Rămâi conectat

Actualitate

Grigore Vieru – suferinţă încă în doliu a Limbii Române

Publicat

în

    Ca poet „venea dintr-o mare suferinţă” –  a poporului român mereu dezbinat de intemperii, de trădare şi năvăliri păgâne cu iz siberiano-otoman. Fără Limba Română n-ar fi ajuns poet, pentru că ea, Limba Română a fost şi rămâne meniul sfânt al fiecărei naşteri, acel altoi mirific peste poala credinţei şi iubirii de moşie. „Poezia mea vine din marea singurătate şi suferinţă”. Era singurătatea Limbii Române, obosită, bombardată, scoasă din manuale, trimisă ocnaş în Siberia, terfelită prin  pahare, pe ţeava puştii, prin casele arse, părăsite, prin alungarea curcubeelor de pe crucea izvoarelor pentru a se întuneca, a-i scoate ochii, pentru a o trimite la plimbare din istoria umanităţii.
Era suferinţa merilor, perilor, a liliacului şi-a cântecelor de cocori, a privighetorilor şi ciocârliilor ce nu mai înfloreau, nu mai dădeau în cântece, rămâneau răscruci şterse şi lumină, presă pe butuci. Suferinţa lacrimii ce nu-şi mai poate săruta ochiul, nu se mai poate prelungi pe obraji, nu mai poate rămâne nod la o bastistă. Era suferinţa malului stâng al Prutului ce îşi tot întindea mâinile, degetele, palmele pentru a se îmbrăţişa cu malul drept al apei – un vis mereu întrerupt de potrivinice zăgazuri, legi; fraze ale unei netrebnice puteri ce-a semănat peste pământul moldav grindină şi chimicale ploi, turbate vânturi ale răzbunării.
Era chiar surâsul orfelin al dimineţii ce nu se putea bucura de răsăritul soarelui. Era suferinţa graiului românesc bătut în cuie, uitându-se că el, de fapt, este busuiocul pus la grindă pentru a ne trece dintr-o iubire în alta. „Nu sunt altceva decât o lacrimă de-a lui Eminescu”, zicea! Da, o lacrimă cât istoria toată, cât vremea de la Nistru până la Tisa, cât războaiele de neatârnare în care se oglindeau figurile marilor voievozi, de la basarabi, muşatini, la Ştefan cel Mare şi Sfânt cât legănarea codrului rănit de false furtuni, cât despărţirea mamei de prunc, cât şuieratul trenurilor ce se vărsau în Siberia, listă neagră a morţii… O lacrimă cu nume de Eminescu, abecedarul nostru sfânt, al demnităţii şi înţelepciunii. Era lacrima sinonimă cu „limba” în care creezi ce trebuie să fie atotcuprinzătoare mişcării sufletului şi cugetului.
Era chiar suferinţa cu numele de Grigore Vieru. Născut la 14 februarie 1935 în satul Pererita (jud. Hotin), aşezat pe malul stâng al Prutului, într-o familie de ţărani români, Eudochia şi Pavel Vieru. Şcoală în satul natal, liceul în oraşul Lipcani, termină Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău. Ca student debutează cu volumul pentru copii „Alarma”. În 1958 devine membru al Uniunii Scriitorilor din RSS Modovenească. Se căsătoreşte în 1959 cu Raisa Nacu, prof. de limba română şi latină. Au doi copii, redactor referent, consultant. Abia în 1973 ia primul contact cu patria mumă. Îi apar numeroase volume de poezie, proză, manuale. În 1981 îi moare mama. La 50 de ani în 1985 ar fi trebuit să fie sărbătorit cu o stea, dar… În 1989 este ales deputat al poporului. În 1990 este ales membru de onoare al Academiei Române, apoi în 1993, membru corespondent. La 60 de ani, 1995, e sărbătorit la Bucureşti, iar în 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României – „Eminescu – 150 de ani de la naştere”. La 70 de ani, 2005 este sărbătorit de Academia Română, ca şi la Chişinău. Îl întâlnim la Alba Iulia în câteva rânduri – ultimul: 2008  – îşi lansase opera „Taina care mă apasă”, iar în 2009 avea să treacă podul dincolo de viaţă, în urma unui groaznic accident de maşină. La Alba Iulia i se mortalizase chipul în bronz pentru întâia dată în lume. Aici, la bustul său, inscripţionat: Grigore Vieru – 1935 – 2009  – Limba Română este în bernă, Alba Iulia presară peste el aroma Marii Uniri ce-i stâmpără chipul de mare român. Dumnezeu vede, îl aude, îl îmbărbătează. Îl înfăşoară în faldurile tricolore ale Limbii Române – semn de veşnicie.
Ion MĂRGINEANU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Publicat

în

INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Un incendiu a izbucnit sâmbătă seara, în jurul orei 21.00, în localitatea Ighiu. Din primele date, incendiul se manifestă la un atelier de tâmplărie.

Potrivit ISU Alba, la fața locului intervin pompierii din Alba Iulia alături de serviciul de voluntari din Ighiu.

La fața locului intervin pompierii cu trei autospeciale.

Elit - Gustul Desăvârșit

UPDATE 21.18: La ajungerea forțelor de intervenție la locul solicitării, incendiul se manifesta fără flacără, la panoul electric al atelierului. La momentul de față incendiul este localizat, se lucrează la stingerea acestuia.

Fără alte probleme.

Misiunea este în dinamică, știre în curs de actualizare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

Publicat

în

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

România are toate datele pentru a deveni unul dintre marii producători de hrană ai Europei. Avem mult pământ roditor, cu ape din care putem iriga, cu o climă care încă ne ajută să facem agricultură.

O comoară care ar putea să hrănească peste 80 de milioane de oameni, dacă am înțelege cât de valoaroasă este și ce trebuie făcut. Duminică, la “România, te iubesc!”, aflăm în ce măsură țară noastră își poate hrăni propriul popor în cazul unei crize alimentare.

70% din toată suprafață agricolă este împărțită între micii fermieri, care fac o agricultură de subzistență și nu produc mare lucru. De 30 de ani ne chinuim fără succes să reparăm sistemele de irigații pe care tot noi le-am distrus. În 2020, an secetos, deficitul între importuri și exporturi a fost de aproape două miliarde de euro.

Elit - Gustul Desăvârșit

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: “Copilul rade. Iubirea și înțelepciunea mea e jocul. Adolescentul cânta. Jocul și iubirea mea e înțelepciunea…”

Mai marele agriculturii românești e relexat, inspirat și optimist.

″…Dar eu sunt optimist”

Nu la fel de optimiști sunt, însă, agricultorii din Dobrogea și estul României, unde seceta bate la ușa.

Analizele arată că, anul acesta, vom recolta cu 10-20% mai puțin decât în 2021, când am produs de trei ori mai multe cereale decât am consumat. Din 11 milioane de tone de grâu, șapte au plecat peste graniță. Din 15 milioane de tone de porumb, nouă au luat calea exportului, pentru că industria procesatoare, care ar da plus valoare producției agricole, nu prea există. Avem un million 200 de mii de vaci de lapte, însă doar 300 de mii sunt în ferme mari. Restul, în gospodării, iar țară noastră importă masiv carne și lapte.

Ionuț Lupu, reprezentantul Asociației Holstein Ro: Dacă în Ungaria subvenția primesc 800 euro pe animal, În România în cazul unor unor ferme industriașe, subvenția nu depășește 250 -300 de euro

Dr. Mihai Petcu, proprietar al unei ferme de vaci: “În jurul Bucureștiului au fost 42 de ferme care asigurau lapte”.

Duminică, la “România, te iubesc!” vedeți cât lapte poate asigura țara noastră pentru propriii locuitori. Tot atunci, vedem cum stăm și la capitolul carne.

Alexandru Baciu, proprietarul unei ferme de vaci: “Fermele tot noi le-am distrus, n-avem strategie”

Iar toate aceste probleme au un numitor comun: lipsa de viziune a autorităților și dispartitia specialiștilor din agricultură. România are 57 de licee cu profil agricol. Duminică, îl vizitam pe cel din Turnu Măgurele.

Cum putem să producem și să procesăm mai mult, cum ajută tehnologia de ultima generație agricultura, dar și câți bani vor ajunge în agricultara românească sunt întrebări la care răspundem duminică, la „România, te iubesc!”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema „CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?”

Publicat

în

Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?

Au venit cu multe idei și propuneri de îmbunătățire a vieții în comună, idei pe care le-au discutat și le-au trecut pe hârtie.

Unitate și solidaritate, egalitate între etnii, realizarea unui after school, construirea unei grădinițe cu program prelungit, asfaltarea tuturor străzilor, sprijinirea dezvoltării agriculturii, modernizarea căminului cultural, inițierea unor cursuri de prim ajutor, organizarea unor tabere de vară, dotarea bibliotecii comunale cu mai multe cărți, dezvoltarea unor cluburi (șah, sport, lectură), oferirea de informare pentru tinerii care vor să acceseze fonduri nerambursabile, informarea cetățenilor comunei în legătură cu importanța protejării mediului, asigurarea transportului școlar pentru liceeni…sunt doar câteva dintre dorințele tinerilor .

Elit - Gustul Desăvârșit

Pentru a nu rămâne doar niște dorințe scrise pe hârtie, ideile vor fi prezentate primăriei comunei, sub forma unei scrisori deschise.

Cartoanele scrise vor fi afișate în centrul comunei, pentru a putea fi văzute de locuitori, care pot scrie, la rândul lor, ce își doresc pentru comunitatea lor.

Dezbaterea constituie prima activitate din cadrul proiectului Erasmus Plus KA 210 ” Involved young people-developed communities”

Concomitent, partenerii din proiect Koinokalo Aps- din Italia și Asociatia World of Change din Macedonia de Nord, derulează la rândul lor dezbatere stradală, pentru a afla ce își doresc tinerii pentru comunitățile lor.

Ideile tuturor participanților (din toate țările) se vor regăsi în grupul de Facebook al proiectului-https://www.facebook.com/Involved-young-people-developed-communities-101334545831556 astfel că tinerii vor putea vedea dacă problemele comunităților din tări diferite sunt aceleași sau s-aud sunt și ele diferite.

Este o primă interacțiune între participanți, urmând ca tinerii să se întâlnească în august, pentru prima mobilitate în România.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare