Legile mineritului

Mircea Trifu - Primar Alba Iulia

Prin anii 1928-1930, în Anglia avut loc un important proces de reforme, ca urmare a unei furtunoase crize financiare mondiale, care a culminat cu restructurarea puternică a industriei, îndeosebi a mineritului. Atunci, un grup de sociologi britanici a studiat îndeaproape fenomenul de închidere a minelor şi procesul de reconversie profesională timp de 10-15 ani, iar după analize riguroase a scos două legi la care şi astăzi se face referire în sociologia industriei. Prima lege a fost intitulată „Legea recompensei imediate”, şi a fost fundamentată pe un principiu apropiat de teoria lui Maslow privind nevoile cele mai stringente ale individului. În esenţă, este vorba de faptul că omul, din cauza nevoilor de trai zilnic, în timp, alege recompensa cea mai apropiată. Nevoia socială îl împinge să aleagă astfel. El trebuie să trăiască azi, mâine, poimâne şi apoi o mai vedea ce va mai fi. Cea de-a doua lege a fost denumită „Legea secvenţei temporale”, şi are ca şi corolar faptul că „muncitorii sau minerii, ca de altfel toţi salariaţii, în timp, dacă sunt restructuraţi iar măsurile de reconversie profesională nu sunt realizate, se întorc la poarta fabricii, a minei, a firme sau instituţiei la care au lucrat sau ies în stradă să protesteze, să-şi ceară în cele din urmă dreptul la muncă şi la viaţă.
După cum s-a putut observa, aşa s-a întâmplat şi la noi odată cu închiderea minelor, proces început de guvernul Ciorbea, de prin anul 1996, şi care, pe ici pe colo, mai continuă şi azi. Nu trebuie să privim mai departe pentru a găsi o similitudine cu cele prezentate decât în judeţul nostru. Închiderea exploatărilor miniere de la Baia de Arieş, Abrud sau Zlatna a lăsat pe drumuri mii de oameni, iar acum, din cauză că nu s-au găsit soluţii economice alternative în zonă, aceştia s-au întors la porţile minelor sau protestează în stradă, cerând locuri de muncă. Acest fenomen, prin extrapolare, regăseşte în toate zonele miniere din ţara noastră, dar şi la nivelul fostelor mari combinate economice sau al oraşelor monoindustriale.
Dat fiind acest trist adevăr, guvernanţii noştri de astăzi nu trebuie să mai repete greşelile predecesorilor, dar mai ales să nu se culce pe lauri că doar cu reducerea cheltuielilor publice vom putea trece cu bine peste criză. Aşa după cum subliniam şi în editorialul de săptămâna trecută, forţele politice actuale şi Guvernul trebuie să treacă de la faza de contemplare a crizei la cea de acţiune. Trebuie deopotrivă să ducă la bun sfârşit procesul de reformare a statului, dar şi să dinamizeze unele ramuri ale economiei naţionale precum industria extractivă (mineritul), agricultura şi turismul, pentru a putea creşte simţitor atât PIB-ul ţării, cât şi veniturile şi nivelul de trai ale populaţiei. Nu se poate, doar de dragul reformelor statului, pe unii să-i abandonăm sau pur şi simplu să-i lăsăm să moară de foame. Şi fiindcă vorbeam mai la început de ceea ce s-a întâmplat la alţii în domeniul minier, cred că şi la noi s-a făcut o mare greşeală atunci când guvernul Ciorbea a decis să închidă cea mai mare parte a minelor din România, să trimită minerii acasă dându-le salarii compensatorii, care împreună cu fondurile alocate conservării minelor au sărăcit statul român cu miliarde de euro, fără a pune în schimb nimic în loc.
La final, trebuie să vă spun că mă bucură faptul că, în sfârşit, după multe articole scrise pe tema relansării economice, respectiv a mineritului în ţara noastră, mai ales având în vedere creşterea fabuloasă din ultima vreme pe pieţele internaţionale a preţului aurului, argintului şi ale altor minerale, această idee este împărtăşită până şi de şeful statului, domnul Traian Băsescu, care a declarat zilele trecute că proiectul de la Roşia Montană trebuie făcut, pentru că în actualele condiţii de criză România are nevoie de el, dar cu condiţia să fie renegociată „partajarea beneficiilor”, astfel încât statul şi poporul român să aibă un mai mare câştig din această importantă investiţie la nivel naţional. Şi bineînţeles să fie respectate toate condiţiile de protecţie a mediului, respectiv de refacere a mediului ambiant din zonă. Dar cred că, pe lângă Roşia Montană, s-ar mai putea redeschide şi alte mine de aur şi argint, cum sunt cele de la Gura Barza – Brad, Baia de Arieş sau Certege, unde, există per total rezerve de aur, argint şi alte minerale chiar mai mari decât la Roşia Montană. Şi poate şi unele de cărbune din Valea Jiului, deoarece ar putea asigura ţării unele rezerve energetice mult mai ieftine. După cum se vede, ne este dat să ducem în continuare o meserie veche de peste 2000 de ani, care de bine de rău a asigurat existenţa a milioane de români în toată această perioadă.
Tinu MATEŞ

Pro România - Ține cu ALBA
ELIT
PMP - Alegeri Locale 2020
USR-Plus - Oameni ca tine schimbă Alba în bine

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

7 Comentarii

vigilante 22 august 2011 at 20:58

Roşia Montană, în presa internaţională: În goana după aur, o companie este nerăbdătoare să demoleze părţi din vechiul oraş românesc. Citez din articol:”Planul, care are la bază folosirea cianurii în procesul de extracţie, se confruntă cu o puternică opoziţie din partea localnicilor şi a ecologiştilor, care doresc păstrarea patrimoniului unic al regiunii”(deci lumea nu sare chiar atat de tare in sus de bucuria ce a dat peste ei). „Însă atracţia aurului care generează bani este foarte mare pentru dezvoltatorii hămesiţi”.”ndrei Raţiu, un cofondator britanic – român al fundaţiei Pro-Patrimonium, afirmă că trebuie să existe un echilibru între conservare şi dezvoltare şi că proiectul minei de aur a mers prea departe.

„Cred că acţionarii din întreaga lume ai Roşiei Montana nu au nicio idee despre ce se întâmplă aici şi aş dori să îi informeze”, afirmă el, adăugând că metode miniere mai puţin invazive, combinate cu turismul reprezintă cele mai bune căi care trebuie urmate.”
No comment

Dorin 23 august 2011 at 8:58

Exista o puternica opozitie din partea unei minoritati evidente din Rosia Montana – ca sa fim corecti ;exploatarea trebuie sa inceapa , dar cu o renegociere in sensul cresterii substantiale a cantitatii de aur ce revine statului roman . Ce este important a fi conservat se va face , pe cheltuiala canadienilor ( si nu sunt putini bani , daca adaugam si despagubirile si multimea de case construite – vezi si cartierul de langa Paclisa ), iar oamenii din zona Rosia Montana vor avea o buna paine de mancat , putand sa stranga bani pentru a dezvolta oportunitati turistice in regiune .

vigilante 23 august 2011 at 9:27

Miram-as eu ca canadienii sa se tina de cuvant in ceea ce priveste partea cu conservarea si grija fata de mediu. Ceea ce vedem la nivel mondial in cazul acestui tip de exploatare invaziva e ca se incearca de catre fima ce exploateaza zacamantul obtinerea unor profituri cat mai ridicate. Asta inseamna automat mai putini bani investiti pentru protejarea mediului mai ales ca tehnologia de neutralizare a reziduurilor presupune un cost ridicat si o aplicare pe termen lung pentru a da rezultate. Ca sa nu mai amintim ca statului roman ii revine un procent ridicol 18% aur si 4% argint in timp ce asa cum declara presedintele Basescu pretul argintului a urcat spectaculos in ultima perioada. Si in ultima instanta nu pot sa nu imi pun intrebarea: ce se va intampla peste 20 ani cand canadienii vor epuiza exploatarea..nu isi vor face oare coada colac si ne vor lasa cu lacul de cianura doar pentru a nu mai investi in neutralizare. Din cate se cunoaste din presa mondiala si studii publicate ei investesc masiv la ei (in exploatarile din nord vestul Canadei) pentru a „repara” zona exploatarilor incepute inca in perioada interbelica. Exemplu Colomac Mine, NW of Canada: „..Colomac is a contaminated site”. „One of the main concerns at Colomac is tailings water- contaminated water produced by the processing of the gold ore. The tailings water is contaminated with cyanide, a chemical that was used to get the gold out of the ore, among other substances. At present, both areas contain approximately 10 million cubic metres of water. However, rainfall and snowmelt are dangerous for the area.” Abia in 2004 s-a recomandat „Enhanced Natural Removal as the best remediation option for tailings water. This involves adding phosphorus to the contaminated water, which promotes the growth of algae. The algae breaks down cyanide and ammonia into non-toxic substances” „This procedures involves high costs..”
Nu spune nimeni ca la Rosia Montana se poate trai doar din turism. Nu inteleg de ce statul roman asteapta sa vina altii sa ia resursele pe nimic mai ales ca presedintele declara ca e pro exploatare (sa inteleg ca nu conteaza cum) motivand ca rezerva BNR s-ar putea dubla (deci cu cei 18%). Deci daca s-ar exploata de catre statul roman cat ar insemna rezerva BNR?..ca sa nu mai vb de argintul din zona. Unii spun ca ar exista si wolfram si miza e mult mai mare decat credem noi sau cei din Rosia care pot fi cumparati usor cu un job cu minim pe economie cum au fost cumparati altii ca un kil de ulei, faina, zahar.

cititor 23 august 2011 at 12:24

dorin=ciprian, vrei tu ca totul să fie cum crezi tu şi partidul tău. doreşti dictatură? atunci cel mai bine ar fi să vină cineva din afară cu dictatura şi cu enersors
altă mentalitate decât a ta ( a voastră)

dolfi 23 august 2011 at 9:22

din punct de vedere al impactului asupra mediului nu sunt de acord cu nici o exploatare, dar, si un mare DAR daca statul roman ar fi un bun administrator, (ceea ce NU este, a dovedit-o pana acum de multe ori) SI procentul care i s-ar cuvine ar fi de cel putin 50% din afacere as fi de acord, altfel NU. Multa lume zice \poate generatiile viitoare vof fi mai intelepte si vor sti mai bine sa administreze resursele tarii\, insa dupa comportament si rezultatele la BAC nu cred. Restul e propaganda. Adica: la Rosia Montana sunt cateva sute de oameni fara loc de munca in timp ce in tot judetul Alba sunt cateva mii iar agitatia pentru astea cateva sute este mai mare decat pentru toate alea cateva mii. Ce se va intampla daca Gold Corporation va da faliment in urmatorii 5-10-20-50 ani? Cui va ramane lacul de cianuri? eh? Statului roman si prosperilor locuitori din zonele aferente.Bineinteles ca tot felul de sfertodocti si oameni cumparati vor zice ca nu-i adevarat ca astia de la RMGC vor veni cu tehnologii ultramoderne si vor filtra cianura aia de vor putea trai si delfini in lacul rezultat. Ii invit la alte exploatari similare, nu de la noi din tara, din alte tari precum Canada, Africa de Sud… sa vada ce au lasat in urma companii precum RMGC. Ca o mica introducere pot vizita Taul Sesii rezultat din exploatarea de cupru de la Rosia Poieni…

dolfi 23 august 2011 at 9:24

… din judetul Alba

Robespierre 23 august 2011 at 11:15

In esenta, dle Tinu Mates aveti dreptate…
Mi-as permite, totusi cateva intrebari, nedumeriri:
1. Presedintele Basescu spunea, chiar aseara, ca mai avem si alte exploatari miniere in tara ( sigur tot in Apuseni) care pe viitor vor fi redeschise de catre societatea de stat din Deva, aurul revenind in intregime statrului roman. Daca e asa, de ce nu se exploateaza de catre statul roman si aurul de la Rosia Montana si ne multumim cu redeventa de 4-5% de la canadieni?
O sa-mi spuneti ca „tehnologia ultramoderna” nu e aacccesibila statului roman, ca vor fi costuri exorbitante, ca la Rosia e alt gen de exploatare fata de cel clasic ( cu cianuri) etc. Daca fundamentati economic aspectul de mai sus va cred, daca nu….nu.
2. Vorbeati ca guvernul Ciorbea a falimentat mineritul in Romania. Absolut de acord. Vreau , atunci, sa va intreb: mult iubitul si stimatul nostru presedinte, erou intre eroii neamului, personalitate proeminenta a lumii contemporane, dl Traian Basescu, nu era membru al guvernului Ciorbea? Ba era, zic eu de colo, si o stitie toata lumea. Ba mai mult, daca Ciorbea a fost „groparul” mineritului, Basescu a fost „groparul” guvernului Ciorbea. Ca si al Romaniei , ar zice un mucalit. Si atunci va intereb, nu dau cu parul: Cum se impaca pozitia de atunci a lui Basescu cu cea de acum?
3. La final o constatare si o intrebare malitioasa, dar fara rautate: nu rezulta din editorial pozitia „deputatului rumegusului” vis a vis de aceasta problema si care este aportul/contributia acestuia fata de exploatarea aurifera? Se poate , dle Tinu Mates ca acesta sa nu aiba nici o contributie? Daca e asa e foarte grav. Daca ati uitat d-voastra sa o spuneti e si mai grav. Prietenii stiu de ce…

Comentariile sunt oprite