Spre deosebire de alți ani, când mii de credincioşi se adunau pentru a lua Lumina Sfântă, la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, anul acesta vor urmării slujba de Înviere pe internet sau la televizor, în contextul restricțiilor pentru prevenirea răspândirii epidemiei de coronavirus.
În noaptea sfântă a Învierii, preoții se roagă în biserici, iar credincioșii acasă. România este nevoită să petreacă Paștele în izolare și nu poate ajunge să ia Lumina Sfântă.
Citește și: MESAJE de PASTE • URARI de PASTE • FELICITARI de PASTE
În această perioadă grea, trebuie să arătăm iubire față de aproapele nostru și să fim mai uniți ca niciodată, pentru că Lumina e în fiecare dintre noi.
Rânduiala slujbei din noaptea Sfintelor Paști
Utrenia Învierii
Cu puțîn timp înainte de miezul nopții (aproape de ora 12), preotul (la catedrale arhiereul, in mănăstiri starețul, iar la bisericile de enorie cu mai mulți slujitori, protosul) aprinzând, de la candelă de deasupra sfintei mese, o făclie mai mare și frumos împodobită, iese cu ea printre sfintele uși și, stand pe solee (sau între sfeșnicele împărătești), înalta făclia cu ambele mâini și rostește cu glas mare chemarea:
Veniți de luați lumina!
Slujba învierii începe cu o procesiune care are loc la miezul nopții. Credincioșii ies din biserica neluminată cântând, purtând steagurile, icoane, lumânări și Evanghelia (liturgică). Procesiunea ocolește biserica și se întoarce în fața ușilor principale care sunt închise. În practica greacă, antiohiană și românească, acum se citește Evanghelia care spune că mormântul este gol.
În cultul ortodox sirian și cel românesc (pe alocuri și la greci), după citirea Evangheliei, preotul bate în ușă și poartă un dialog cu o persoană din biserică, strigând cuvintele Psalmului 23, 7-10: „Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? // Domnul Cel tare și puternic, Domnul Cel tare în război. // Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.”
În cultul slav nici una din aceste practici nu există. Apoi, se cântă troparul pascal pentru prima dată, împreună cu versurile Psalmului 67 (68) care vor preceda toate slujbele acestei perioade:
Înviază Dumnezeu risipindu-se vrăjmașii Lui, și fugind de la fața Lui toți cei ce-L urăsc pe El !
Precum se împrăștie fumul și nu mai este, precum se topește ceara de la față focului topește fumul de la fața focului, Așa pier păcătoșii de la fața lui Dumnezeu, iară drepții se veselesc. Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea!
Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.
Ușile sunt deschise și credincioși intră în biserică. Biserica este luminată și împodobită cu flori. Este mirele ceresc și simbolul mormântului gol. Preoții au veșminte albe, simbolul hainelor strălucitoare ale învierii de obște. Icoana Sfintelor Paști, este așezată în mijlocul bisericii, acolo unde mai înainte a fost epitaful. Îl arată pe Hristos spărgând porțile iadului și eliberându-i pe Adam și Eva din robia morții. Preoții spun frecvent către credincioși: „Hristos a înviat!” – iar credincioșii răspund: „Adevărat a înviat!” – și cădește icoanele și poporul.
După intrarea în biserică, se cântă canonul pascal atribuit Sfântului Ioan Damaschinul împreună cu troparul Învierii ca refren repetat frecvent. Slujba se termină cu stihira pascală:
Ziua învierii! Și să ne luminăm cu prăznuirea, și unul pe altul să ne îmbrățișăm. Să zicem: fraților și celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Și așa să strigăm: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le !
Ceasurile
Apoi, în unele tradiții, se cântă Ceasurile Sfintelor Paști. În concluzie, preotul sau preoții citesc solemn Predica de Sfintele Paști a Sfântului Ioan Gură de Aur. Această predică este o invitație adresată tuturor credincioșilor să uite de păcate și să se bucure pe deplin de sărbătoarea Învierii lui Hristos.
Sfânta Liturghie
Apoi, urmează Sfânta Liturghie care începe cu cântarea, încă o dată, a troparului festiv împreună cu versurile Psalmului 67 (68). Antifoanele Liturghiei sunt versuri speciale din psalmi care măresc și slăvesc mântuirea Domnului. Apoi, troparul este repetat iarăși și iarăși. Versul botezului din Galateni: Căci, câți în Hristos v-ați botezat în Hristos v-ați îmbrăcat (Galateni 3:27) înlocuiește trisaghionul.
Citirile îi duc înapoi în timp pe credincioși, la începuturi, și prezintă creația și re-creația lumii prin Cuvântul Viu al lui Dumnezeu, Fiul Său Iisus Hristos.
Citirile din Apostol sunt din Faptele Apostolilor și constau în primele nouă versuri. Citirea din Evanghelie constă din primele șaptesprezece versuri din Evanghelia după Ioan. Există obiceiul ca în această zi să fie citită Evanghelia în mai multe limbi.
Apoi continuă Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur ca de obicei. Troparul Învierii se cântă iarăși și iarăși. Este cânta și în timpul împărtășirii credincioșilor. Pentru creștinii ortodocși, Împărtășirea în ziua Sfintelor Paști este foarte importantă. Multe parohii iau predica pascală a Sfântului Ioan Gură de Aur ca atare și îi împărtășesc pe toți credincioșii care participă la slujbă.
Ziua neînserată
Pentru ortodocși, sărbătoarea Sfintelor Paști revelează misterul zilei a opta. Nu este numai o rememorare a zilei istorice a Învierii Mântuitorului. Este și o cale de a experimenta o creare din nou a lumii, o gustare a noii și fără de sfârșit Împărății a lui Dumnezeu.
Această nouă zi este exprimată pe înțelesul credincioșilor prin lungimea slujbelor pascale, prin repetiția slujbelor din Săptămâna luminată și prin acele aspecte importante care se mențin în slujbe în următoarele patruzeci de zile până la Înălțarea Domnului. Aceste patruzeci de zile sunt tratate ca una singură.
