRI de „La mulţi ani” de Sf Gheorghe, FELICITĂRI, TEXTE şi SMS-uri haioase și amuzante pentru cei care îşi sărbătoresc onomastica. În fiecare an, pe 23 aprilie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Peste 900.000 de români, care poartă numele de Gheorghe, Gheorghiţă, George sau Georgeta […]

Citește mai mult