Cu cât se va majora salariul mediu net în 2022: Care este prognoza până în 2025

Conform Comisiei de Prognoză, în cursul acestui an românii ar putea avea, în medie un plus de 11 procente la salariu, iar în 2023 prognoza arată cam aceleași date.

Abia în 2025 ar urma ca salariul mediu net să treacă pragul de 5.000 de lei. Dar aceste creșteri nu egalează nici pe departe scumpirile, după ce la jumătatea anului rata inflației anuale era de 15%. Așa se face că mulți trăiesc mai prost chiar dacă le-au crescut salariile.

Noile calcule făcute de Comisia Națională de Prognoză arată că, în acest an, salariul mediu net va urca la 3.838 de lei, cu 11% mai mult față de 2021. Iar în 2023, ne-am putea aștepta la o majorare de peste 10 procente. Vestea bună e că se estimează că va fi o creștere constantă, dar abia în 2025 ar urma să trecem pragul de 5.000 de lei.

Vorbim însă de medii – pentru unii va fi mai mult, pentru alții mai puțin sau deloc. Dacă ne uităm la ultimele luni, e evident că majorările de salarii nu țin deloc pasul cu inflația, așadar pierdem repede putere de cumpărare.

Sunt și scăderi – cum a fost cea de aproape 5% la începutul anului, în ianuarie. Iar în paralel, avem prețuri cu un vârf de aproape 4% în aprilie. Adunate și din urmă, vedem că inflația anuală a ajuns la 15% în iunie. În vreme ce românii au pierdut, statul a avut de câștigat.

Adrian Codirlașu, Vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari: ”Încasările la buget au crescut, pe de o parte, datorită creșterii inflației. TVA-ul aplicat a fost la un preț mai mare, de aici încasări suplimentare din TVA”.

Bunurile de strictă necesitate sunt tot mai scumpe. Potrivit Institutului de Statistică, o familie a avut venituri medii de 6.227 de lei pe lună, dar cheltuielile au însemnat mai bine de 85% din sumă, adică 5.324 lei, mai mult față de 2021.

Cum inflaţia va rămâne la cote mari, iar dobânzile sunt în creştere, economiştii spun să cântărim de două ori tot ce cumpărăm cu valoare mare.

Andrei Perianu, Cofondator Platformă Financiară: ”În mod ideal ar trebui să economisim mai mult și când ne cumpărăm o casă sau avem o idee pe care vrem să o finanțăm cu credit bancar să nu o facem exclusiv din credit, să avem și ceva bani strânși”.

Sursa: stirileprotv.ro

Vouchere sociale: Mii de carduri blocate după ce românii au vrut să cheltuie banii pe alcool sau să le vândă

Peste 10.000 de români au rămas fără voucherele sociale în valoarea de 250 de lei, a anunțat marți, Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Abia s-au distribuit cardurile sociale cu ajutoare de la stat şi mulţi români au încercat să le valorifice fraudulos. Unii au încercat să le vândă cu un preţ mai mic decât valoarea încărcată de stat, alţii au vrut să achiziţioneze produse care nu sunt în lista celor permise, respectiv alcool sau tutun.

Pentru că nu au respectat legea, cardurile pe care primeau ajutorul de la stat le-au fost imediat blocate.

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, mai bine de 10.000 de carduri pe care românii primeau vouchere sociale au fost deja blocate.

După cum a precizat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, o a treia categorie de indivizi rămași fără bani de la stat sunt cei care nu au putut fi identificați pentru a-și primi dreptul.

„Peste 10.000 de carduri sunt în momentul de față sunt blocate fie ca urmare a modului defectuos de folosire a lor, fie că sunt probleme de identitate a beneficiarilor de vouchere. Este o datorie a beneficiarului să înțeleagă că ele au fost date pentru a sprijini populația și pentru a nu face comerț cu ele”, a precizat Marcel Boloș, într-un comunicat.
Cine sunt beneficiarii cardurilor sociale

Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

Familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

Persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Voucherele în valoare de 250 de lei se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor. Astfel, dacă tranşa a patra este încărcată în decembrie 2022, ea poate fi utilizată până în decembrie 2023.

Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepţionale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredinţa tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate. Pentru a putea afla soldul curent / suma disponibilă pe card şi pentru alte informaţii beneficiarii sunt rugaţi să apeleze Serviciul Clienţi al emitentului.

Peste 2,5 milioane de persoane primesc tichete pentru achiziția de produse alimentare și mese calde în valoare de aproximativ de 3 miliarde de lei.

Sursa: antena3.ro

Producția de țiței a României a scăzut cu 6.2% în primul semestru al anului 2022: Cu cât au crescut importurile

În primele șase luni ale anului 2022, România a produs o cantitate de țiței de peste 1,464 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 97.100 tep, adică cu 6,2% mai mică, față de perioada similară a anului 2021, arată datele Institutului Național de Statistică.

Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada menţionată, la 3,95 milioane tep, fiind cu 50.400 tep (+1,3%) peste cele din perioada ianuarie-iunie 2021.

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).

Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).

Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect.