Mărţişorul – ce a semnificat în trecut şi ce semnifică el astăzi
Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei, se ştie că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8000 de ani, iar Mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci.
Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii.
În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albeţele”. Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul a ajuns să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, lună Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
În zilele noastre, moneda geto-dacilor s-a transformat în diferite personaje din lumea desenelor animate, animaluţe din plastic sau din sticlă, inimioare, fete zâmbitoare, pietricele frumos colorate sau orice poate atrage un cumpărător grăbit sau în pană de idei.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Sistemul public de pensii în 2026: ajutor de deces mai mare și noi valori pentru contribuții
Sistemul public de pensii în 2026: ajutor de deces mai mare, valoarea punctului de referință la pensie, baza minimă pentru asigurarea socială voluntară Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 a adus modificări importante în sistemul de pensii Casa Națională de Pensii Publice a publicat o serie de precizări privind aplicarea Legii nr. 44/2026 […]
Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027. Sărbători de Paște 2027 și în urmatorii ani. Când cade în anul 2028, 2029 Paștele ortodox 2027 este în data de 2 mai, iar Paștele catolic 2027 se sărbătorește în 28 martie. În anul 2027 Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date […]
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii 8 ani. Rânduieli, tradiții și semnificații
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii opt ani. Rânduieli, tradiții și semnificații Creștinii ortodocși intră luni, 8 iunie 2026, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, una dintre cele patru mari perioade de post de peste an. În 2026, postul va dura 21 de zile, […]
