Rămâi conectat

Actualitate

FOTO| Familiile deportate de comuniști în Bărăgan: DRAMA prin care au trecut „dușmanii poporului”

Publicat

în

Familiile deportate de comuniști în Bărăgan: DRAMA prin care au trecut „dușmanii poporului”

Fenomenul deportărilor a fost unul dintre cele mai mari tragedii din istoria României, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Zeci de mii de aşa-numiţi ”duşmani ai poporului” au fost ridicaţi de acasă şi duşi în Bărăgan.

Deportările au început în 1944, primele acţiuni de acest gen vizându-i pe etnicii germani acuzaţi de colaborare cu autorităţile naziste.

A urmat deportarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte interpinderi comerciale, precum şi a celor care i-au ajutat pe partizanii care au mai luptat timp de câţiva ani cu regimul comunist.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ţăranii care s-au opus colectivizării din satele răsvrătite au fost şi ei la rândul lor deportaţi. După 1955, foştii deţinuţi politici eliberaţi din închisori au fost şi ei trimişi şi ei cu domicliu obligatoriu în diverse localităţi, cei mai mulţi în satele din Bărăgan deja construite ca urmare a deportării din 1951.

După debarcarea din trenurile care îi aduseseră în Bărăgan, românii deportaţi comuniste au fost obligaţi să îşi construiască propriile case, dar şi şcoală, primărie, miliţie dispensar, magazin etc. Fiecare deportat primea un document denumit ”fişă de domiciliu obligatoriu” care atesta faptul că a fost deportat la noul domiciliu.

CNSAS a publicat în urmă du doi ani peste 56.000 de fişe de domiciliu obligatoriu emise pe numele românilor care au fost strămutaţi forţat în perioada 1944 – 1959. Aceste doacumente (DO) i-au ”urmărit” pe toată perioada regimului comunist, fiind repudiaţi de către sistem.

În noaptea de 18 iunie 1951 a fost pusă în mişcare cea mai amplă acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după cea întreprinsă în ianuarie 1945 împotriva etnicilor germani din România. În jur de 45.000 de persoane au fost ridicate din căminele lor şi deportate în Bărăgan. Au fost duşi români, germani, sârbi, bulgari, refugiaţi din Basarabia şi Nordul Bucovinei, aromâni.

În acest scop au fost mobilizaţi aproximativ 10.000 de soldaţi care au pus în aplicare ordinul de deportare. Transportul efectiv a necesitat 2.656 vagoane de tren şi 6.211 autocamioane. Deportaţi au putut lua cu ei doar strictul necesar, atât cât puteau duce cu ei. Bunurile pe care le-au lăsat în urmă au fost formal răscumpărate, la un preţ modic. Au fost deportate acele persoane considerate «periculoase» pentru regimul comunist, persoane care ar fi reprezentat un factor de revoltă anticomunistă.

Conform listelor elaborate de autorităţile comuniste, deportările au vizat următoarele persoane: 19.034 chiaburi şi cârciumari, 8.447 basarabeni, 3.557 macedonieni, 2.344 persoane care colaboraseră cu armata germană în timpul războiului, 1.330 cetăţeni străini, 1.218 persoane cu rude care fugiseră în străinătate, 1.054 titoişti, 731 duşmani ai regimului socialist, 590 persoane care trăiau în afara zonei de frontieră, 367 persoane care ajutaseră rezistenţa anticomunistă, 341 criminali deţinuţi, 257 germani, 162 foşti moşieri şi industriaşi.

Lagărele de muncă înfiinţate s-au concentrat în Câmpia Bărăganului, în zona Ialomiţei, dar şi în zona Galaţi. Cei mai norocoşi au găsit câteva bordeie sărăcăcioase sau colibe, iar cei mai mulţi au fost coborâţi din tren şi lăsaţi în câmp deschis, cu interzicerea de a se îndepărta de un anumit areal.

Începând cu anul 1952, toate persoanele apte de muncă, inclusiv copiii, au fost obligate să muncească în CAP-urile şi IAS-urile din zona Bărăgan. Plătiţi cu sume modice, controlaţi periodic şi supravegheaţi continuu, deportaţii au înfruntat cu stoicism vicisitudinile istoriei şi geografiei. Unii dintre ei au murit în câmpia Bărăganului, dar cei mai mulţi au supravieţuit. Eliberaţi în 1955, ei vor păstra toată viaţa stigmatul domiciliului obligatoriu (DO).

Fenomenul deportărilor a continuat până la începutul anilor ’60. În zona Munţilor Apuseni, satul Segagea din comuna Poşaga a fost deportat aproape în întregime pentru că locuitorii i-ar fi ajutat pe luptătorii anticomunişti care acţionau în zonă. Este vorba despre gruparea partizanilor condusă de Leon Şuşman. Acesta a fost între 1949-1950 lider al unui grup de rezistenţă în zona Măhăceni-Aiud, iar între anii 1950-1957 a fost liderul grupului de rezistenţă din zona Poşaga, împreună cu preotul Simion Roşa din Săgagea.

S-a întâmplat în 1959, într-o noapte rece de decembrie. Familii întregi au fost ridicate şi transportate în vagoane de animale până în Bărăgan, unde au fost abandonaţi în bordeie părăsite. Au trăit în acest infern mai bine de 5 ani.

La începutul anilor ’60, autorităţile comuniste au dorit să şteargă orice urmă a represiunii. O parte din satele deportării au fost şterse de pe faţa pământului. Persoanele rămase, prea bătrâne sau prea singure să îşi caute un alt loc, au fost nevoite să plece din nou. Unii au rămas totuşi pentru că nu au mai avut unde să se întoarcă. Au trăit şi au murit în ”ciulinii Bărăganului”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Vouchere pentru persoanele vulnerabile: Când vor ajunge cardurile pentru alimente la români

Publicat

în

Vouchere pentru persoanele vulnerabile: Când vor ajunge cardurile pentru alimente la români

În cursul zilei de luni, 23 mai, în briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunţat că marea majoritate a voucherelor pentru persoanele vulnerabile vor fi distribuite către beneficiari în luna iunie, iar ce rămâne în prima parte din iulie.

„Prima tranşă se va derula prin distribuirea acestor vouchere pentru persoanele vulnerabile pe o perioadă cuprinsă între luna iunie şi iulie, dar noi încercăm ca în luna iunie să fie distribuite marea majoritate a acestor vouchere şi ce rămâne în prima parte din luna iulie. Îi asigur pe toţi beneficiarii că îşi vor primi dreptul (până la finalul lunii iulie n.r.), în cel mai rău caz se întâmplă acest lucru. Avem aproape 3 milioane de vouchere de distribuit, iar acest volum este imens, dar aceasta nu ne scuteşte ca să nu ajungă voucherele în timpul pe care îl avem la dispoziţie, respectiv luna iunie şi iulie. Restul care va rămâne la sfârşit de lună iunie, ne mobilizăm, astfel încât în prima parte a lunii iulie toată lumea să aibă aceste vouchere distribuite, dar şi banii”, a precizat Boloş.

El a menţionat că voucherele care se distribuie până în data de 10 iunie se vor încărca în 2-3 zile, conform mecanismului specific de plată a banilor, care presupune deschiderea de credite bugetare şi apoi viramentul pe care îl face unitatea emitentă.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Decalajul între data la care e distribuit cardul, să zicem în 10 iunie, încărcăm până în 15 iunie, dar nu aş vrea să avansez termene ci aş vrea să discut încă o dată cu emitenţii de carduri, pentru că munca lor este cea mai grea, aceea de a întocmi ordinele de plată pentru fiecare dintre beneficiarii de pe listă. Dar repet tranşele se vor plăti conform celor stabilite şi anunţate potrivit programului de măsuri economico-sociale”, a mai spus Boloş.

Întrebat despre ceea ce a transmis directorul Poştei Române, respectiv că voucherele vor ajunge la beneficiari abia în luna august, şeful MIPE a răspuns: „Eu nu ştiu ce a declarat directorul Poştei Române, eu ştiu realitatea, şi anume că avem o convenţie încheiată inclusiv cu Poşta Română şi că are acest termen la dispoziţie pe care trebuie să îl respecte, pentru că are o convenţie, termene şi noi îi plătim aceste servicii, deci se va mobiliza astfel încât să îşi respecte convenţia pe care a încheiat-o”.

El a adăugat că Poşta Română nu este în coordonarea MIPE, dar având această convenţie semnată şi un termen asumat, „va trebui să îl respecte”. „Tranşa I este cea mai dificilă, după care tranşele 2 -3 -4 se rezumă doar la a încărca cardurile cu bani, deci va fi mult mai uşor, de aceea fac apel la beneficiarii de vouchere sociale, dacă vor apărea aceste sincope să le sesizeze din timp şi noi încercăm să fim operativi”, a subliniat Marcel Boloş.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 9 mai, măsura referitoare la tichetele sociale care vor fi acordate mai multor categorii de persoane care se află în risc de deprivare materială şi de sărăcie extremă. Aceştia vor beneficia, o dată la două luni, de un voucher social în valoare de 250 de lei.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

VIDEO| Trei polițiști au devenit eroi pentru un pisoi blocat în motorul unei mașini: Cum s-a sfârșit aventura bietului animal

Publicat

în

VIDEO| Trei polițiști au devenit eroi pentru un pisoi blocat în motorul unei mașini: Cum s-a sfârșit aventura bietului animal

Trei agenți de poliție din cadrul Secției 15 Poliție din București au devenit eroii unui motănel negru, blocat în motorul unei mașini. Aventura pisoiului a avut un final fericit, fiind adoptat de șoferița în mașina căreia se adăpostise.

„În această dimineață, Andrei, Alexandru și Adrian, din cadrul Secției 15 Poliție din București, se aflau în patrulare, când au observat pe mijlocul drumului o mașină oprită cu avariile pornite iar lângă aceasta o femeie. Colegii noștri au oprit lângă ea.

Elit - Gustul Desăvârșit

-Bună dimineața! Aveți nevoie de ajutor?
-Cred că este o pisică blocată la motor. Tocmai ce am plecat cu mașina și se tot aude un mieunat. Sigur e la motor!
-Intrați, vă rugăm, în mașină, dar nu porniți motorul! Luați de volan dreapta. Împingem noi mașina să o scoatem de pe partea carosabilă, apoi ne uităm să vedem ce e.

Colegii noștri au împins mașina într-o zonă sigură și au ridicat capota. Într-adevăr era un pui de pisică. Operațiunea a durat câteva momente, iar după cum se poate vedea în imagini, puiul a fost salvat! Un gest de normalitate, dar care a salvat o viață!” au scris reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne pe Facebook.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Guvernul vrea să ştie ce stocuri au producătorii şi comercianţii: Ce sancțiuni ar putea primi cei care refuză

Publicat

în

Guvernul vrea să ştie ce stocuri au producătorii şi comercianţii: Ce sancțiuni ar putea primi cei care refuză

O ordonanţă de urgenţă care obligă producătorii şi comercianţii din România să facă lunar rapoarte cu stocurile, ar urma să fie adoptată în perioada următoare.

Cei care nu vor declara stocurile – pot fi amendați cu sume între 500.000 și 1 milion de lei – iar cei care vor prezenta date incorecte sau incomplete riscă amenzi între 50.000 lei și 250.000 lei. Raportările trebui să ajungă la ministerul agriculturii pana pe data de 15 a fiecarei luni.

Trebuie trimise stocurile la produse precum legume, fructe, cereale, seminte, carne, lapte, conserve, apa, zahar sau miere.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cei care au cantitati mici de marfa sunt scutiţi de raportare. Spre exemplu, magazinele cu o suprafata de sub 400 de metri patrati, sau cei care au sub 10 tone de legume si fructe sau sub 25 de tone de cereale.

Măsura este propusă din rațiuni de securitate alimentară, având în vedere războiul dus de Rusia în Ucraina și efecte sale secundare în domeniul alimentar și în cel agricol.

Sursa: observatornews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare