România are GAZ pentru iarnă: Prețul este unul exorbitant în comparație cu anii anteriori

Țara noastră și-a asigurat stocul de gaze de până la 85% din capacitatea totală. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a publicat cifrele de achiziție care sunt de aproape 10 ori mai mari față de cele de anul trecut.

La finalul săptămânii trecute, România avea depozitele de gaze pline în proporţie de 85%, la nivelul întregii UE fiind atins un grad de umplere de 88%.

Vestea mai puţin bună este că goana după alimentarea cu gaze pentru iarna aceasta s-a făcut cu cel mai mare preţ din istorie, lucru care se va vedea în facturi, scrie Ziarul Financiar, informează Mediafax.

Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru luna iulie importurile de gaze s-au făcut la preţul istoric de 1.592 de dolari/mia de metri cubi. Doar pentru comparaţie, în aceeaşi lună a anului trecut importurile s-au realizat la 169 de dolari pe mia de metri cubi. Mai departe, datele de la CEGH, bursa de gaze de la Viena, unde se stabileşte de fapt cotaţia gazului la nivel european, gazul pentru această iarnă a ajuns la peste 2.400 de dolari pe mia de metri cubi.

„O iarnă cu temperaturi mai scăzute poate agrava deficitul de energie, problemele de aprovizionare şi poate conduce la întreruperi de energie, precum şi preţuri şi mai mari“, spune Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România.

Pe de altă parte, la finalul săptămânii trecute, Virgil Popescu, ministrul energiei, a precizat după reuniunea extraordinară a Consiliului European că România încă îşi doreşte decuplarea preţului gazului de cel al producţiei de energie, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea designului pieţei de energie. Până la redesignul pieţei, între 1 decembrie şi finalul lunii martie 2023 România trebuie să reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf.

„România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional“, a anunţat ministrul. În general, orele de vârf sunt seara, în intervalul 18-20 si dimineata, intervalul 8-10. Până la închiderea ediţiei, nu era clar cum se va aplica această măsură şi dacă România este oricum obligată să o aplice în contextul în care în primul semetru al anului consumul naţional de energie a scăzut cu 5%. Nici de la nivel european şi nici pe plan local nu s-a comunicat care este referinţa faţă de care se va calcula reducerea de 5% a consumului de energie în orele de vârf.

O altă decizie prevede impunerea unui plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile, nucleare, cărbune sau hidro, excepţie făcând producătorii de energie pe bază de gaz natural.

„Veniturile producătorilor de energie vor fi plafonate la 180 de euro/MWh de la 1 decembrie până la 30 iunie 2023, sumele care depăşesc acest plafon urmând să fie utilizate pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică“, a mai precizat Virgil Popescu. Printre noile măsuri se urmăreşte instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.

Sursă: stiripesurse.ro

Comunicat de presă| „Cancerul de sân nu ţine cont de naţionalitate, de vârstă, de statut social sau de culoarea politică”: Evenimente de amploare ale OFL din judeţul Alba, dedicate luptei împotriva cancerului de sân

Luna octombrie a debutat printr-o serie de evenimente organizate simultan în nouă oraşe şi municipii din judeţul Alba cu ocazia luptei împotriva cancerului de sân. Sub sloganul campaniei „Fiecare femeie este de fapt o SUPREFEMEIE, însă chiar şi superfemeile trebuie să bifeze controlul anual”, s-a tras un puternic semnal de alarmă de la Alba Iulia, Abrud, Aiud, Câmpeni şi Cugir, din Ocna Mureş şi Sebeş, de la Teiuş şi Zlatna şi din tot judeţul Alba, unde doamne liberale, psihologi şi medicii specialişti implicaţi în proiect s-au alăturat tuturor celor care luptă împotriva acestei boli şi au aprins lumina roz pe clădirile emblematice ale fiecărei comunităţi.

Dr. Raluca Stanciu, medic oncologie generală Spitalul Muncipal Aiud: „Avem toate resursele pentru a lupta împotriva acestei boli. Din fericire, depistat la timp, cancerul de sân este vindecabil pentru că beneficiem de echipamente de ultimă generaţie şi de medici foarte bine pregătiţi.”

Prezent la Cugir, dr. Ţibea Cristian, medic specialist obstetrică-ginecologie Spitalul Judeţean Alba a subliniat încă o dată importanţa prevenţiei, a diagnosticului şi a tratamentului personalizat: „Acordăm importanţă inspecţiei periodice pe care o facem maşinii personale, dar nu facem acelaşi lucru şi cu sănătatea noastră. Ne bazăm pe tincturi şi leacuri, atunci când, în acest diagnostic timpul şi tratamentele potrivite sunt extrem de importante și fac diferența între viață și moarte.”

Dr. Sorina Morar, medic specialist anatomo-patologie, Spitalul Judeţean Alba: „Autoexaminarea lunară este cel mai important pas pe care trebuie să îl faceţi. Este gratuit şi vă poate salva viaţa.”

„Am organizat acest eveniment în mai multe oraşe şi municipii din judeţul Alba tocmai pentru a sublinia că această maladie, nu ţine cont de naţionalitate, de vârstă, de statutul social sau de culoarea politică. Trebuie să fim unite şi conştiente că doar cu ajutorul prevenţiei şi al medicinei putem încetini creşterea îngrijorătoare a cazurilor. Le mulţumim tuturor celor care s-au implicat şi au sprijinit implementarea acestei campanii.”, a declarat Alina Hărăguş, preşedinte al Organizaţiei Femeilor Liberale Alba.

Mulţumiri:

dr. Sorina Morar – anatomo-patologie Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba
dr. Stanciu Raluca, oncologie generală, Spitalul Municipal Aiud
dr. Karsai Gita, medic de familie şi preşedinte al Asociaţei „Să trăim ca înainte” Aiud
dr. Ţibea Cristian, medic specialist obstetrică-ginecologie Spitalul Judeţean Alba
Theodora Teban – student anul V, facultatea de medicină Victor Papillian, Sibiu
Adriana Todorean, preşedinte Asociaţia AS 2001
dr. Onac Margareta, Ocna Mures
dr. Groza Carmen- medicină de familie Ocna Mureș
dr. Paina Gabriela – obstetrică-ginecologie, Spitalul Orăşenesc Abrud
dr. Morar Lăcrămioara – medic primar obstetrică-ginecologie Câmpeni
psiholog Mandru Mihaela, Câmpeni
dr. Miclea Gabriela – medic primar medicină de urgenţă şi specialist medicină internă -Câmpeni
psiholog David-Cenariu Mariana, Abrud
dr. Caia Nicoleta – medic specialist radiologie-imagistică medicală, Spitalul Municipal Sebeş
asistent medical, Silvia Bulgaria, Teiuș
dr. Varmaga Voichița – medic de familie Zlatna

Transmitem un mesaj special de mulţumire doamnelor din organizaţia femeilor UDMR Aiud, în frunte cu doamna Helga Lorincz, care s-au alăturat campaniei Organizației Femeilor Liberale Aiud, dând dovadă de solidaritate şi de unitate pentru comunitatea aiudeană şi nu numai.
Mai multe imagini pe pagina de Facebook a Organizației Femeilor Liberale Alba.

Aproximativ 70% din tinerii români și-au pierdut încrederea în Guvern, Parlament și Președinție. Datele Eurostat

Din an în an, România merge din rău în mai rău, din punct de vedere economic, al datelor demografice și încrederea cetățenilor într-o însănătoșire a statului, pe toate planurile, arată datele Eurostat.

Exodul românilor în străinătate continuă, într-un ritm accelerat. Cei aflați în exil economic nu mai revin în țară decât pentru a-și vizita rudele. Între timp, guvernul nu creează stabilitatea economică necesară pentru a-i face pe cetățeni să revină în țara natală, iar pentru meseriile cel mai slab plătite sunt aduși muncitori cele mai sărace state asiatice.

Datele privind declinul României, înregistrate de Comisia Europeană – Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) au fost evidențiate în Barometrul Tinerilor din România 2022, o cercetare sociologică ce arată că peste 60% dintre tineri cred că țara lor merge într-o direcție greșită. Implicit, încrederea lor în instituții fundamentale ale statului, precum Parlament, Guvern și Administrația Prezidențială este la pământ.â

România, o țară cu un viitor sumbru, potrivit estimărilor noii generații

Potrivit aceluiași document, în ultimii zece ani, numărul tinerilor care părăsesc definitiv România s-a dublat.

Conform datelor Comisiei Europene, la 1 ianuarie 2021, în România trăiau 3.039.883 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, adică aproape 16% din totalul populației țării. Deși se află printre primele locuri în UE la numărul de tineri în cifre absolute, ca procent din totalul populației, România se află sub media UE27 (16,3%).

O explicație ar fi scăderea masivă a populației tinere din România. Aproximativ 1,2 milioane de persoane cu vârste între 15-29 de ani au emigrat doar în ultimul deceniu. O altă explicație ar fi sporul natural, care s-a prăbușit în aceeași perioadă. Acesta a atins un minim istoric în perioada pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, în 2020 și 2021, sporul natural a fost de -96.802, respectiv -154.175, comparativ cu perioada 2011-2019, cu un maxim de -35.534 (2013) și un minim de -56.791 (2015).

Neîncredere masivă din partea cetățenilor în instituțiile fundamentale din statul român

64% dintre tinerii 18-29 de ani consideră că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 35% apreciază direcția ca fiind una bună.

Conform Barometrului, 63% dintre tinerii români 18-29 de ani declară că nu au deloc sau aproape deloc încredere în Guvern.

Relevant este totuși faptul că procentul celor 18-24 de ani care declară că nu au încredere deloc sau aproape deloc în Guvern este de 57%, în timp ce la grupa de vârstă 25-29 de ani se înregistrează un procent de 72%. Astfel, observăm că pe măsură ce înaintează în vârstă tinerii români încep să își piardă din ce în ce mai mult încrederea în mediul politic.

Populația activă din România nu are încredere în președinte

De asemenea, 65% dintre tinerii intervievați nu au încredere în Parlament. Mai precis, segmentul 25-29 de ani dezaprobă într-o proporție de 75% legislativul, iar segmentul 18-24 de ani se poziționează cu 57% neîncredere față de Parlament.

Administrația Prezidențială înregistrează o rată de neîncredere de 59%.