Rămâi conectat

Oameni şi locuri

În acest weekend reînvie legenda Dâmbului Gâf – raiul îndrăgostiţilor din Munţii Apuseni

Publicat

în

Sâmbătă şi duminică, 18-19 august, în comuna Horea şi satul Mătişeşti va avea loc cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Lemnarilor din Munţii Apuseni, organizat de Primăria şi Consiliul Local Horea, Consiliul judeţean Alba, Centrul Cultural Augustin Bena Alba şi Societatea cultural-patriotică “Avram Iancu”. Pe lângă concursurile şi întrecerile tradiţionale ale meşterilor şi cioplitorilor în lemn ce vor fi organizate, administraţia locală a comunei Horea s-a gândit să reînvie legenda şi petrecerile tinerilor pe “Dâmbul lui Gâf” care a fost pus în circuitul turistic încă din anul 2001. Iată la ce program s-au gândit organizatorii în prima zi (sâmbătă 18 august 2012) a Festivalului Târgul Lemnarilor din Munţii Apuseni pe Dâmbul lui Gâf:

 Dâmbul lui Gâf
ora 17.00 – Deplasarea în alai de nuntă pe “Drumul dragostei”
ora 17.30 – Oficierea căsătoriei sub glasul taragoatelor
ora 18.00 – Plăcinta inimii şi alte surprize gastronomice
ora 18.30 – Concursul “Dâmbul lui Gâf” întreceri inedite între perechi de îndrăgostiţi

Legenda Dâmbului lui Gâf sau Dâmbul Îndrăgostiţilor

Elit - Gustul Desăvârșit

 Itinerariul fericirii pe „Dâmbul Îndrăgostiţilor”

 Intri pe poarta „Mândruţul şi Mândruţa”, pe sub acoperişul „Inimi fierbinţi”, urci pe „Scările speranţei”, cauţi ceva de-ale gurii în „Cămara sufletului”, aprinzi focul în „Cuptorul fermecat” şi pregăteşti ceva de mâncare  după care te aşezi cu mândruţa la masă sub umbrela „Tinereţe fără bătrâneţe”. După o masă servită în intimitate, într-un cadru natural de excepţie, mândruţul cu mândruţa îşi stâmpără setea bând apă din „Fântâna inimii”. Se îmbrăţişează şi varsă o lacrimă pe ţârăul „Lacrima iubirii”. Lacrima este dusă de apă şi se scurge pe „Moara Norocului”.

… în funcţie de …noroc :), mândruţul o ia în braţe pe mândruţă şi coboară să-şi aline sufletele în „Joampa Fericirii”.

Pentru tinerii mai „modernişti” există un telefon de unde se poate suna pe „Linia Fierbinte” în toată lumea…

 Aşa după cum povestesc bătrânii satului din comuna Horea – Munţii Apuseni, „Dâmbul lui Gâf” era pe vremuri un loc cu profunde semnificaţii. Pe de-o parte era locul unde oamenii din cele trei sate învecinate (Buteşti, Giurgiuţ şi Zânzeşti), dar chiar şi din altele mai îndepărtate, venind dinspre centrul comunei, unde coborau cu diferite treburi sau ocazii, se odihneau după un urcuş abrupt şi greoi (de aici şi terminologia de Gâf – de la oboseală, de la a gâfâi).

           Legenda spune că „Dâmbul lui Gâf” era un adevărat rai al îndrăgostiţilor.

Mulţi bărbaţi şi multe femei din zonă, tineri şi tinere, după oboseala provocată de urcuş, beneficiind şi de un cadru natural de excepţie, făceau un popas aici, se odihneau puţin, după care se iubeau cu foc. Multe perechi de îndrăgostiţi, chiar din alte sate ale comunei, veneau în acest spaţiu mirific pentru a se recrea şi a se iubi. Unii dintre ei continuă tradiţia şi azi…

 Sătenii au compus şi câteva versuri referitoare la acest rai al îndrăgostiţilor din Munţii Apuseni care sună cam aşa: „Cântă dorul sus pe Gâf/ Dâmb de Gâf şi Gâf de dâmb/ Stai aici pe-acest pământ/ Tot iubind şi gâfâind”.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Oameni şi locuri

Pe 30 iulie, SAGA Festival îl aduce pe Calvin Harris, în premieră în România

Publicat

în

SAGA extinde experiența de festival la mare și prezintă solo show-ul unuia dintre cei mai cunoscuți și iubiți DJi, producători și songwriteri la nivel mondial, Calvin Harris. Artistul vine pentru prima dată în România, în această vară, pentru un show incendiar.

După ce de-a lungul timpului a fost headliner la toate marile festivaluri din lume, Calvin va face încă o dată istorie cu un solo show magnetic pe care-l va susține la SAGA Beach (între plaja La Nueva Cucaracha și plaja Rex), în Mamaia, pe 30 iulie. Accesul se va face începând cu ora 19:00.

DJ-ul scoțian este așteptat în România de foarte mulți fani, care sunt nerăbdători să-l vadă și să-i asculte live muzica, iar acest lucru va fi posibil în numai trei luni. Biletele, la un preț special de 20 euro și într-un număr limitat, vor fi disponibile doar pe 4 mai pentru cei care se înregistrează pe site-ul official al festivalului.. Din 5 mai, pe același website, biletele vor fi disponibile pentru publicul larg.

Elit - Gustul Desăvârșit

*Preț redus cu Summer Pack

Pentru cei care nu vor să rateze solo show-ul Calvin Harris din această vară a fost creat Summer Pack, un pachet special ce conține bilete pentru ambele evenimente la un preț redus: SAGA Festival și Calvin Harris solo show – 129 euro + taxe. Acesta poate fi cumpărat începând de astăzi.

Calvin Harris a ajuns în fruntea topurilor de pe tot globul cu numeroasele sale hituri. Pe 30 iulie, fanii vor asculta live toate aceste piese și un arsenal impresionant de muzică dance ce poartă semnătura celebrului producător și DJ, într-un eveniment unic la malul mării.

Producător, DJ și songwriter, Calvin Harris reprezintă una dintre figurile marcante ale muzicii dance, după ce a reușit să doboare recorduri mondiale și a dominat topurile cu piesele sale. Are peste 35 de miliarde de streamuri audio și video și este unul dintre cei mai urmăriți artiști de pe YouTube. De-a lungul timpului, Calvin a colaborat cu artiști mondiali precum Frank Ocean, Pharrell Williams, Rihanna, The Weeknd, Travis Scott, Dua Lipa și mulți alții. A avut multiple nominalizări muzicale de top și a câștigat premii la MTV VMA, iar în anul 2013 a câștigat premiul Grammy pentru Cel mai bun videoclip, cel al piesei “We Found Love”.

Lucian DANCIU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Oameni şi locuri

VIDEO | „Chipul lui Decebal” , povestea nespusă a unui simbol național

Publicat

în

„Chipul lui Decebal” este situat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de orașul Orșova. Basorelieful îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei, fiind sculptat într-o stâncă de către sculptorul Florin Cotarcea.

Ideea realizării basoreliefului i-a aparținut lui Iosif Constantin Drăgan, istoric și tracolog împătimit, om de afaceri român, care a și finanțat proiectul, realizarea acestuia costându-l peste un milion de dolari.

Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă o inscripție în latină: „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”).

Elit - Gustul Desăvârșit

Iosif Constantin Drăgan a scris numeroase cărți despre istoria dacilor și a tracilor („Noi, tracii”; „Imperiul Romano-Trac”, „Mileniul imperial al Daciei”), intenționând să construiască în orașul Cluj-Napoca și o copie în mărime naturală a Coloanei lui Traian, proiect care nu s-a mai concretizat.

Prin susținerea modelării acestui chip în munte, Drăgan a dorit să comemoreze, dar să și demonstreze contribuția românilor la formarea culturilor europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componența sa daco-tracă.

Cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa

În comparație cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore, a căror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrând peste 300 de sculptori-alpiniști, chipul regelui Decebal s-a desfășurat pe timp de zece ani și 12 persoane au lucrat la realizarea lui.

Chipul lui Decebal este înalt de 55 m și lat de 25 m. Unele dimensiuni fizionomice ale chipului sunt: lungimea ochilor – 4.3 m, lungimea nasului – 7 m, lăţimea nasului – 4 m. La modelarea stâncii fiind folosită o tonă de dinamită.

„Tabula Traiana”

Chiar în fața basoreliefului, dar pe malul sârbesc, se găsește de aproape 2.000 ani o placă memorială antică („Tabula Traiana”), având 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în Războiul din 105-106, dar și finalizarea drumului militar roman al lui Traian.

Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele

Executarea Chipului lui Decebal s-a desfășurat sub conducerea sculptorului român Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda pericolului reprezentat de înălțimi, căldură și vipere. Pe pontonul din golful făcut de râul Mraconia, unde se află această cea mai mare sculptură în piatră din Europa, se poate ajunge doar pe apă, cu barca.

Executarea lucrării a început în vara anului 1994, cu defrișarea copacilor care împădureau stânca. Apoi s-a trecut la curățarea rocilor, a stâncilor masive care puneau în pericol viața oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele, toate uneltele de lucru fiind transportate cu barca și cu saci de 40-50 de kilograme în spinare.

Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an.

Legătura cu pontonul a fost asigurată prin două stații de emisie-recepție. De la baza stâncii până la schelă, alpiniștii-sculptori trebuiau să se cațere timp de o jumătate de oră. S-a lucrat în două ture : de la 07:00 la 13:00 și de la 13:00 până la 19:00. Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an. O operațiune la fel de grea și riscantă a fost cea de manevrare a schelelor.

Uneltele de lucru folosite de către sculptorii-alpiniști au fost cele clasice: ciocanul pneumatic, șpițul și barosul. În perioada de vară, stânca se încingea la soare, făcând condițiile de lucru aproape insuportabile.

Din cauza acestor condiții dificile de lucru au avut loc și câteva accidente. O echipă de cinci persoane care lucra pe schelă a căzut în gol câțiva metri, ca urmare a smulgerii a două pitoane de susținere de pe cablul de susținere montat de jur-împrejurul stâncii.

Din fericire, alpiniștii nu au suferit răni grave. De asemenea, unul dintre alpiniști a fost mușcat de o viperă ascunsă într-un punct de susținere, dar i s-a injectat imediat un ser antiviperin.

Nasul lui Decebal s-a fisurat

Ca urmare a trepidațiilor, dar și a stâncii care începea să se macine, nasul lui Decebal (care avea o înălțime de șapte metri) s-a fisurat și era în pericol să se desprindă și să cadă.

S-a renunțat la acel bloc imens de piatră, o parte mare din nasul lui Decebal fiind dinamitată, pentru mai multă siguranță. Nasul regelui a fost remodelat și întărit cu armătură de fier și ciment.

Florin Cotarcea, sculptorul „Chipului lui Decebal”, a rămas fără drepturile de autor și se află momentan în imposibilitatea de a duce la bun sfârșit lucrarea,  supusă degradării, iar România riscă să rămână fără un simbol național.

Gică Predoni a fost primul om prezent în cadrul lucrării „Chipul lui Decebal”, încă din secunda zero, cu un an înaintea sculptorului, fiind șeful echipei de alpiniști.

La rugămintea ZiarulUnirea.ro acesta a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări :

Cum și în ce fel se dregradeză stânca?

„Calcarul nu e un monolit, stânca e formată din mai multe falii, unele zone sunt foarte friabile, din cauza asta apa și gerul le degradează foarte repede, fisurile de pe statuie trebuie chituite (umplute).”

În cât timp v-ați putea apuca de lucru în vederea finalizării proiectului?

„În câteva luni de zile se poate organiza și pregăti stânca pentru lucru, doar cu o mare parte din alpiniștii care au fost și știu ce au de făcut, cu alții tineri va dura mult mai mult.”

Ce fac ceilalți colegi din echipa de alpiniști? După sistarea lucrărilor la Chipul lui Decebal ce ați făcut?

„Eu lucrez la Geoparcul platoul Mehedinți, o parte din colegi sunt plecați din țară, o parte și-au făcut firme, iar alții sunt angajați în țară.”

Aron Florian Anghel, regizorul documentarului „Visul Românesc” – Povestea statuii „Chipul lui Decebal”,  declară în exclusivitate pentru ZiarulUnirea.ro :

„Cu acest film, speranța mea este ca opinia publică să empatizeze cu povestea lui Florin Cotarcea. Recuperarea drepturilor de autor pentru sculptorul statuii Chipul lui Decebal este doar o formalitate. Florin are toate dovezile de partea lui, atât materiale foto-video cât mai ales sute de martori pe parcursul a peste 10 ani. Din păcate sistemul juridic din România se mișcă foarte greu și uneori trec ani de zile până la soluționarea unei cauze foarte simple. ”  – Florian Aron Anghel


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Oameni şi locuri

FOTO: Gheorghe Vlad, din Loman, un cioban de nota zece

Publicat

în

Am să vă citez la început din opera marelui Mihail Sadoveanu, care și-a petrecut o bună parte din viață aici, pe Valea Frumoasei, și care a compus capodopera ”Baltagul”.

Domnul Dumnezeu, după a alcătuit lumea, a pus rânduială și a pus fiecărui neam câte un semn: pe țigan l-a învățat să cânte, neamțului i-a dat șurubul, dintre jidovi l-a chemat pe Moise, zicându-i tu să faci o lege și să-l răstigniți pe Fiul Meu. Printre alții, i-a chemat și pe români, dar ei au întârziat. Domnul Dumnezeu s-a uitat cu milă la ei și i-a întrebat: ”Voi, necăjiților, de ce ați întârziat?”. ”Am întârziat Prea Slăvite că suntem cu oile și asinii. Umblăm domol, că sunt poteci rele, cu prăpăstii. Așa ostenim zi și noapte”. Dumnezeu le-a spus atunci: ”Ați venit prea târziu și n-am ce să vă mai dau, rămâneți cu ce aveți!”. Deci, din vremuri legendare, oamenii de la munte s-au ocupat cu creșterea oilor. Una dintre zonele în care oamenii au această îndeletnicire este zona Lomanului, propice creșterii oilor, datorită conformației geografice. Și în perioada comuniștilor oamenii de aici au continuat să crească oi, mai puține, ce-i drept, din cauza cotelor obligatorii pe care oamenii trebuiau să le dea la stat. Deși, cu timpul, Lomanul s-a depopulat, cei care au rămas au început să aibă o mai bună situație materială, în primul rând datorită subvențiilor primite de la stat și UE și, în al doilea rând, datorită creșterii numărului de capete de animale.

Ciobanul despre care vă povestesc azi este Gheorghe Vlad iar turma de oi o ține în cătunul Tonea. Este căsătorit, are trei copii și în gospodăria sa mai locuiește unchiul său. A terminat școala gimnazială în Loman. Subsemnatul, pe vremea aceea fiind administrator la această școală, îmi mai aminestc ce copil liniștit era, cu comportare bună. Încă de mic avea stăruință în a-și face propria lui gospodărie. Acum, pe lângă oile, vacile și restul animalelor din gospodărie, mai are în Loman o casă foarte frumoasă, o grădină. Asta pentru că a fost descătușat de concepția fostului regim comunist, care limita numărul de capete de animale din gospodăriile oamenilor, la 50 de ovine, deoarece, dacă aveai peste 100 de oi erai catalogat ”chiabur”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Este adevărat că populația din satele din zona subalpină s-a redus, dar acele familii care au rămas, cărora le place zootehnia, au progresat foarte mult. La aceasta au contribuit subvețiile de la stat și UE. Din punct de vedere a confortului, a accesului la apă, curent electric, televiziune, aproape au dispărut diferențele dintre sat și oraș.

Familia ciobanului nostru, Gheorghe Vlad, locuiește în gospodărie cu unchiul lui, Filip Vlad, care îi ajută la treburi, deoarece aici este mult de muncă, la aproape 200 de capete de oi.  Mai are aproape 20 de bovine, un autoturism 4X4, un banzic pentru folosință proprie. Locuința sa este aproape de Valea Recii unde are și aproape 10 hectare de fânaț.

Pe lângă toate acestea, Gheorghe Vlad, a învățat și zidăria, ridicându-și cu brațele sale o casă mândră. A cumpărat materialul: cărămida, piatra de fundație, a plătit transportul nisipului, cărămida, cimentul și materialul pentru dulgherie iar manopera a făcut-o personal, ca un meșter, ajutat de copii.  În Loman, ca peste tot, s-a construit foarte mult, dar nu de către ciobani, ci cu meșteri aduși din alte părți. Deși au trecut 30 de ani de la revoluția din 1989, nu pot să contest că s-au realizat multe chestiuni pozitive. Dar mai sunt și multe de rezolvat în zona de munte aparținând comunei Săsciori. În Muntele Puru, ce aparține de satul Căpâlna, a fost ridicată o stână model, a fost reparată stâna din Dușel, și este terminată stâna din Bile. S-a construit tranaslpina, dar șoseaua nu trece pe la toate stânile și, deși ciobanii au mașini 4X4, nu pot ajunge chiar peste tot cu ele.

Românii noștri de aici, ciobanii, încearcă întotdeauna sentimente de respect și justificată mândrie pentru imensul rol pe care munții l-au jucat în istoria și cultura poporului nostru. Se mândresc cu vrednicia și bărbăția așezată aici, cu rădăcinile adând înfipte în istorie, cu semeția și frumusețea piscurilor, cu poienile și livezile roditoare care le dau hrană și viață.

Și Gheorghe Vlad s-a născut într-o familie mai modestă, în munți.  Dar au avut la bază principala resursă de bogăție pentru oamenii harnici: pământul. Ajuns la vârsta majoratului, Gheorghe și-a cumpărat propriile unelte mecanizate cu care să lucreze pământul: cositoare mecanică, drujbă, mijloace de transport și… la treabă! A demonstrat că nu a fost important cum a venit pe lume ci este important ce a făcut el pe această lume.

Deoarece am considerat că este extrem de important să-i apreciem și pe oamenii de la munte, harnici și truditori, v-am scris dumneavoastră, Ziarului Unirea, povestea unui cioban deosebit din Loman, Gheorghe Vlad. Vă asigur că în zonă sunt foarte mulți asemenea lui, harnici și cu dragoste de familie și gospodărie.

Meftodie Stănuș, Loman


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare