În Alba, avem cu aproape 1.000 de comercianţi mai puţini decât în urmă cu un an

Explicaţia rămânerii ţării în recesiune nu este aceea că a intrat în criză mai târziu decât alte state, ci că economia românească are o structură bazată, în proporţie de 80 la sută, pe consum. Boom-ul economic înregistrat în anii dinaintea crizei a fost influenţat tocmai de această componentă, alimentată de o creditare accelerată şi mult prea permisivă din partea băncilor, dar şi de creşterea salariilor necorelată cu productivitatea. În condiţiile unui consum bazat pe credit, şi nu pe producţie, era firesc ca recesiunea să doboare economia la un nivel echivalent cu procentele anterioare creşterii. Lovitura de graţie a fost dată de măsurile de austeritate luate – reducerea investiţiilor publice, îngheţarea pensiilor, reducerea salariilor bugetarilor, disponibilizări masive în mediul privat şi în rândul funcţionarilor publici, majorarea cotei TVA – măsuri care se doreau a reduce deficitul bugetar, dar ele au afectat mai mult consumul şi, prin urmare, au prelungit momentul ieşirii din recesiune. Rămân, din păcate, mai multe probleme care sunt şi cauza întârzierii apariţiei creşterii economice: lcreditarea slabă – din cauza faptul că băncile sunt reticente în a acorda împrumuturi. Prin urmare, toată lumea suferă, de la persoanele fizice care vor să-şi cumpere o maşină sau o casă nouă, la companiile care au nevoie de credite pentru investiţii. Prin urmare, creditarea slabă face ca şi industria să bată pasul pe loc, având în vedere că foarte puţini investitori îşi permit să achiziţioneze ceva cu bani cash. lvenituri în stagnare – după căderea suferită, unele companii au început să-şi revină, însă acestea sunt foarte puţine la număr. Salariile sunt încă la un nivel scăzut, ceea ce înseamnă că nici consumul nu se va redresa. lcheltuieli reduse – având în vedere şomajul şi veniturile scăzute, cererea pentru maşini, locuinţe, electronice şi electrocasnice este redusă. llipsa încrederii – unul dintre cei mai importanţi indici ai redresării economice, încrederea consumatorilor, rămâne la un nivel deosebit de scăzut, din cauza situaţiei pieţei muncii şi a temerilor privind o criză prelungită. lsectorul imobiliar a fost lovit puternic de criză şi deocamdată bate pasul pe loc. llipsa locurilor de muncă – redresarea pieţei muncii va fi, în cel mai bun caz, un proces îndelungat şi dureros. Cei care au reuşit să-şi menţină locurile de muncă îşi pierd încrederea şi trăiesc cu teama că ar putea să-şi piardă jobul. Potrivit ultimei statistici a Registrului Comerţului, în perioada 1 ianuarie – 31 mai a.c., 231 societăţi din judeţ şi-au suspendat activitatea, mai puţin de jumătate decât în urmă cu un an, când au optat pentru această soluţie 634 comercianţi. De asemenea, de la începutul anului şi până la finele lunii trecute şi-au dizolvat firmele 56 de investitori din Alba, în timp ce cu un an în urmă au recurs la această măsură 105 patroni. Radierile voluntare se situează acum la 286, adică aproape la jumătatea celor din 2010, când se înregistrau 404 radieri de societăţi. În luna mai 2011 au intrat sub incidenţa Legii 85/2009 a insolvenţei 32 firme, în aprilie 25, în martie 16, în februarie 14, iar în ianuarie 14. De la începutul anului şi până la finele lunii mai au fost înmatriculate: 425 SRL, 418 PFA, 167 întreprinderi individuale şi 21 întreprinderi familiale. S-au înfiinţat mai multe SRL-uri decât în urmă cu un an, când erau înmatriculate 279 SRL-uri şi mai puţine PFA (în primele 5 luni din 2010 s-au înfiinţat 467 PFA). Totalul comercianţilor activi era la 31 mai a.c. de 16.278, din care: PFA – 6.960 şi 9.318 persoane juridice. În urmă cu un an, în Alba erau cu 991 mai mulţi comercianţi activi, adică 17.269: PFA – 7.993 şi 9.276 persoane juridice. (A.D.T.)

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---