Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Graniţele politice şi culturale în Uniunea Europeană – un subiect controversat

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Principiile de bază ale UE conform cărora cetăţenii Europei uniţi în această mega-construcţie au dreptul de a trăi în libertate fără frica persecuţiei sau violenţei, sunt puse sub semnul întrebării în această perioadă plină de tot felul de contradicţii între principii şi fapte. Principalele probleme ale acestei mega-organizaţii numită Uniunea Europeană, au început sau îşi au originea în dorinţa pentru o viaţă mai bună a cetăţenilor proveniţi din ţări mai puţin dezvoltate economic decât ţările vestice aşa cum este şi România. Încă din prima clipă de după Revoluţia din 1989, România şi Europa s-au confruntat cu fenomenul migraţiei, un fenomen cu grave implicaţii sociale şi economice. Nevoile sociale şi individuale ale românilor au fost limitate înainte de 1989 iar după Revoluţie s-au dezvoltat în progresie geometrică, de îndată ce românii au luat cu nesaţ contact cu Occidentul înfloritor. Graniţa naţională care era un „tabu” pentru majoritatea românilor şi era acel teritoriu pustiu şi neutru păzit cu străşnicie de soldaţi, numit fâşie, aproape impenetrabil, s-a deschis în 1989 lăsând românii liberi în Europa. La început migraţia a fost benefică pentru România şi români pentru că ei plecau şi lucrau în Occident, îşi trimiteau banii acasă, îşi construiau case frumoase şi-şi deschideau câte o afacere. În ultimul timp însă, românii nu se mai întorc acasă, banii câştigaţi rămân la bănci străine, nu mai au încredere în guvernanţii României, nu mai vor să se întoarcă la iarba verde de acasă, se integrează în rândurile altor popoare, altor culturi, mai puternice. Am crezut că după 1989 nu vor mai fi graniţe culturale şi că geniul creator al naţiunii române va iradia cultură română mai departe sau mai aproape de casă. Cultura eternă naţională nu înseamnă doar operele literare scrise în limba română – Eminescu, Cioran, Eliade, nu înseamnă doar opere da artă – Brâncuşi, Grigorescu, nu înseamnă doar oameni de ştiinţă şi inventatori – Vuia, Vlaicu şi Coandă, ci înseamnă întreaga tradiţie a pământului şi sufletului românesc. Un popor trăieşte în istoria lumii numai prin cultura sa faţă de care alte realizări de moment – politice, economice sau de altă natură rămân „mărunţiş”. Când spui Franţa te gândeşti la Paris, la Luvru, la Versailles, când spui Italia, te gândeşti la Roma, la Michelangelo, la Da Vinci, când spui România te gândeşti la Brâncuşi, la mănăstirile din Moldova, la albastrele „de Voroneţ”, chiar la contele Dracula dar nu te gândeşti niciodată la România, „grădina Carpaţilor” care nu spune absolut nimic.
După 1989 parcă cultura română a încremenit. Oamenii de cultură au fost prinşi cu garda jos, tonusul lor s-a terminat repede iar astăzi cultura este anemică, istovită şi fără hrană substanţială, iar Institutul Cultural Român promovează la New York vulgaritatea erotică şi crucea încârligată şi alţii, afişează clişee de extravaganţă extremă redate în piese de teatru cu nume de prost gust care atacă preşedinţia sau tablouri nude cu organe genitale la vedere care atacă pe toate Elenele din politica românească. Astăzi intelectualii, câţi au mai rămas, când văd că neamul românesc sângerează din mii de răni deschise, când românii gem de povara grea a sărăciei şi a mizeriei, când biata cultură românească este mai dispreţuită ca orişicând, ar trebui să ia o atitudine. Care este această atitudine? Trebuie să se înţeleagă odată pentru totdeauna că politica românească nu se poate face fără cultură şi fără tradiţie. În România se constată o ruptură totală între tradiţia politică şi cea naţională iar această ruptură se reflectă asupra sufletului românesc, asupra economiei naţionale, asupra demografiei şi nu aş vrea ca în 2050 să fim doar 15 milioane de români deznaţionalizaţi aşa cum se preconizează de Institutul Naţional de Statistică. Ar trebui să luăm exemplu de la Ungaria în care tradiţia politică se identifică aproape perfect cu tradiţia naţională. Oamenii politici trebuie astăzi, mai mult ca niciodată, să dovedească la ce ţin mai mult: la interesele sau ambiţiile lor personale sau la interesul şi prestigiul poporului român. Dacă oamenii politici ţin la această ţară ei trebuie să înţeleagă că avem nevoie urgent de un proiect de ţară, un proiect naţional la care să lucreze şi opoziţia şi puterea care să spună cetăţenilor încotro vrem să ne ducem ca ţară, ce dorim să realizăm cu resursele pe care Ie mai avem, să se stabilească nişte priorităţi şi să începem să muncim cu adevărat. Dacă oamenii politici nu pot acest lucru, atunci nu rămâne decât dezbaterea publică. Soarta acestei ţări ne priveşte pe toţi cetăţenii iar dacă după 1989 ne-am dus fiecare pe drumul lui acum ar trebui să ne „coagulăm”, să reinventăm comunitatea socială şi să construim împreună o stratagemă naţională pentru a înfrunta viitorul.
Împărţirea României pe felii de influenţă politică în 8,14 sau 16 regiuni nu este o necesitate imediată şi nu poate fi făcută decât dacă se schimbă Constituţia. Pentru a schimba Constituţia trebuie să ne reîntoarcem la popor prin referendum. Această idee de regionalizare a României nu este nouă, ea a fost scoasă de la naftalină ca un magnet de atracţie a fondurilor europene. Însă din păcate, am atras doar iredentismul maghiar care la Londra ne spune clar: ţara secuilor nu este România, a sosit vremea armelor.
Pentru Dumnezeu, suntem o ţară europeană de drept, dar oamenii politici se comportă ca nişte copii obraznici şi inconştienţi şi nu este bine. Acest ogoliu de apartenenţă politică, mortal pentru România poate să dezmembreze ţara şi acea Europă cu geometrie variabilă poate schimba toate graniţele unei ţări ca România. Nu, niciodată! Statul unitar şi independent român are duritatea diamantului în vecii vecilor!
dr. Mircea FRENŢIU
medic primar chirurg


Secțiune Știri sub articolul principal

 Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

Ajunul Sfântului Andrei: De ce se pune busuioc sub pernă şi grâu la încolţit? Tradiții și superstiții la români

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ajunul Sfântului Andrei: De ce se pune busuioc sub pernă şi grâu la încolţit? Tradiții și superstiții la români

Noaptea Sfântului Andrei se spune că este o noapte în care iubirea pare posibilă pentru toţi. Încărcată de magie şi credinţă, desprinsă parcă din poveşti, sărbătoarea Sfântului Andrei îmbină deopotrivă repere păgâne şi creştine. Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”. Sfântul Andrei a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Citește și: MESAJE de SFANTUL ANDREI. Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

Când se pune busuioc sub pernă de Sf. Andrei?

În noaptea Sfântului Andrei fetele nemăritate puteau să-și afle ursitul. Sunt cunoscute numeroase superstiţii, practicate de acestea. Ele se adunau la o casă și încercau să-și afle ursitul. Cum se însera, fetele de altădată fie practicau metodele știute de la mame, mătuși, fie se concentrau asupra uneia, ca să li se contureze chipul ursitului.

De asemenea, se consideră ca un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului. Alte fete noaptea mergeau spre gard cu ochii închiși și trebuiau să numere nouă pari și să-l lege cu ață. A doua zi se uitau și dacă era neted parul, apoi și ursitul urma să le fie tânăr, dacă era cioturos – mirele urma să fie bătrân.

Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Andrei • Nume derivate din Andrei sărbătorite de Sf Andrei

În afară de practici magice în noaptea Sfântului Andrei flăcăii și fetele mari petreceau împreună, se veseleau, făceau o turtă, numită „turtă de Andrei”, care se atârnă la coardă și toți trebuiau să sară să o apuce cu gura.

De Sfântul Andrei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din soba cenuşa caldă pentru că strigoii să nu se adăpostească la căldura sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă.

De ce și când se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei

În fiecare an, în Ajunul zilei de Sfântul Andrei, trebuie să aștepți miezul nopții. În prima oră din data de 30 noiembrie, se pune grâul la încolțit. Poți să iei semințe să le pui în apă, iar a doua zi să le plantezi într-un ghiveci. Dacă nu ai pământ, poți să folosești un burete îmbibat cu apă sau o vată cu apă. În noaptea de Anul Nou, se privește grâul crescut. Dacă este mare și frumos, atunci anul următor va fi unul cu spor și belșug.

Tradiţii pentru Ajunul Sf. Andrei

Ca să se apere de vârcolaci atârna şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă (în unele zone exista obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile uşilor şi ferestrelor).

Animalelor li se amestecă în hrana câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă. În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece.

Sărbătoarea Sfântului Andrei este prevestitoarea ursitului pentru fetele tinere nemăritate. Se spune că:

– Un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului.

– În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singura în fata sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit.

– Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta în a privi un pahar cu apa neîncepută în care aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului.

Citește și: MESAJE de SFÂNTUL ANDREI. SMS-uri, urări, felicitări pe care le poţi trimite celor care îşi sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

– Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflecta scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.

– Ca să-ţi visezi ursitul trebuie să-ţi pui sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă visezi pe cineva că-ţi ia grâul, atunci sigur te vei mărita.Ţ ine minte figura căci acela e bărbatul ursit.

– Noaptea înainte de culcare se pune sub pernă un pieptene şi o oglindă, se spune că ai să-ţi vezi ursitul.

– La fel se iau o pereche de ciorapi de a lui tata şi se pun sub pernă, astfel vei visa marea iubire. Însă cel mai important e să ţineţi minte ce aţi visat noaptea!

– Se ia o farfurie cu apa, în ea se picura 2 picături de ceară, una eşti tu iar a doua picătură este băiatul la care te gândeşti. Ele se fugăresc prin apă, iar dacă se unesc se spune că o să fiţi împreună.

– Fată de măritat prepara o “Turtuca de Andrei“, turtita subţire din faină de grâu, foarte sărată, coapta pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apa ca să-şi potolească setea urma să o ceară de nevastă în cursul anului.

Citește și: Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor: Legende dacice, obiceiuri, tradiţii păgâne și creștine de Sântandrei

– Curăţaţi un măr astfel încât coaja să să fie cât mai lungă vă întoarceţi cu spatele spre uşă, aruncaţi coajă şi forma în care s-a aranjat coaja trebuie să arate mai mult sau mai puţin ca o literă, şi aceste litere doamne şi domnişoare o să fie literele cu care încep numele ursiţilor.

– Tot pentru aflarea ursitului, după reţeta clasică, încearcă să prepari colţunaşi umpluţi cu bileţele pe care ai scris, în prealabil, numele mai multor băieţi! Pune colţunaşii la fiert, iar când se ridică primul la suprafaţa apei scoate-l şi rupe-l ca să afli cine îţi este ursitul.
Sfântul Andrei 2021, tradiţii şi obiceiuri

În tradiţia populară se spune că dacă faci cruci la uşi şi la ferestre cu usturoi în seara care precede ziua Sfântului Andrei, te protejează împotriva “făcăturilor”.

Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaşte că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează şi spune că va fi lipsită de noroc.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Urări de Crăciun. Felicitări de Crăciun. SMS de Crăciun

De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recolta.

La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea.


Secțiune Știri sub articolul principal

 Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Sport

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare