În județul Alba, 12 comune au rămas fără medic de familie titular

Medicii de familie reprezintă o treime din numărul medicilor din România, dar primesc sume infime de la buget pentru servicii medicale și pentru funcționarea cabinetelor.

Finanțarea în 2019, așa cum arată acum bugetul, va arunca medicina de familie în criză. În plus, medicina de familie a devenit neatractivă pentru tinerii specialiști, care aleg să nu intre în sistemul românesc. Pentru o funcționare corectă, demonstrează datele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, ar fi necesară alocarea unui procent de cel puțin 9% din Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Doar că la ora actuală procentul alocat medicinii de familie nu depășește 6% din totalul fondurilor alocate sănătății. Asta înseamnă mai puțin de jumătate din media europeană de 13%.

Banii ar permite astfel doar desfășurarea activității curente a cabinetelor medicale, fără dotare suplimentară cu aparatură, renovări sau alte investiții. În plus, veniturile personalului medical din asistența primară sunt și cu jumătate mai mici decât cele ale medicilor și asistenților care lucrează în spitale sau alte domenii ale sistemului public de sănătate.

*În Alba, 12 comune fără medic de familie și trei orașe în deficit

Statistica arată că numărul localităților fără niciun medic de familie sau cu mai puțini decât ar fi necesari este în creștere în România. Potrivit SNMF există aproximativ 500 de asemenea localități.

În Alba se caută medici cu specialitatea medicină de familie, dornici să își înființeze un cabinet medical într-o zonă cu deficit de medici sau care vor să preia un praxis deja existent. În județul Alba există un număr de 12 localități din mediul rural fără medic de familie, titular pe dispensarul din centrul comunei: Roșia de Secaș, Almașu Mare, Ceru Băcăinți, Mogoș, Întregalde, Noșlac, Ponor, Lupșa, Șibot, Cut, Hopârta, Poșaga.

În mediul urban există 3 localități în care numărul de medici de familie este mai mic decât cel necesar: în Blaj există un necesar de 6 medici de familie; în Cugir există un necesar de 4 medici de familie; în Aiud există un necesar de 1 medic de familie. Cetățenii din comunele fără medic stabil s-au înscris pe listele medicilor din comunele sau orașele din apropiere. Dar dacă vă ajută cu ceva la sănătate, chiar și în comunele fără medic de familie titular există cel puțin o… farmacie!

Dr. Voichița Varmaga, președinta Asociaţiei ”Asclepios” a Medicilor de Familie/Medicină Generală Alba a declarat pentru Ziarul ”Unirea” că: ”La ședința CNMF din ianuarie s-a discutat cu doamna ministru Pintea despre problemele de subfinanțare a medicinei de familie. Nu ni s-a comunicat nimic concret. Stafful CNMF a purtat discuții, în aceiași zi discuții cu directoarea CNAS, tot pe problema subfinanțării medicinei primare. În 2018, când au fost aplicate majorările salariale în sănătate, în spitale, pentru doctori, asistente, medici școlari a fost neglijată medicina de familie. Ni s-a spus atunci că ne vor repara această inechitate în 2019.

Nici anul acesta nu ni s-a oferit compensația salarială așteptată. Ne confruntăm acum cu o problemă mare, migrarea asistentelor din cabinetele medicilor de familie spre spitale, unde sunt remunerate dublu. Din venitul cabinetului medicului de familie nu se poate oferi dublu pentru plata asistentei, ci doar în funcție doar de câți pacienți ai pe listă. Acum două săptămâni am fost chemată la Casa Națională de Sănătate și, împreună cu Colegiul Medicilor, am încercat să găsim o soluție pentru acoperirea necesarului de medici de familie din județ.

De exemplu, necesarul de medici de familie în Blaj este 12 și nu mai sunt decât 6. Au plecat, s-au pensionat, au decedat. Medicii de familie existenți în Blaj nu se pot încărca mai mult, au unii și 3000 de pacienți, nu pot să lucreze mai mult, refuză să mai înscrie pacienți, în condițiile în care limita de pacienți este de 800. Sunt absolvenți de medicină a familiei în fiecare an, tineri, dar la veniturile noastre din România această practică nu mai este atractivă.

Emigrează și se fac medici de familie în alte țări din Europa, unde veniturile sunt așa cum trebuie, să poți trăi decent, să-ți poți susține cabinetul. Mai este o problemă și cu punctul de lucru al medicului de familie. Dacă vreau să-mi deschid alt cabinet, la o distanță de peste 20 km, nu-mi permite timpul fizic să consult și pacienții de acolo. Normele noastre spun că și la punctul de lucru trebuie să lucrez tot 7 ore, cât am și la cabinetul titular”.

*În condițile actuale, prea puțini tineri mai doresc să fie medici de amilie în România

Anul trecut, CNAS a avut un buget de aproape 35 de miliarde de lei. Din cele aproape trei miliarde de lei prevăzute în plus la cheltuielile de anul acesta, 1,250 de miliarde de lei sunt pentru asigurarea salariilor prevăzute pentru personalul medical din sistemul public. În total, pentru completarea salariilor medicilor din sistemul de stat (care se plătesc din decontarea serviciilor medicale prestate și statul adaugă ce lipsește), FNUASS transferă anul acesta 9,350 de miliarde de lei, comparativ cu 8,1 miliarde, în 2018.

În 2017, suma a fost de aproape 3,7 miliarde de lei. Aproape tot restul sumei ce va fi cheltuită în plus anul acesta merge spre medicamente: din suma de 37,832 de miliarde lei prevăzută pentru 2019, 6,243 miliarde de lei sunt alocate medicamentelor cu și fără contribuție personală, față de 5.009 miliarde în 2018.

Pe de altă parte, vârsta medie a acestor specialiști în medicina familiei este cu mult peste media națională a medicilor și se pensionează tot mai mulți. Numărul intrărilor în sistem este redus și domeniul a devenit tot mai neatractiv după ce a crescut semnificativ salarizarea din spitalele de stat. În timp ce un medic câștigă într-un spital de provincie peste 10.000 de lei, un medic de familie abia ajunge la 3.000 de lei venit net lunar.

Dr. Varmaga a explicat: ”Toate negocierile noastre au rămas deocamdată fără nici un rezultat. De la CNMF s-au făcut propuneri de modificări ale legii medicului de familie însă nu s-a aprobat nimic. Situația rămâne la fel ca anul trecut, poate mai disperată. (…) Am spus-o în repetate rânduri: medicii de familie doresc ca munca să le fie plătiă. Dorim retribuția pe serviciile pe care le facem, nu dorim retribuția per capita.

Aceasta ne va impulsiona să oferim mai multe servicii pentru remunerații mai mari. La retribuția per capita cum să progresezi inanciar: mutând pacienți de la unul la altul ca să avem mai mulți pacienți să ne vină mai mulți bani? Serviciile le vrem plătite, nu lista! S-a solicitat și această modificare, fără răspuns. De exemplu, pe semestrul IV anul trecut nu am primit absolut nimic în plus bani pentru servicile prestate. Să dispară această limită de 20 de consultații pe zi, pentru că eu oricum într-o zic fac 30, în alta 15, dar să-mi lase la libera mea alegere cât stau să muncesc, numai să-mi fie plătite serviciile. Medicii de familie au insistat tot timpul pe acest lucru: serviciile prestate nu sunt plătite. Nu s-a reușit nimic până acum, nicio schimbare!”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI