Românii vin în Capitala Unirii la fel ca strămoșii lor în urmă cu 100 de ani. Centenarul Marii Uniri, marea sărbătoare națională care va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni la Alba Iulia, atrage ca un ”magnet” români din toate colțurile țării și ale lumii. Veritabili eroi sunt cei care au pornit pe jos, călare sau cu căruța, de la sute de kilometri distanță, pentru a ajunge la Alba Iulia în data de 1 
Decembrie 2018.
În acest cadru istoric putem încadra un convoi format din zece căruţe trase de câte doi cai şi însoţitorii lor care a plecat, joi, 22 noiembrie, din municipiul Sighetu Marmaţiei spre Alba Iulia pe un traseu care măsoară peste 300 de kilometri, refăcând acelaşi drum al străbunilor maramureşeni care au participat la Marea Unire din 1918.
”Refacem în mod simbolic un traseu de peste 300 de kilometri, având plecarea din municipiul Sighetu Marmaţiei, urmând să ajungem în Alba Iulia, pe 1 Decembrie. Practic, refacem un traseu parcurs de înaintaşii noştri pentru a fi prezenţi la Alba Iulia şi a marca Unirea din 1918.
Să ştiţi că în urmă cu o sută de ani strămoşii au plecat din Maramureş tot cu căruţa trasă de cai şi cred că din respect pentru gestul lor vom fi în stare să parcurgem acest traseu, deşi iarna se face bine simţită”, a spus Doru Dăncuş, vicepreședinte al Consiliului Județean Maramureș.
Convoiul de căruţe s-a format în municipiul Sighetu Marmaţiei, însă pe parcurs se alătură români care trăiesc în Ucraina, dar şi locuitori din cele patru zone etnografice ale Maramureşului. ”Toţi vom fi îmbrăcaţi în costume populare, şi cred că vom fi peste 100 de participanţi numai din Maramureş. Convoiul este deschis de doi călăreţi, iar pe drum ne-am oprit sau ne vom opri în localităţile Sighetu Marmaţiei, Săpânţa şi Cicârlău, pentru a lua cu noi steagurile care au făcut acelaşi drum spre Alba Iulia, atunci în 1918”, a detaliat Doru Dăncuş.
Plecarea convoiului, pe 22 noiembrie din Sighetu Marmaţiei, a însemnat şi împlinirea a 100 de ani de la Adunarea Populară din acelaşi oraş, adunare care a stabilit la acea vreme delegaţia Maramureşului pentru Alba Iulia.
Călare, de la Timișoara spre Alba Iulia
O altă persoană care a ales să vină la Centenarul Marii Uniri este Adrian Bumbar, sportiv al clubului de echitaţie Romsvilva de la Timişoara şi proprietar al unei mici ferme de cai. Acesta a pornit călare, de la Timișoara spre Alba Iulia. Marian Bumbar a decis să facă drumul aşa cum se mergea şi acum o sută de ani. Timişoreanul străbate peste 200 de kilometri călare. Partenerul său de drum este Brenda, un cal de sport românesc în vârstă de cinci ani şi jumătate.
“Iniţiativa a pornit destul de spontan. Nu am prea avut cu cine să plec la drum, astfel că am stat un pic pe gânduri, dacă să merg singur sau nu. Am văzut că au avut o iniţitivă similară şi nişte călăreţi de la Tăşnad, am luat legătura cu ei, şi ne întâlnim la Alba Iulia. Vom ajunge vineri, pe 30 noiembrie, vom înopta la o mănăstire, iar dimineaţa vom merge în oraş. Totul a plecat de la pasiunea mea pentru cai, dintr-un minim patriotism, încercăm să refacem un drum pe care l-au făcut şi înaintaşii noştri.
Vrem să aducem un omagiu cailor. În Primul Război Mondial s-au înregistrat opt milioane de cai victime ale războiului. Am zis că e o ocazie de a aminti că şi caii, atât ai noştri cât şi ai celorlalţi, au murit în războaiele noastre”, a spus Adrian Bumbar. Planul este să parcurcă aproximativ 40 de kilometri pe zi, pentru a nu obosi calul şi ţinând cont şi de condiţiile meteo nu foarte prietenoase.
Moldoveanul care parcurge 600 de kilometri a ajuns la Blaj
Tot un erou este și unul dintre primii deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, semnatar al declaraţiei de independenţă faţă de Uniunea Sovietică. Ion Mărgineanu, de 78 de ani, care a pornit la 1 noiembrie, pe jos, din Bălţi spre Alba Iulia. Bărbatul în vârstă de 78 de ani şi-a propus să marcheze în acest mod Centenarul Marii Uniri.
Ideea acestei călătorii istorice s-a născut în anul 1993, când a participat la Alba Iulia, împreună cu o delegaţie de deputaţi din primul Parlament al Republicii Moldova, la aniversarea a 75 de ani de la Marea Unire. Acesta şi-a început drumeţia la 1 noiembrie, ora 12.00, din faţa clădirii Poştei din Bălţi. Locul de pornire a fost unul simbolic, având în vedere că această clădire a găzduit, la 3 martie 1918, Adunarea Zemstvei din Bălţi, care a votat o Declaraţie de Unire cu România. Era prima Zemstvă din Basarabia care semna un asemenea document.
Fostul parlamentar moldovean a afirmat că întreaga călătorie este finanţată din bani proprii. Acesta parcurge zilnic câte 20 de kilometri şi este însoţit, pe rând, de cei trei copii ai săi, care se vor ocupa de cazare şi hrană. Luni, 26 noiembrie, Ion Mărgineanu se afla la Blaj, acesta mai având de parcurs o șchioapă de drum până la Alba Iulia.
100 de români din Covasna, în Marșul Centenarului pentru a fi de Ziua Naţională a României la Alba Iulia
Și cei 100 de români din Covasna care refac drumul către cetatea Marii Uniri sunt tot mai aproape de destinație. Luni seara, aceștia au ajuns în județul Mureș. Au luat cu ei două steaguri, într-un gest simbolic de predare a ștafetei între trecut și prezent. Un tricolor este păstrat în comunitate din anii 30, iar celălalt a fost sfințit special pentru acest eveniment.
Un drapel din perioada interbelică, găsit în podul unei case a devenit cel mai imporant simbol al românilor din județul Covasna. Sătenii din Vâlcele i-au alăturat acum un tricolor nou, sfințit chiar în curtea bisericii din comună.
Cele două drapele tricolore vor fi purtate în Marșul Centenarului Marii Uniri pentru a fi de Ziua Naţională a României la Alba Iulia.
