FOTO| ”Ultimii dinozauri din Transilvania”, care au trăit acum 65 de milioane de ani, expuși la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

O expoziție de dinozauri, care au trăit acum 65 de milioane de ani pe teritoriul Transilvaniei, s-a deschis, joi, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și poate fi vizitată în perioada 21 iulie – 30 septembrie. 

Expoziția „Ultimii dinozauri din Transilvania” se adresează în special copiilor.

Directorul Muzeului Național al Unirii, Gabriel Rustoiu, a spus la deschiderea expoziției că ultimii dinozauri au trăit în țara noastră acum 65 de milioane de ani, în zona Hațeg, dar și pe teritoriul județului Alba, zona Lancrăm, Oarda și Râpa Roșie. Evenimentul a fost prezentat, apoi, de doi copii, Rustoiu precizând că ”de-a lungul carierei a învățat că, în privința dinozaurilor, copiii sunt mult mai bine documentați”.

Expoziția cuprinde tablouri, machete cu dinozauri de dimensiuni mai mici, între care trei dinozauri pedeștri, o reptilă zburătoare și un pui de dinozaur ieșit din ou. Totodată, este expus și un ou spart pentru cei mici care doresc să își facă poze.

Potrivit Muzeului Național al Unirii, în urmă cu 70 de milioane de ani, aspectul Terrei era foarte diferit de cel actual. Antarctica nu era acoperită de ghețari, India nu devenise parte a Asiei, iar Europa era un arhipelag de insule efemere cu climă caldă de tip subtropical. Dinozaurii erau prezenți pe fiecare continent, stăpânind oricare nișă trofică terestră.

Speciile expuse la muzeul din Alba Iulia se numesc Ornithocheirus sp., Elopteryx nopcsai, Struthiosaurus transsylvanicus și Magyarosaurus dacus.

Ornithocheirus sp. era una dintre reptilele zburătoare care planau pe cerul străvechii insule. Carnea din vârful botului stabiliza capul în timpul vânătorii la suprafața apei. La masculi, rolul secundar era probabil acela de a atrage femeile în perioada de împerechere.

Elopteryx nopcsai era prădătorul reprezentativ al insulei. Acesta prezintă adaptări particulare evoluției insulare cum ar fi ghearele de ucidere, care erau duble față de ceilalți membri ai grupului.

Struthiosaurus transsylvanicus și Magyarosaurus dacus erau dinozauri erbivori, cel din urmă fiind probabil cel mai mare și cel mai comun dinozaur de la noi.

Dinozaurii din Transilvania se caracterizau prin dimensiuni extrem de reduse, fiind adevărați pigmei în comparație cu formele asemănătoare lor, cunoscute în alte părți ale lumii. Fenomenul poartă denumirea de nanism și este cunoscut drept un răspuns adaptativ al unor populații aflate în condiții de mediu restrictive, de regulă cu resurse de hrană limitate.

”Astfel de cazuri de nanism sunt cunoscute din timpuri mai recente, cuaternare, din insule mediteraneene precum Sicilia sau Malta: în condițiile de izolare insulară, elefanții sau hipopotamii cuaternari de acolo ajunseseră să nu depășească înălțimea șodului unui om. De aceea pentru Transilvania Cretacicului terminal a fost propusă o reconstituire paleogeografică în care aceasta apare ca un uscat insular (Insula Hațeg), înconjurat de apele Tethysului. Pe această insulă, care avea însă fără doar și poate dimensiuni considerabile, faunele cu dinozauri au evoluat cel puțin un răstimp, izolat de întinsele uscaturi”, arată Muzeul Național al Unirii.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Universitatea Babeș-Bolyai, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

[nggallery id=2441]

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---