Rămâi conectat

Actualitate

FOTO VIDEO| Serbarea Narciselor de la Negrileasa 2022: Mii de oameni s-au bucurat de muzică, mâncare tradițională și parfumul vestitelor flori, într-un colț de Rai din Apuseni

Publicat

în

Serbarea Narciselor de la Negrileasa 2022: Mii de oameni s-au bucurat de muzică, mâncare tradițională și parfumul vestitelor flori, într-un colț de Rai din Apuseni

La peste 1000 de metri, pe un platou din mijlocul Munților Apuseni, moții și musafirii acestora s-au distrat timp de două zile, la Sărbătorea Narciselor de pe Vârful Negrilesei.

După o pauză de doi ani cauzată de pandemia de COVID-19, o nouă ediție a tradiționalei serbări a fost organizată de către primăria comunei Bucium, al cărui primar este Cornel Napău.

Elit - Gustul Desăvârșit

Acest eveniment îi reunește pe locuitorii munților Apuseni și pe turiștii care bat drumul până la locul în care această serbare se desfășoară, într-un cadru încărcat de veselie și dominat de muzică tradițională și mâncare aleasă, gătită de localnici.

Aproape 2000 de mașini și-au făcut apariția în zona în care Sărbătoarea Narciselor a avut loc iar, potrivit estimărilor primarului Cornel Napău, ar fi vorba de un număr de 7000-8000 de participanți, adică o reală „competiție” pentru un alt festival cu tradiție din Munții Apuseni, Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

Miile de oameni care au ales să urce pe Vârful Negrilesei au fost întâmpinați cu muzică din partea artiștilor recunoscuți, cum ar fi Veta Biriș și Cristian Pomohaci și dansuri pe scenă ale diverselor ansamble populare care și-au făcut apariția, cum ar fi Ansamblul „Dor Teiușean” și Ansamblul „Țarina Cupru Min”.

Pe platoul de la Negrileasa s-au găsit, pentru călătorii înfometați, tarabe care au servit tradiţionalii mici şi bere.

La această serbare a fost organizat de asemenea și un concurs gastronomic, „Tradiții și Gastronomie în Poiana Narciselor”, care a adunat, în fața Cabanei Narciselor, cei mai buni bucătari și gospodari din diversele comune din zona munților Apuseni. Tarabele cu mâncare tradițională, portul popular și nelipsitul ceaun au fost vedetele acestei competiții, iar eforturile echipelor au fost răsplătite cu premii, după ce oamenii au gustat bucatele servite.

Premiile oferite pentru câștigători

Locul 1-1800 lei
Locul II-1500 lei
Locul III-1200lei
Menţiune-900lei

Criterii de jurizare:

-aspectul general al preparatului la ceaun, care trebuie să fie cât mai apetisant
-ceaun recomandat minim 50 l
-culoarea şi aromele
-originalitatea
-pregătirea corectă

Balmoșul preparat de către echipa comunei Ciuruleasa a câștigat inimile oamenilor prezenți la degustat, bucurându-se deci de locul I, iar comunele Mogoș și Gârbova s-au situat pe locurile 2, respectiv 3. Eforturile bucătarilor care au gătit pentru echipa comunei Bucium au fost de asemenea răsplătiți de către public cu o mențiune.

„Oamenii care au venit la serbare au fost foarte respectuoși și nu am avut parte de evenimente neplăcute”, a transmis primarul comunei Bucium, Cornel Napău, pentru ziarulunirea.ro.

Așa cum era de așteptat, narcisele, adevăratele vedete ale acestui festival, au împânzit poiana care de atâția ani le poarta numele, iar oamenii au venit în număr mare pentru a culege câteva fire pentru a le oferi cadou celor dragi, odată ajunși acasă.

Legenda spune că numele narcisei vine din mitologia greacă, de la numele tânărului Narcissus care s-a îndrăgostit de propria imagine reflectată de apele unui lac. Dorind să își îmbrățișeze frumosul chip, a alunecat în apă și a murit.

Pe malul lacului a apărut floarea de narcisă în locul unde a stat Narcissus. Denumirea populară a narcisei este ghiocel galben, trompetă sau cocoriță.

Echipa PSD Alba a fost de asemenea prezentă la locul în care acest festival s-a desfășurat, iar mesajele din partea membrilor săi au început să își facă simțită prezența în mediul online, pentru a marca o serbare care s-a încheiat cu amintiri frumoase pentru toți participanții săi.

„Îl felicit pe primarul comunei Bucium, Cornel Năpău, și pe întreaga sa echipă, pentru frumoasa manifestare pe care a reușit să o realizeze prin propriile forțe!

De asemenea, îi felicit pentru munca depusă și pe primarii de la Teiuș, Stremț, Gârbova, Ciuruleasa și Mogoș. Aceștia s-au pregătit temeinic pentru câștigarea concursului de gastronomie, dar și pentru a oferi participanților cele mai delicioase preparate!

Noi toți am avut, datorită acestei manifestări, un altfel de weekend!”, a transmis deputatul PSD Radu Tuhut, președintele interimar PSD Alba.

La rândul său, senatorul Călin Matieș și-a exprimat propriile gânduri printr-un mesaj postat în mediul online, despre experiența de care a avut parte la Sărbătoarea Narciselor.

„Îi mulțumesc frumoasei doamne a cântecului românesc, Veta Biriș, pentru prezentarea făcută. Cuvintele sale m-au onorat și emoționat, la fel ca invitația de a urca pe scenă și de a cânta, alături de domnia sa, în acompaniamentul orchestrei Albu, o strofă din cântecul Iancului, ”Sus, sus, sus, la munte, sus!”

Le mulțumesc și românilor iubitori de țară și neam care m-au invitat la acest frumos eveniment, desfășurat în inima naturii. Felicitări primarului PSD al comunei Bucium, Cornel Năpău, pentru organizare, dar și tuturor celorlalți colegi și prieteni care s-au implicat! Felicitări tuturor interpreților și celor care au ținut atmosfera vie!”

Aflat la evenimentul care a reunit câteva mii de suflete pe platoul din inima Țării Moților, subprefectul Mureșan a scris de asemenea următorul mesaj de felicitări pentru buna organizare a evenimentului, de care primarul comunei Bucium s-a ocupat personal.

„Astăzi a fost o zi în care mii de persoane din Apuseni s-au bucurat de natură, muzică, mâncare gustoasă și voie bună!

Țin sa îl felicit în mod special pe primarul PSD al comunei Bucium, Napău Cornel, pentru modul în care a organizat acest eveniment și pe întreaga sa echipă!”, a fost mesajul subprefectului județului Alba, Corneliu Mureșan.

La Sărbătoarea Narciselor de pe Vârful Negrileasa au fost de asemenea prezenți și primarii: Muntean Ioan, din comuna Gârbova, Marius Cioara, din comuna Ciuruleasa, Mirel Vasile Hălălai, primarul orașului Teius, precum și Vasile Raica, din comuna Rimetea.

Poiana Narciselor a fost declarată din anul 1995 arie protejată şi se află în custodia Asociaţiei de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna. Pentru turiştii care au venit cu corturi a fost amenajat un loc special de campare. Pe platoul de la Negrileasa se găsesc, la tarabe, tradiţionalii mici şi bere, dar şi obiecte de artizanat.

Traseu de acces

De pe drumul DJ74a Câmpeni-Abrud, se intră pe drumul spre Bucium, de unde spre satul Valea Negrilesii. Din sat un drum forestier ne duce până la Cabana Narciselor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Amenzi de MII de lei pentru graffiti pe clădiri sau garduri. Legea, adoptată de Parlament

Publicat

în

Amenzi de MII de lei pentru graffiti pe clădiri sau garduri. Legea, adoptată de Parlament

Un proiect de lege care prevede majorarea amenzilor pentru cei care vandalizează, a fost adoptat de Camera Deputaților. Dacă legea va fi promulgată, sancțiunile pot ajunge până la șase mii de lei. Deși, oriunde îți arunci ochii prin București vezi graffiti pe clădiri, în sectorul 1 al Capitalei Poliția locală a dat anul trecut doar trei amenzi.

Desenarea gardurilor și pereţilor unor clădiri reprezintă artă stradală doar dacă este făcută cu acordul proprietarilor. Altfel, este considerată vandalism și se pedepsește. Iar amenzile s-ar putea ridica, în curând, până la 6 mii de lei. Desenele nu pot fi făcute, în niciun caz, pe clădiri declarate monument istoric. Unii artiști sunt de părere, însă, că majorarea amenzilor nu îi va opri pe cei care vor să se exprime liber pe clădirile din București.

Robert Obert, artist urban: Cred că trebuie să existe cumva niște zone de compromis pe care să le negociem cu autoritățile. Nu mai bombardăm noi oamenii răi cu spray orașul, ne rezumăm la un loc de joacă. Așa poate funcționa, de ce nu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Teodora Chiuș, jurnalist Digi24: În prezent amenzile pentru cei care fac graffitiuri pe clădiri sunt cuprinse între 100 și 500 lei, după ce legea va fi promulgată aceștia vor putea fi amendați cu sume între 3.000 și 6.000 lei.

– Cu amenzile nu cred că se rezolvă. Nu, pentru că sunt tinerii ăștia neastâmpărați, ei trebuie să se manifeste în felul ăsta.
– Consider că ar trebui să fie expuse în anumite locuri unde să se întâlnească toți artiștii ăștia talentați și să nu facă așa ceva, pentru că nu este plăcut ochiului.
– Mai mult de conștiință ține. În rest, amenda o plătești și faci iar prostii.
– Dacă nu aplici sancțiuni dure nu se îndreaptă lucrurile, iar noi ne facem că avem legi, dar nu avem finalitatea pentru ele.

Poliția locală din Sectorul 1 a dat anul trecut doar trei amenzi celor care au vandalizat clădiri, dar nu i-a putut obliga să și șteargă desenele făcute. Acum, dacă noua lege va fi aprobată, artiștii de ocazie vor primi amenzi majorate și vor avea la dispoziție 15 zile să curețe pereții sau gardurile pe care le-au vandalizat.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| MÂNDRIA Sebeșului: Maria, eleva de ZECE CURAT la Matematică și Română, fără meditații

Publicat

în

MÂNDRIA Sebeșului: Maria, eleva de ZECE CURAT la Matematică și Română, fără meditații

Maria Hileagă, absolventă a Colegiului Național „Lucian Blaga” din Sebeș, a reușit performanța de a obține cea mai mare medie din municipiu la Bacalaureatul 2022, anume 9,93.

Tânăra a obținut zece curat la Română și Matematică, iar la proba scrisă la informatică a obținut nota 9,8, potrivit informațiilor furnizate de platforma bacalaureat.edu.ro.

Într-un interviu acordat ziarulunirea.ro, Maria a povestit despre parcursul său în cei patru ani de liceu până la examenul de Bacalaureat, precum și care sunt planurile sale de viitor, la facultate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Pentru mine subiectele de la Bacalaureat, în comparație cu subiectele din anii trecuți și cu ce am lucrat pentru a mă pregăti, au fost ușoare.

Deși inițial mi-am propus ca în momentul în care primesc subiectele să marchez exercițiile mai dificile, mi-am dat seama atât la proba de matematică, cât și la cea de informatică că nu am ce să marchez. Astfel, am reușit să rezolv subiectele de la început până la final, fără să întâmpin probleme.”, a transmis eleva, în legătură cu dificultatea întâmpinată la subiectele primite.

Mai mult, tânăra a relatat că a obținut această performață remarcabilă fără să apeleze la ore în particular, ea bazându-se pe informația primită în timpul școlii.

„Pot spune cu mare bucurie că nu am luat ore suplimentare la materiile pentru Bacalaureat. Cu ajutorul profesorilor de la școală, cu o mare voință, încredere și motivație am reușit să iau o astfel de notă. De multe ori a fost greu, mai ales că a fost nevoie să mă autoeduc, să îmi impun să fac anumite lucruri, în special în perioada pandemiei, în care am învățat la fel de mult ca și la școală. Am conștientizat că doar dacă îți dorești cu adevărat și muncești în fiecare zi pentru un vis, vei ajunge la el. Am muncit mult, încât uneori familia și prietenii îmi ziceau „Nu mai învăța atât!””

În prezent, Maria se pregătește pentru examenul de admitere la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca unde, așa cum a transmis și tânăra absolventă, nu se ține cont de notele obținute la Bacalaureat.

În acest sens, ea a notat următoarele: „Am ales în urmă cu doi ani că vreau să merg pe informatică, iar în urmă cu un an am ales să mă pregătesc pentru admiterea la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din păcate admiterea la această facultate nu ține cont de Bacalaureat așa că a fost nevoie de o pregătire suplimentară pentru examenul de admitere pe care îl voi susține peste două săptămâni.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Asociația Pro Infrastructură: Doar 4 constructori lucrează serios, restul neserioși sau veniți „la furat”

Publicat

în

Asociația Pro Infrastructură: Doar 4 constructori lucrează serios, restul neserioși sau veniți „la furat”

În România există patru mari antreprenori care lucrează la proiecte mari de infrastructură şi sunt serioşi, afirmă, Ionuţ Ciurea reprezentantul Asociaţiei Pro Infrastructura. El vorbeşte despre alte două categorii care au relaţii contractuale cu statul pentru realizarea de infrastructură rutieră: cei care îşi onorează contractele în alte state, dar nu şi în România, şi alţii veniţi „la furat”, care încheie contracte de pe urma cărora vor să scoată bani, fără a executa lucrările, informează News.ro.

„La noi, în domeniul ăsta s-a întâlnit hoţul cu prostul. Pentru că sunt patru constructori serioşi în România – pe infrastructură mare, antreprenori mari, vorbesc, nu sunt contractori, pentru că mai sunt şi acolo – sunt patru feciori mari şi laţi. În România există doar patru companii constructoare mari, antreprenori generali mari care îşi respectă contractul. Câţiva sunt într-un grup select că mai inaugurează şi autostrăzi înainte de termen şi reuşesc pentru că au putere financiară fie aici, în România, fie mai ales în ţara mamă sau la nivel european, să pună bani de la ei, să facă autostrada şi după aceea să-şi recupereze banii din celebrele claim-uri, revendicări pe care le plăteşte tot România şi alea nu sunt decontate de la Bruxelles. Dar măcar fac autostrada”, a afirmat Ionuţ Ciurea într-o emisiune difuzată, sâmbătă, de Digi 24.

Ciurea a vorbit despre alte două categorii de firme implicate în relaţia cu statul în ceea ce priveşte construcţia de drumuri.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Ceilalţi, care sunt neserioşi, în momentul în care s-au blocat în teren din diverse motive, birocratice sau că ţin lucrurile astea de ei – nu au putere financiară să finanţeze pe termen scurt, nu au motorină să-şi transporte pământul pe care să-l pună pe autostradă – în momentul ăla se blochează totul. Nici nu mai vorbesc de management, mai ales că sunt mulţi prezenţi în România care sunt prezenţi la nivel internaţional, dar la nivel internaţional fac treabă, la ei în ţară fac treabă. De ce? Pentru că sunt alte state, mai serioase decât statul român. Şi sunt alţii care sunt la furat, care în loc să facă treabă nu ştiu cum să tragă mai tare de contracte, de fiecare chichiţă, să vină aici să facă claim-uri, eventual să nu facă nimic”, a mai spus Ciurea.

El a adăugat că, în opinia sa, aceste din urmă firme plătesc mai mulţi avocaţi decât ingineri sau şoferi de basculantă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare