Ipocrizia „legiutorilor”: 5000 de persoane sunt așteptate la Congresul PNL. Pentru „ziua cea mare” nu există restricții

Alin Stoica, prefectul Capitalei până la data de 9 septembrie 2021, a intervenit telefonic la România TV, unde a vorbit de condițiile legale în care poate fi organizat congresul Partidului Național Liberal dat fiind faptul că numărul zilnic de cazuri este tot mai ridicat:

„Toate lucrurile acestea trebuie gestionate de autoritățile în domeniu. Poliția poate să ia măsuri, mai ales dacă organizatorii nu respectă rigorile legii, cu siguranță. Trebuie verificate de la bun început condițiile. Lucrurile acestea trebuie imediat sancționate. Este foarte posibil ca deciziile să fie diferite, să nu lase să intre mai mult de 2500 de persoane, de exemplu. Se pot organiza în așa fel încât să nu încalce prevederile legale. Asta trebuie verificat, dar poliția trebuie să intervină“, a precizat Alin Stoica.

Reamintim că Florin Cîțu a insistat astăzi spunând că Congresul Partidului Naţional Liberal va fi organizat cu prezenţă fizică şi cu participarea a 5.000 de delegaţi.

„Organizatorii Congresului au datoria să ceară clarificări, dacă nu sunt edificaţi din proiectele de hotărâre de Guvern, la DSU, să vadă exact care sunt condiţiile. Acolo li se va spune exact, dar mie mi se pare normal să folosim certificatul verde – persoane vaccinate, persoane care au trecut prin boală sau cu testare. Vor fi şi centre de testare acolo, nu este nicio problemă. Va fi un congres care se va desfăşura în condiţii legale, cu 5.000 de participanţi. (…) Se va desfăşura cu prezenţă fizică acest Congres al PNL”, a afirmat Cîţu.

Congres PNL. Scenariul care îl poate scoate din joc pe Orban
În august, DCNews scria că data la care a fost stabilit Congresul PNL îl avantaja pe Ludovic Orban, însă anumite contexte pot invalida scenariul favorabil președintelui în funcție al PNL.

Ludovic Orban era avantajat de un Congres în toamna acestuia an din două motive. În primul rând, un interval mai lung până la alegerile pentru funcția de președinte îi „oferea” premierului Florin Cîțu mai multe șanse să gafeze. Erodarea imaginii, în cazul unui premier nepopular, ar fi restabilit echilibrul între cei doi candidați. În al doilea rând, Ludovic Orban era avantajat în cazul unui Congres desfășurat în sală, cu prezența fizică a membrilor de partid, Orban fiind un bun vorbitor, capabil să „întoarcă” voturi cu discursul său. Alegerile online, însă, îl favorizează pe Florin Cîțu, premierul în funcție și candidatul care și-a asigurat susținerea celor mai mulți șefi de filiale.

Congres PNL cu 5.000 de oameni, în pofida restricțiilor. Val Vâlcu: „Nu e nicio problemă, scoatem banii și plătim”

În timp ce românii simpli au voie să se adune doar câte 200 într-un spațiu închis, PNL vrea să își facă Congresul din septembrie într-o clădire din Capitală cu 5.000 de oameni. Jurnalistul Val Vâlcu a vorbit despre acest subiect.

„Asta va accentua divergența dintre marele public și autorități. Adică pentru unii se iau anumite reguli, iar alții au parte de mai multe restricții, dar nu e nimic nou. Ludovic Orban chefuia în birou în timpul lockdown-ului, în timp ce îi ținea pe oameni în casă, el petrecea la Palatul Victoria fără mască. Nu m-ar mira nici acum. Ce au făcut și după aia. Spuneau: „Nu e nicio problemă, scoatem banii și plătim”. Cum te duci la nuntă cu un cadou, pregătesc membrii PNL câteva mii de lei, nu știu o mie, două mii de lei amendă să o aibă la ieșire pentru poliție. Cam așa au tratat ei situația și de aceea este atâta neîncredere, atâta scepticism, iar oamenii sunt supărați. De ce a organizat congresul ăsta taman la sfârșitul lunii septembrie? Congresele se fac imediat după alegeri.”, a declarat Val Vâlcu.

sursa: dcnews.ro

PNL își pierde stelele: Consiliul Europei OBLIGĂ partidul să își schimbe sigla. Orban se opune: „Nu ştiu cum şi-a permis”

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, s-a opus sâmbătă modificării siglei partidului, o propunere în acest sens venind de la preşedintele Comisiei de statut a liberalilor, Cătălin Boboc, în şedinţa Consiliului Naţional.

Boboc a propus, în Consiliul Naţional al PNL care s-a desfăşurat sâmbătă la Palatul Parlamentului, să fie eliminate steluţele de pe sigla partidului, scrie Agerpres.

„În urma unor notificări pe care încă din 2020 le-am primit de la Consiliul Europei suntem nevoiţi, în Anexa 1 de la Statut, în sigla noastră să renunţăm la steluţele care înconjoară săgeata tradiţională. Cred că este o modificare obligatorie, până la urmă suntem obligaţi să o supunem la vot. Este o modificare care survine în urma unor notificări pe care le-am primit de la Consiliul Europei, chiar şi o decizie în acest sens, şi suntem obligaţi să facem această modificare, pentru că altfel, probabil că sancţiunile vor fi şi altele”, a spus Boboc.

Ludovic Orban a menţionat, la finalul şedinţei, că această propunere nu a fost discutată cu el şi nu a fost supusă votului în Biroul Politic Naţional al PNL.

„Nu ştiu cum şi-a permis preşedintele Comisiei de statut, fără să vorbească cu mine şi fără să supună votului în Biroul Politic Naţional, să formuleze o astfel de propunere pe care eu o consider o propunere profund dăunătoare. PNL are vocaţie europeană. (…) Noi suntem un partid pro european şi sigla PNL, prin prezenţa stelelor, arată aceste elemente, pentru că realitatea e că din 1875 PNL a acţionat constant pentru europenizarea României şi pentru integrarea în spaţiul euroatlantic”, a spus Orban, după Consiliul Naţional.

Ajutor pentru ALBA și alte județe afectate de inundații: Guvernul alocă peste 377 de milioane de lei. Cîțu e darnic înainte de alegerile din PNL

Guvernul României a aprobat, în şedinţa de vineri, Hotărârea privind alocarea a 377.213.000 de lei din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021, pentru unităţi administrativ-teritoriale din 24 de judeţe, afectate de calamităţile naturale din luna iunie a acestui an, anunță news.ro.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei vor fi repartizate fonduri pentru judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea, în vederea refacerii unor utilităţi, obiective sociale, apărări de maluri, drumuri judeţene, poduri/podeţe/punţi pietonale, străzi/drumuri comunale/drumuri săteşti/uliţe.

”Sumele alocate au fost stabilite în baza evaluărilor făcute de către autorităţile administraţiei publice locale, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi de către Instituţiile Prefectului pentru cele 24 de judeţe, unde au avut loc inundaţii, alunecări de teren şi unde au fost afectate infrastructura hidrotehnică, terasamentele şi malurile de apărare, structura drumurilor judeţene, a drumurilor comunale, podurilor, podeţelor, digurilor şi a punţilor pietonale”, anunţă ministerul.