Rămâi conectat

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| A plecat în Oastea Cerească: Emil Drăgan, veteran de război și deținut politic, a fost înmormântat cu onoruri militare

Ziarul Unirea

Publicat

în

A plecat în Oastea Cerească: Emil Drăgan, veteran de război și deținut politic, a fost înmormântat cu onoruri militare

Veteranul de război și deținutul politic, Emil Drăgan, s-a stins din viață în cursul nopții de 9 spre 10 aprilie, la vârsta de 100 de ani.

Ceremonia de înmormântare a avut loc luni, 12 aprilie, la Galda de Jos, în cadrul căreia a participat Asociația Deținuților Politici.

După mai bine de un secol de viață, în cursul nopții de 9 spre 10 aprilie 2021 a trecut la Domnul cel care a fost DRĂGAN EMIL din comuna Galda de Jos, județul Alba, unul dintre adevărații și uitații eroi ai României.

„Drăgan Emil s-a născut la 10 noiembrie 1920 în satul Benic, comuna Galda de Jos, fiind fiul lui Aron și Elisabeta. La părinți au fost șase copii, cinci băieți și o fată. A urmat clasele primare și secundare la Blaj, apoi Liceul Comercial din Alba Iulia. A absolvit cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale „Regele Mihai I” din Cluj, precum și Școala de Ofițeri de Rezervă pentru Artilerie din Arad. A fost luat pe front la nici 23 de ani, fiind înregimentat ca ofițer de artilerie în cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”. În Ungaria a căzut prizonier la nemți. Emil Drăgan povestea cu mâhnire despre acele timpuri: „Eram prea mici în fața inamicului, total nepregătiți pentru o astfel de experiență”. Comparația folosită de dumnealui era ca și cum ai lua o pușcă veche de la muzeu ca să te lupți cu tancul. Pe lângă toate acestea a suferit de foame cruntă, fiind nevoit să mănânce usturoi sălbatic și iarbă. Nemții, mărturisea Emil Drăgan, i-au scos la păscut ca pe animale. Nu aveau ce să le dea de mâncare.

Timp de șase luni a fost închis și în lagărele din Kaisersteibruck și Oranienburg. Perioada petrecută departe de casă a durat timp de trei ani, ajungând să slăbească foarte mult, astfel că pentru a se întoarce acasă, a avut nevoie de o perioadă de recuperare fizică, fiindcă slăbise 50 de kg. A fost eliberat în mai 1945, iar după război își continuă studiile universitare la Brașov.

YouTube video

Vremurile după război, după cum se știe, au fost foarte tulburi. Familia Drăgan refuză să renunțe la averea sa și să se alinieze colhozului impus de regimul comunist. De asemenea, implicându-se în sprijinirea partizanilor anticomuniști din Munții Apuseni, a fost arestat de Securitate, alături de fratele său, Liviu, și condamnat, sub acuzația de „crimă de nedenunțare a uneltirii contra ordinii sociale”, la o pedeapsă de cinci ani închisoare, executați în intervalul 1949-1954 în temnițele Aiudului și Gherlei, precum și în lagărul de la Peninsula Valea Neagră. Un alt frate căzuse pe front, iar tatăl lor, Aron Drăgan, a fost închis și el de comuniști, timp de 12 luni, la vârsta de 70 de ani. Această perioadă neagră a vieții lui l-a marcat profund. Povestea că după ce a săpat timp de trei ani de zile la Canal, în palmele lui se putea citi suferința, continuată și în ororile închisorii aiudene. La vârsta de 33 de ani, în martie 1954, ieșea din închisoarea de la Gherla.

Stigmatizat de statutul de pușcăriaș politic, Emil Drăgan se întoarce acasă cu gândul de a deveni profesor, însă regimul comunist i-a cerut să fie colaborator al securității. A refuzat, iar acest lucru i-a adus o „pedeapsă” de 21 de ani, timp în care a fost acceptat să muncească doar la CAP-ul din satul natal. Emil Drăgan nu s-a căsătorit niciodată. Nu ar fi suportat ca familia lui să sufere sau chiar soția lui să îl trădeze. Erau întâlnite foarte multe cazuri în vremea respectivă, pentru că, în comunism, erau încălcate toate principiile morale, povestea el. Legat de ororile perioadei comuniste, Emil Drăgan mărturisea, după 70 de ani, că închisoarea de la Aiud a fost un iad înfricoșător, unde oroarea a căpătat forme inimaginabile. Acolo, mărturisea el, „oamenii au plâns până n-au mai avut lacrimi. Să plângi, domnule, și să nu-ți mai curgă lacrimile, că nu le mai aveai! Ochii erau seci!”

De precizat că Emil Drăgan a ajutat cu valoroase informații și indicații de orientare și localizare în teren pentru documentarea unor cazuri de crime înfăptuite în timpul regimului comunist, precum și pentru descoperirea mormintelor unor partizani căzuți în confruntări armate cu organele de represiune ale fostului regim. Toată viața lui a fost și a rămas credincios Dinastiei și M.S. Regelui Mihai I.

Ultimii ani ai vieții sale i-a petrecut în grija exemplară a familiei Ghiura Florian, din Galda de Jos, unde a fost vizitat des de elevi militari, reprezentanți ai Armatei Române, cercetători și oficialități.

Slujba de înmormântare s-a oficiat la Capela mortuară din Galda de Jos, fiind oficiată de un sobor de preoți format din preotul paroh, Eugen Ciufudean, și duhovnicul Mănăstirii Râmeț, părintele Ioaniche Pleșa. Despre personalitatea acestui erou a vorbit și istoricul Dragoș Ursu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, care a relevat aspectele de grea încercare trăite, chiar supraomenești, de Emil Drăgan și familia acestuia, până după căderea regimului comunist.

Veteranul de război, Emil Drăgan, a fost condus pe ultimul drum de către un pluton de soldați din cadrul Batalionului 136 Geniu Apulum din Alba Iulia, care i-au dat onorul pentru ultima dată. I-au asigurat, de asemenea, garda la sicriul acoperit de steagul tricolor și au tras trei salve de foc. La eveniment au mai fost prezenți domnul colonel Cornel Oltean, comandantul Centrului Militar Județean Alba, doamna Petruța Pop, șeful Cercului Militar Alba Iulia și reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Filiala Alba și Asociația Foștilor Deținuți Politici, domnii colonel (r) Nicolae Panduru și domnul Alexandru Sălăgean.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Petruța Pop, șefa Cercului Militar Alba.

YouTube video

Intelectual fin, cu studii economice, pedagogice și militare, ajunge pe frontul de apus, în timpul ultimei bătălii de eliberare a Transilvaniei. În Ungaria a fost luat prizonier de către nemți, unde a suferit de foame cruntă, fiind nevoit să mănânce usturoi salbatic și iarbă. Nemții i-au scos la păscut ca pe animale.

Nu aveau ce să le dea de mâncare. Întors acasă, după ce revine la greutatea normală ( slabise 50 de kg), isi continuă studiile și brusc intră într-un alt război, cu regimul comunist. Era copil de chiaburi, fapt ce i-a adus cinci ani de detenție politică la Constanța și multe alte suferințe.

[nggallery id=8149]


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Avram Iancu, românul care a traversat canalul Bristol, a navigat 87 km pe Mureș, între Alba Iulia și Șoimuș

Ioana Neag

Publicat

în

Avram Iancu, românul care a traversat canalul Bristol, a navigat 87 km pe Mureș, între Alba Iulia și Șoimuș Bibliotecarul hunedorean Avram Iancu, a navigat 87 de km pe Mureș, între Alba Iulia și Șoimuș, la invitația lectorului universitar Horea Nascu. ”Crăișorul apelor”, așa cum a fost numit în urma performanțelor sale, Avram Iancu s-a […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea