FOTO: La Alba Iulia, de Centenar, un tânăr din Apuseni, îmbrăcat cu opincile, ițarii și cămașa eroului Elie Bufnea, luptătorul antibolșevic

Ion Crișan, un tânăr din Abrud, a venit îmbrăcat la Alba Iulia, de Centenarul Marii Uniri, încălțat și îmbrăcat cu opincile, ițarii și cămașa lui Elie Bufnea, un luptător antibolșevic din Apuseni.

“Cămașa, ițarii și opincile au aparținut unui mare erou al Primului Război Mondial, Elie Bufnea, pe care le păstrez cu sfințenie în lada de zestre și sunt mândru să le port! Țundra și peptarul sunt împrumutate de la tanti Maria din Ocoliș!

Opincile, ițarii și cămașa au peste 100 ani și ca un semn de respect și prețuire pentru Elie Bufnea și pentru înaintașii care au participat activ la Marea Unire, am vrut să ajungă azi la Alba Iulia!

Pentru asta m-am pregătit și am curățat hainele mai bine de o săptămână, iar azi am fost mândru să le port deși nu este ușor. Sunt din lână de oaie și sunt grele. Pur și simplu am febră musculară, dar cum am spus e o mândrie și o datorie pe care mă bucur că am dus-o la bun sfârșit!

Cine vrea să vadă costumul îl poate vedea în satul Runc din comuna Ocoliș, la casa lui Elie Bufnea, actualmente Casa Partizanilor Ocoliș! Acolo îl păstrez în lada de zestre pe lângă alte lucruri ce i-au aparținut lui Elie Bufnea!” a povestit Ion Crișan pentru ziarulunirea.ro

Elie Bufnea a fost un ofiţer român devenit erou, născut în satul Runc din Apuseni la sfârşitul secolului al XIX-lea. El a stat şase ani în închisoare pentru cărţile publicate în care a relatat epopeea luptei voluntarilor români în Rusia.

Elie Bufnea a fost unul dintre ofiţerii români care au coordonat lupta voluntarilor ce au acţionat în perioada 1918 – 1920, în Rusia şi Extremul Orient împotriva bolşevicilor.

Meritul lui Elie Bufnea, pe lângă luptele din taiga împotriva bandelor bolşevice, a fost şi păstrarea unor impresionante documente şi mărturii fotografice, donate Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia. După ce a revenit în ţară, Bufnea a lucrat ca şi avocat, iar pentru activitatea sa militară a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în grad de comandor în 1933 şi ordinul „Ferdinand I” cu spade şi panglică în 1931, precum şi cu „Marea Cruce a Poloniei” şi o înaltă decoraţie a Cehoslovaciei.

După 1948, regimul comunist l-a „răsplătit” pentru aceleaşi fapte de arme, precum şi pentru scrierile sale, cu şase ani de închisoare, petrecuţi la Jilava, Aiud şi colonia de muncă Peninsula – Valea Neagră, la canalul Dunăre – Marea Neagră. A fost eliberat la 14 septembrie 1955. Până la moartea sa, la 26 martie 1987, la vârstă de 90 de ani, a continuat să scrie, chiar dacă cele scrise de el nu au putut fi publicate, până după Revoluţia din 1989.

După ce a scăpat din închisoare, Elie Bufnea a revenit la Runc în Apuseni unde a locuit o perioadă de timp, după care a plecat la Bucureşti. Aici şi-a petrecut restul vieţii, urmărit de Securitate. Periodic coresponda cu rude rămase în satul din munte (foto sus), cărora le cerea informaţii despre proprietăţile sale şi le solicita să îi trimită mere şi nuci în Bucureşti. O parte dintre aceste scrisori au fost descoperite recent în casa acestuia de la Runc.

 

 

 

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---