Rămâi conectat

Oameni şi locuri

În acest weekend reînvie legenda Dâmbului Gâf – raiul îndrăgostiţilor din Munţii Apuseni

Alexandra Mates

Publicat

în

Sâmbătă şi duminică, 18-19 august, în comuna Horea şi satul Mătişeşti va avea loc cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Lemnarilor din Munţii Apuseni, organizat de Primăria şi Consiliul Local Horea, Consiliul judeţean Alba, Centrul Cultural Augustin Bena Alba şi Societatea cultural-patriotică “Avram Iancu”. Pe lângă concursurile şi întrecerile tradiţionale ale meşterilor şi cioplitorilor în lemn ce vor fi organizate, administraţia locală a comunei Horea s-a gândit să reînvie legenda şi petrecerile tinerilor pe “Dâmbul lui Gâf” care a fost pus în circuitul turistic încă din anul 2001. Iată la ce program s-au gândit organizatorii în prima zi (sâmbătă 18 august 2012) a Festivalului Târgul Lemnarilor din Munţii Apuseni pe Dâmbul lui Gâf:

 Dâmbul lui Gâf
ora 17.00 – Deplasarea în alai de nuntă pe “Drumul dragostei”
ora 17.30 – Oficierea căsătoriei sub glasul taragoatelor
ora 18.00 – Plăcinta inimii şi alte surprize gastronomice
ora 18.30 – Concursul “Dâmbul lui Gâf” întreceri inedite între perechi de îndrăgostiţi

Legenda Dâmbului lui Gâf sau Dâmbul Îndrăgostiţilor

 Itinerariul fericirii pe „Dâmbul Îndrăgostiţilor”

 Intri pe poarta „Mândruţul şi Mândruţa”, pe sub acoperişul „Inimi fierbinţi”, urci pe „Scările speranţei”, cauţi ceva de-ale gurii în „Cămara sufletului”, aprinzi focul în „Cuptorul fermecat” şi pregăteşti ceva de mâncare  după care te aşezi cu mândruţa la masă sub umbrela „Tinereţe fără bătrâneţe”. După o masă servită în intimitate, într-un cadru natural de excepţie, mândruţul cu mândruţa îşi stâmpără setea bând apă din „Fântâna inimii”. Se îmbrăţişează şi varsă o lacrimă pe ţârăul „Lacrima iubirii”. Lacrima este dusă de apă şi se scurge pe „Moara Norocului”.

… în funcţie de …noroc :), mândruţul o ia în braţe pe mândruţă şi coboară să-şi aline sufletele în „Joampa Fericirii”.

Pentru tinerii mai „modernişti” există un telefon de unde se poate suna pe „Linia Fierbinte” în toată lumea…

 Aşa după cum povestesc bătrânii satului din comuna Horea – Munţii Apuseni, „Dâmbul lui Gâf” era pe vremuri un loc cu profunde semnificaţii. Pe de-o parte era locul unde oamenii din cele trei sate învecinate (Buteşti, Giurgiuţ şi Zânzeşti), dar chiar şi din altele mai îndepărtate, venind dinspre centrul comunei, unde coborau cu diferite treburi sau ocazii, se odihneau după un urcuş abrupt şi greoi (de aici şi terminologia de Gâf – de la oboseală, de la a gâfâi).

           Legenda spune că „Dâmbul lui Gâf” era un adevărat rai al îndrăgostiţilor.

Mulţi bărbaţi şi multe femei din zonă, tineri şi tinere, după oboseala provocată de urcuş, beneficiind şi de un cadru natural de excepţie, făceau un popas aici, se odihneau puţin, după care se iubeau cu foc. Multe perechi de îndrăgostiţi, chiar din alte sate ale comunei, veneau în acest spaţiu mirific pentru a se recrea şi a se iubi. Unii dintre ei continuă tradiţia şi azi…

 Sătenii au compus şi câteva versuri referitoare la acest rai al îndrăgostiţilor din Munţii Apuseni care sună cam aşa: „Cântă dorul sus pe Gâf/ Dâmb de Gâf şi Gâf de dâmb/ Stai aici pe-acest pământ/ Tot iubind şi gâfâind”.

 


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Oameni şi locuri

Oameni şi locuri

10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf, pomeniți în calendarul creștin ortodox

Ziarul Unirea

Publicat

în

10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf, pomeniți în calendarul creștin ortodox Conform izvoarelor literare, sfinţii Mucenici Mina, Ermoghen şi Evgraf au trăit în timpul împăratului Maximin Daza (305-314). În vremea aceea, în Alexandria (Egipt) au apărut mari tulburări între creştini şi păgâni. Împăratul Maximin a trimis pe unul din slujitorii săi de neam […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea