FOTO: Ziua Roşiei Montane, aniversată la ea acasă

Primăria Roşia Montană a aniversat miercuri,  6 februarie 2013, împlinirea a 1882 de ani de la prima atestare documentară a localităţii printr-o serie de activităţi dedicate tradiţiei miniere. Au fost prezenţi la eveniment şi au vorbit despre Roşia Montană Eugen Furdui – primarul Roşiei Montane, Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba şi Vasile Moga – arheolog şi  vicepreşedinte al Astra – Despărţământul Alba Iulia.

Manifestările au debutat la Casa 325, prima clădire restaurată din Roşia Montană, în care funcţionează de trei ani Expoziţia de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”, a găzduit simpozionul „Minerit şi bunuri culturale la Roşia Montană”, moderat de prof.univ.dr. Vasile Moga, arheolog, vicepreşedintele ASTRA – Despărţământul Alba Iulia. Lucrările simpozionului au evidenţiat legătura strânsă dintre minerit şi dezvoltarea culturală a Roşiei Montane de-a lungul celor 1882 de ani de atestare documentară, precum şi importanţa proiectelor de cercetare şi reabilitare a patrimoniului demarate în ultimii ani în cadrul parteneriatului statului român cu Roşia Montană Gold Corporation pentru repornirea mineritului aurifer de aici.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, prezent la eveniment, le-a urat „La mulţi ani” locuitorilor din Roşia Montană. „Pentru mine este o surpriză deosebit de plăcută să văd aici reprezentanţi de frunte ai Astra, iar prezenţa lor îmi spune că tot ce se doreşte să se facă la Roşia Montană este pornit într-o direcţie bună: atât legat de cultură, istorie şi patrimoniu, cât şi de viitorul acestei zone. Sper ca anul viitor să avem aici o atmosferă mult mai fericită, iar oamenii să aibă de lucru în zona Roşia Montană”, a declarat Ion Dumitrel.

La rândul său, gazda evenimentelor aniversare, primarul Roşiei Montane, Eugen Furdui, şi-a exprimat dorinţa de dezvoltare a comunităţii: „Mineritul a avut întotdeauna o importanţă majoră în dezvoltarea localităţii – a coagulat comunitatea, a format tradiţii şi a reprezentat factorul decisiv pentru prosperitatea zonei. Ne dorim ca, datorită mineritului modern, Roşia Montană să-şi regăsească strălucirea de odinioară, iar la sărbătorile următoare să vedem comunitatea prosperă şi fericită”, a afirmat Eugen Furdui.

„Sunt legat prin multe fibre de Roşia Montană, din 1971 încoace am venit aici în fiecare an. M-am bucurat când, la începutul anilor 2000, în urma parteneriatului statului român cu un investitor privat, au început proiectele de cercetare sistematică a patrimoniului cultural din Roşia Montană, la care am participat efectiv şi astfel m-am putut implica în salvarea patrimoniului de la Roşia Montană. Mineritul a creat bunurile culturale ale Roşiei Montane şi sunt convins că mineritul modern înseamnă protejarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale”, a declarat prof.univ.dr. Vasile Moga.

De asemenea, au mai fost prezenţi la eveniment şi au vorbit  despre Roşia Montană prof.dr. Oliviu Iacob, preşedintele Astra – Despărţământul Alba Iulia; Matei Drâmbărean, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Alba; prof. Aurora Marcu, Astra – Despărţământul Iosif Sterca Şuluţiu Abrud – Câmpeni; lector univ.dr. Călin Tamaş, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

La finalul lucrărilor, elevii Şcolii „Simion Balint” din Roşia Montană au prezentat o scenetă inspirată din tăbliţele cerate descoperite în galeriile vechilor mine romane.

Cu Roşia Montană în suflet

Aniversarea Roşiei Montane a continuat cu lansarea volumului „De la Roşia la Donbas” a doctorului Andrei Jurcă, unul dintre reprezentanţii de seamă ai localităţii, promotor neobosit al culturii şi al artei în comunitate. De altfel, el este preşedintele ONG-ului Pro Roşia Montană, organizaţie ce militează pentru un viitor mai bun al roşienilor. Prin cartea sa, „De la Roşia la Donbas”, doctorul Jurcă a încercat să redea atmosfera poveştilor în mijlocul cărora a trăit la Roşia Montană şi crâmpeie din viaţa zbuciumată a comunităţii miniere de aici.

„În Roşia Montană au rămas urme istorico-arheologice ale existenţei de aproape două mii de ani a localităţii şi sunt convins că acestea vor fi puse în evidenţă aşa cum merită. Am dorit ca aceste crâmpeie de istorie să nu fie uitate şi am scris acest volum cu Roşia Montană în suflet. Roşia Montană este eroul principal al volumului”, a explicat Andrei Jurcă.

De asemenea, pentru a marca aniversarea celei mai vechi localităţi miniere din România, în căminul cultural al comunei a fost organizat un atelier de documentare privind tăbliţele cerate descoperite la Roşia Montană, care dovedesc atestarea localităţii la 6 februarie 131 d.Hr, iar elevii şcolilor din Roşia Montană au beneficiat de lecţii deschise despre istoria aşezării minereşti.
Zona Roşia Montană are cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Europa, dar, în absenţa oricăror activităţi miniere, lipsa locurilor de muncă a ridicat cota şomajului în zonă la circa 80%. La referendumul organizat în 9 decembrie 2012 în 35 de localităţi din judeţul Alba, 63% dintre cei care au votat s-au pronunţat pentru continuarea tradiţiei miniere în zonă şi la Roşia Montană. În comuna Roşia Montană, aproape 80% dintre votanţi au spus DA mineritului.

 

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---