Rămâi conectat

Ştirea zilei

FOTO: Cetatea Alba Carolina, de la o cazemată prăfuită, la o bijuterie arhitectonică şi turistică

Publicat

în

 Alba Iulia şi Cetatea Alba Carolina fac împreună cât o istorie întreagă.  Apoulon – Apulum – Bălgrad – Alba Iulia, o capitală, un simbol al daco-romanităţii şi românităţii de peste 2000 de ani. Şi peste toate, Cetatea Alba Carolina vine acum, după 91 de ani de stat mai mult îngropată în pământ, cu frumuseţea-i aparte a restaurării, să propulseze oraşul în rândul celor mai importante obiective turistice din România şi nu numai. După mai bine de un deceniu de la demararea lucrărilor, Cetatea Alba Carolina, considerată cea mai reprezentativă şi plină de istorie fortificaţie  bastionară de tip Vauban din România şi chiar din sud-estul Europei, a fost restaurată aproape în totalitate. Este vorba de punerea în operă a unui număr de 13 proiecte întocmite de administraţia albaiuliană şi finanţate din fonduri europene, din bani de la bugetul de stat şi din cel local, dar şi din parteneriate private. În total lucrările au costat circa 70 milioane de euro, bani proveniţi în mare parte din fonduri europene.

Un vis, o idee, o administraţie lucidă, un parteneriat public-privat, un proiect complex, bine gândit, la timpul oportun, au făcut din Cetatea Alba Iuliei, în cei aproximativ 12 ani de la demararea lucrărilor de restaurare, o adevărată “perlă arhitectonică” a oraşului dar şi a tu­rismului din România. Dovada, miile de turişti ce au vizitat-o în ultimii ani de când în mare parte s-a restaurat şi a devenit mai vie ca niciodată. Spunem vie, deoarece după cum bine ştiţi sau aţi aflat, cel puţin în ultimii doi ani, Piaţa Cetăţii, dar şi întregul edificiu istoric au devenit scene aproape săptămânale ale unor mari festivaluri naţionale şi internaţionale de muzică, film, teatru, divertisment, scenete istorice etc.

Încă de la debutul acestor mari transformări ale Cetăţii, personalităţi importante care au vizitat Alba Iulia şi cărora li s-au prezentat proiectele şi lucrările realizate s-au arătat plăcut surprinse de amploarea inves­tiţiilor şi de ambiţia şi determinarea administraţiei locale. Directorul gene­ral al UNESCO, Koichiro Matzura, a fost primul oaspete care din anul 2007, când a vizitat Alba Iulia, a intuit că situl este unul important şi a încurajat administraţia să meargă pe drumul greu pe care atunci abia făcuse primii paşi. În 2010, Cetatea Alba Carolina l-a impresionat pe ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti – Martin Harris şi pe primii vizitatori care puteau deja vedea cum se schimbă Alba Iulia şi care au devenit cu toţii ambasadorii noştri. Odată cu finalizarea celei mai mari părţi a lucrărilor, laudele s-au înmulţit. Pentru că spaţiul este prea restrâns, îi amintesc aici pe Andrei Pleşu, Mircea Vasilescu ori comisarul european Dacian Cioloş, care ne-au vizitat cu ocazia Festivalului Dilema Veche, dar pun accent pe afirmaţia scurtă şi succintă a lui Michael Kreft von Byern, preşedintele Consiliului de Turism al Camerei de Comerţ şi Industrie a Germaniei: “Aveţi o perlă a culturii europene la Alba Iulia”. Părerea sa este împărtăşită şi de specialiştii Comisiei Europene, care au dat Alba Iuliei titlul de Destinaţie Europeană de Exce­lenţă, sau de juriul Europa Nostra, care a inclus Alba Iulia între siturile semnificative ale patrimoniului european.

Electrica Furnizare Discount

Aşadar, acum, în preajma zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, când va avea loc inaugurarea Laturii de Vest a Cetăţii, încheindu-se astfel lucrările de restaurare începute acum 12 ani, Cetatea, gătită frumos “ca o mi­reasă”, este pregătită să-şi pri­meas­că oaspeţii din ţară şi de peste hotare. Dar până să ajungă aici, a trebuit să parcurgă un drum lung şi anevoios de restaurare, cu multe suişuri şi coborâşuri, cu multă zbatere, atât din partea admi­nistraţiei locale, a primarului Mircea Hava, a administratorului municipiului, Nicolaie Moldovan, a doamnelor Crina Iacob – directorul Di­recţiei de Programe a Primăriei Municipiului Alba Iulia, Silvia Moldovan – direc­­torul Direcţiei Investiţii a Primăriei Alba Iulia, Hedwiga Călin, arhitectul şef al municipiului Alba Iulia, cât şi a restauratorului-constructor, respectiv Grup Corint, precum şi a firmei SC Lăncrăjan Franchini. Iată principalii paşi spre deve­nirea de astăzi.

 Restaurarea Porţilor Cetăţii Alba Carolina (Traseul Porţilor)

Poarta I

În partea de est, urcând dinspre Oraşul de Jos se află complexul primelor trei porţi – I, II, III, cele mai bogat ornamentate porţi ale Cetăţii, adevărate bijuterii arhitectonice.

Debutul lucrărilor la această poartă a avut loc în anul 2001, însă la scurt timp au fost întrerupte din cauza lipsei banilor. Practic, în anul 2006, a apărut primul proiect finanţat de Ministerul Culturii, “Lucrări de conso­lidare – restaurare Poarta I” şi astfel au început lucrările de restaurare. Acestea s-au finalizat  la sfârşitul anului 2007. Restaurarea propriu-zisă a inclus în principal intervenţii şi operaţiuni precum tratamente de hidrofobizare şi sistematizare verticală. Valoarea proiectului a fost de 2.248.772,33 lei, fără TVA. Frumuseţea deosebită a acestei porţi este dată de faptul că pe ambele faţade ale sale se află patru basoreliefuri cu scene mitologice. Poarta este construită din piatră cioplită în forma unui arc de triumf, străpuns de o arcadă centrală mai înaltă şi două laterale mai scunde. Cei patru pilaştri ce-i delimitează deschiderile sunt articulaţi cu patru semicolonete inelate ce dau acesteia masivitate şi plasticitate. Deasupra pilaştrilor centrali sunt reprezentaţi în stilul baroc zeul Marte îmbrăcat în armură de tip roman şi zeiţa Venus, iar pe centrul porţii, pe un piedestal, se află stema Austriei (vulturul bicefal cu spadă, sceptru şi coroană).

 Poarta a II-a

 Poarta a II-a a Cetăţii Alba Carolina a fost reconstruită în anii 2008-2009, cu un buget de 2.253.396,32 lei, din care 455.268,32 de lei din bugetul municipiului Alba Iulia. Restaurarea acesteia a inclus operaţiuni de conservare a elementelor din piatră, a zidăriilor de cărămidă şi operaţiuni de reîntregire şi reconstituire. De menţionat că această poartă a fost demolată parţial în anul 1937, pentru a permite desfăşurarea lucrărilor de construcţie la “Obeliscul Horea, Cloşca şi Crişan”. Pentru redarea formei iniţiale au fost folosite diferite informaţii, documentare şi fotografii de epocă. Din poarta veche s-au mai păstrat „in situ” doar cei doi pilaştri laterali decoraţi cu ghirlande şi cu câte o ghiulea decorativă. Principalele elemente decorative ale acestei porţi refăcute în perioada 2008-2009, sunt cei doi atlanţi şi cei doi lei cu scuturi cu monograma împăratului Carol al VI-lea.

 Poarta a III-a

Lucrările la Poarta a III-a au început în anul 1998, însă finanţarea a venit abia prin anul 2007, prin Ministerul Culturii. Aceasta se poate spune că a fost aproape refăcută, aşa cum a fost ea din vechime. Restaurarea celei mai importante porţi a Cetăţii –  Poarta a III-a a inclus practic lucrări de consolidare a construcţiei, izolaţii, refacere a terasamentelor şi a camerelor de gardă, lucrări de consolidare, restaurare, reconstituire şi conservare a componentelor artistice de piatră, lucrări de realizare a podului mobil din lemn şi lucrări de restaurare a zidului de la curtină. Va­loarea proiectului a fost de 6.927.027,24 de lei, sumă asigurată de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, respectiv prin Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice.

Poarta a III-a este de departe cea mai impresionantă ca dimensiuni şi ornamentaţie dintre cele patru porţi împodobite ale fortificaţiei bastionare din Alba Iulia. Este poarta triumfală de intrare în incinta superioară a Cetăţii. Are forma unui dublu arc de triumf, având patru piloni şi 8 pilaştri care susţin bolţile şi arcadele celor trei intrări. Coronamentul părţii superioare îl formează statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea de Habsburg, în timpul căruia s-a construit Cetatea (în centru) iar pe părţile laterale ale soclului se află mănunchiuri de trofee militare. La mijloc se află şi vulturul bicefal, purtând pe piept stema Transilvaniei. Tot pe partea superioară mai sunt reprezentaţi generalul Eugeniu de Savoia, precum şi basoreliefuri cu scene inspirate din luptele cu turcii. În soclul statuii lui Carol al VI-lea se află amenajată celula unde se presupune că a fost închis Horea, principalul conducător al marii răscoale ţărăneşti din 1784-1785.

 Poarta a IV-a

 Punerea în valoare a Porţii a IV-a a început în anul 2003, prin lucrări de consolidare şi restaurare precum şi amenajarea unui grup sanitar. Pe parcursul a trei ani, până în anul 2006, întregul ansamblu al monumentului a beneficiat de ample lucrări de consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare, prin grija Primăriei Municipiului Alba Iulia, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. De asemenea, aici s-a restaurat şi amenajat un punct de informare turistică. Banii pentru această investiţie au fost alocaţi de la bugetul de stat, în sumă de 2.007.693,88 lei, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Paleta lucrărilor de intervenţie de urgenţă asupra monumentului a cuprins, pe de o parte, lucrări de revizuire a şarpantei, de schimbare a învelitorii cu preluarea apelor pluviale, instalaţii şi hidroizolaţii, zidării, tencuieli, zugrăveli şi pardoseli, iar pe de altă parte, lucrări deosebit de complexe şi laborioase pentru consolidarea, restaurarea şi conservarea componentelor artistice din piatră ale portalului. Această poartă este situată la mijlocul laturii de vest a Cetăţii şi printr-un pod fix face legătura dintre nucleul cetăţii şi ravelinul pe care se află traseul celorlate porţi, a V-a şi a VI-a.  Poarta este prevăzută cu o singură intrare semicirculară încadrată de pilaştri, de o parte şi de cealaltă a acesteia găsindu-se două camere de gardă aşezate simetric în valul de pământ al curtinei, iar deasupra porţii se află o clădire care adăpostea în trecut un corp de gardă. Ca decoraţii mai deosebite, Poarta a IV-a cuprinde cei doi atlanţi ce sunt redaţi de altfel şi la porţile I, III, pe frontispiciu se află stema imperială cu însemnele puterii, iar portalul este bogat ornamentat cu tobe, suliţe, halebarde, săgeţi, fanioane şi steaguri cu însemnele lui Carol al VI-lea.

 Poarta a V-a

 Amplasamentul Porţii a V-a a fortificaţiei de tip Vauban, cea care se află lângă Grădiniţa nr. 8 din Alba Iulia şi care a fost blocată cu un zid de cărămidă mai bine de 50 de ani, a fost redată ciclului turistic în anul 2010, după 6 luni de lucrări de restaurare. Aflat într-o stare de degradare accentuată, atât portalurile cât şi zidăriile parazitare, monumentul a suferit lucrări de refacere a paramentului prin ţesere, desfacere-refacere cu acelaşi tip de material ca al coronamentului invadat de vegetaţie, a fost completată şi plombată zidăria, reabilitate piesele metalice, elementele de arhitectură, a fost asigurat iluminatul exterior şi a fost amenajat un sistem de evacuare a apei meteorice. Lucrările pentru reabilitarea monumentului au fost finanţate prin parteneriatul primăriei cu Ministerul Culturii, în calitate de lider de proiect şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru aplicarea Mecanismului financiar EEA 2004-2009 administrat de Regatul Norvegiei, autoritatea locală punând la dispoziţie imobilul şi susţinând financiar costurile neeligibile, inclusiv cheltuielile conexe. Suma alocată a fost de 2.415.914,26 lei.

Portalul este situat între Ravelinul Sfântul Mihail şi contragarda Bastionului Trinitarienilor şi face  legătura între primele 4 porţi cu Poarta a VI-a şi ieşirea spre cartierul Platoul Romanilor. Arhitectura acesteia este una simplă, fără elemente sculpturale. În faţa porţii se găseşte un pod ce face legătura între ravelinul Sfântul Mihail şi cea de-a treia linie de apărare a cetăţii  (contragarda).

Poarta a VI-a

 Poarta a VI-a este ultima care a intrat în procesul de restaurare odată cu întreaga zonă a şanţului vestic al Cetăţii. Prin Poarta a VI-a au intrat în Cetate Regele Ferdinand şi Regina Maria când au vizitat pentru prima dată Cetatea, în anul 1919. Poarta restaurată a fost inaugurată în 5 mai 2012, atunci când a fost inaugurat Traseul Turistic „Porţile Cetăţii” (IV-VI).

„Traseul Porţilor” (şase porţi) străbate zona Cetăţii din direcţia est-vest, făcând legătura prin interiorul Fortificaţiei de tip VAUBAN între Oraşul de jos (Centrul Civic) şi cartierul Platoul Romanilor din zona de vest a municipiului Alba Iulia.

 

Restaurare şi amenajare Poarta de Sud a Castrului Roman, în două etape

 Poarta de Sud a Castrului Roman, poziţionată la intrarea pe Traseul celor Trei Fortificaţii, a fost restaurată în două etape. Prima etapă a fost realizată în anul 2006, respectiv lucrările pregătitoare de degajare a perimetrului, de canalizare şi dirijare a apelor pluviale din zona sitului, aceste lucrări făcând parte din proiectul “O Românie Frumoasă”, susţinut de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Reconstrucţia porţii castrului s-a realizat pe baza cercetărilor arheologice. În 2009, a fost recepţionată etapa a II-a, în care s-au executat lucrări de conservare-restaurare.

Din fortificaţia construită de romani la Alba Iulia după cucerirea Daciei, în prezent se mai păstrează în elevaţie doar poarta de sud. Acest monument a fost restaurat în perioada 2009-2010, fondurile pentru lucrări provenind de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pe vremea ministrului Elena Udrea. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 2.133.397,07 lei.

 Întreaga reţea de apă potabilă şi canalizare în zona istorică a Cetăţii Alba Carolina a fost reabilitată

  Încă de la începutul lucrărilor în Cetatea Alba Carolina, un alt obiectiv a fost îmbunătăţirea calităţii apei şi asigurarea capacităţii sistemului de distribuţie apă potabilă şi a sistemului de colectare ape uzate din interiorul cetăţii, care deservesc consumatorii casnici, instituţii publice şi agenţi economici arondaţi acestei zone. Au fost reabilitaţi 5.625 ml reţea apă, 26 cămine vane noi, 40 hidranţi de incendiu montaţi, 5.329 ml reţea canalizare reabilitată şi extinsă, 89 cămine vizitare şi 62 guri de scurgere. Costurile pentru acest obiectiv s-au ridicat la suma de 3.102.899,82 lei, din care de la bugetul local a fost alocată suma de 330.488,07 lei. Banii au fost alocaţi prin Programul PHARE 2001, Coeziunea Economică şi Socială, Investiţii în Infrastructura Mică.

 Traseele de Sud şi Est ale Cetăţii Alba Carolina

 Cele două trasee ale Cetăţii Alba Carolina au fost deschise circuitului turistic în luna aprilie a anului 2011, atunci când a fost inaugurat aici şi cel mai mare parc din România amenajat în interiorul unei fortificaţii. Au fost plantate peste 80 de specii de flori, salcâmi, brazi şi molizi argintii, magnolii şi ienuperi, în total 700 de arbori şi arbuşti. Parcul a fost conceput sub forma unei grădini dendrologice, ce completează conceptul arhitectural istoric al Cetăţii. De asemenea, a fost amenajat sistemul pietonal – auto  din dale de piatră naturală, zone de odihnă, au fost marcate puncte de interes şi iluminat pietonalul ocazional cu efecte speciale, şi iluminat laser pe faţada Porţii a III-a. Zona a primit şi mobilier urban – bănci, jardiniere cu coşuri de gunoi, modul de staţie aşteptare turişti. Tot aici s-au executat şi lucrări pentru protecţia mediului. Acestea din urmă au fost realizate în cadrul proiectului de reabilitare ce a inclus centrul istoric, traseul estic, sudic şi nordic, prevăzut cu căi de acces, iluminat şi mobilier urban specific, proiect  în valoare de 36.752.306,37 de lei fonduri europene, din care de la bugetul local 11.738.487,36 lei, recepţionat anul acesta, în luna mai 2013.

 Traseul Nordic

 Traseul de Nord al Cetăţii Alba Carolina, cel mai lung traseu dintre toate, cuprinzând 4 bastioane: Bastionul Sfântul Mihail, Bastionul Carol al VI-lea, Bastionul Sfânta Elisabeta şi Bastionul Capistrano, a fost inaugurat la doar două săptămâni după deschiderea traseelor de sud şi de est.

Bastionul Sfântul Mihail a fost distrus parţial în 1922, cu ocazia lucrărilor de construcţie a Catedralei Ortodoxe. În vârful acestuia se găseşte stema imperială, reprezentată de o pajură imperială ce poartă pe piept un scut al cărui câmp neornamentat este tăiat de o fascie. Emblema este încadrată de animale fantastice. Deasupra platformei de piatră există statuia Sfântului Mihail, patronul bastionului.

Bastionul Carol a fost primul construit dintre cele 7 bastioane ale Cetăţii. Piatra de temelie a acestuia a fost pusă la 4 noiembrie 1715, fiind dedicat împăratului Carol al VI-lea, pe timpul căruia s-a construit cetatea.

Bastionul Sfânta Elisabeta a fost denumit după numele împărătesei Elisabeta Cristina de Braunschweig. În vârful acestuia se află un grup sculptural format dintr-un medalion pe care este reprezentat un leu tenant, o coroană imperială aflată deasupra emblemei şi un mascherone situat la baza acesteia.

Bastionul Sfântul Capistrano (Transilvaniei) a primit această denumire ca simbol al alipirii Transilvaniei Imperiului Habsburgic. Grupul sculptural din vârful bastionului este constituit din stema Transilvaniei şi a Ungariei, încadrate de trupurile a două sirene, deasupra cărora se află o coroană imperială. În interiorul acestui bastion, de-a lungul timpului, a funcţionat unul dintre cele două depozite de pulbere ale Cetăţii Alba Carolina, o moară, precum şi o cramă.

Traseul Nordic are o suprafaţă totală de 50.762 de metri pătraţi, dintre care peste 40% cuprinde suprafaţă verde. Odată cu inaugurarea Traseului de Nord, suprafaţa totală a Parcului din Şanţurile Cetăţii a ajuns astfel la 93.616 mp, din care zona verde reprezintă nu mai puţin de 43.192 mp.

statuia tobosarului din piata Tobosarului Cetatea Alba CarolinaPe Traseul de Nord a fost dezvelită, la inaugurare, statuia dedicată memoriei soldaţilor români necunoscuţi din regimentele de graniţă româneşti ale armatei austriece. Statuia reprezintă un toboşar român din cadrul armatei austriece. Pe acest traseu au fost amenajate Grădina Romană şi Grădina Japoneză, completând astfel parcul din Şanţurile Cetăţii.

 Tot pe acest traseu, în cadrul aceluiaşi proiect ce a cuprins şi reabi­litarea centrului istoric şi a traseelor estic şi sudic, a fost amenajat şi pie­tonalul-auto din dale de piatră naturală, au fost prevăzute zone de odihnă, parcaje, a fost iluminată întreaga zonă. De asemenea, au fost amplasate bănci şi jardiniere cu coşuri de gunoi.

 Un alt proiect care a debutat în anul 2009 pe Traseul de Nord a fost  restaurarea bastioanelor, ravelinelor, contragărzilor, curtinelor şi cleştilor, deoarece starea de conservare a zidurilor Cetăţii era precară, întâlnindu-se degradări structurale de tipul surpărilor sau fisurilor la zidăriile de cărămidă, alături de pierderi de material, degradări cauzate de umiditate, infiltraţii şi vegetaţie. O parte din lucrări au fost realizate cu fonduri financiare de la bugetul de stat, în valoare de 10.285.576,44 de lei, şi de la bugetul local, în sumă de de 923. 036,68 lei. Lucrările au fost atacate în luna octombrie a anului 2010, iar în 2011 au fost suspendate din lipsă de fonduri. Având în vedere amploarea zonei studiate, s-au nominalizat 16 obiective care se vor realiza  în 3 etape, însumând 75 de luni calendaristice (perioada 2010-2016), având lungimea totală de 6275,80 ml şi suprafaţa de 46552 mp.

 Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina

Latura de Vest, cea care face legătura dintre traseele de sud şi de nord, a fost restaurată prin proiectul „Reconstituire şi punere în valoare acces Latura de Vest Cetatea Alba Carolina-fortificaţie de tip Vauban – municipiul Alba Iulia”, proiect în valoare de 40.836.539, 74 lei, bani proveniţi din fonduri europene, bugetul de stat şi bugetul local (11.129.970,03 lei). În total, pe Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina a fost reabilitat un teren în suprafaţă de 46.294 mp, din care 18.431 mp spaţii verzi, respectiv parte din Parcul Unirii, străzile Nicolae Iorga, Mihai Viteazul şi platforma din faţa Catedralei Reîntregirii Neamului. Suprafaţa studiată cuprinde de asemenea şi zonele adiacente: anteşanţuri, contragărzi, şanţuri principale, raveline, bastioane. Din această suprafaţă, pe 27.000 mp au fost amenajate parcări, piste de biciclete, trotuare şi mobilier urban precum banchete, jardiniere, coşuri de gunoi, ceasuri urbane, opere de artă urbană sau suporţi de biciclete. Accesul pietonal din zona centrală a Parcului Unirii s-a realizat printr-o scară şi o rampă pentru persoane cu dizabilităţi. De asemenea, pentru asigurarea accesului auto în interiorul Cetăţii s-au construit 3 poduri, unul peste şanţul principal şi două peste şanţul contragărzii. În şanţul principal, accesul auto se realizează pe latura de nord din strada Gemina, prin poarta existentă. La nivelul platformei urbane, peste şanţurile fortificaţiei, accesul pietonal se realizează printr-un sistem de 4 pasarele şi 2 poduri mobile.  În cadrul aceluiaşi proiect a fost realizat şi podul mobil la poarta a IV-a,  estacada fixă dintre Poarta a IV-a şi a V-a,  pasarela din lemn de la Poarta a VI-a şi podul din lemn din zona ravelinului Sf. Mihail, pasarelele I şi II.

  Vestigii arheologice, descoperite pe parcursul lucrărilor în Cetatea Alba Carolina

vestigii cetate Reabilitarea Centrului Istoric Alba Iulia, fortificaţia de tip Vauban – căi de acces, iluminatul exterior şi mobilier urban zona interioară” – proiect în curs de realizare

 Obiectivul general al proiectului îl reprezintă modernizarea infrastructurii cultural – istorice aferente Cetăţii Alba Carolina şi restaurarea, protecţia, conservarea patrimoniului cu potenţial turistic aferent, în ve­derea valorificării sale, pe criterii durabile şi competitive, în circuite turistice naţionale/internaţionale. Fondurile totale alocate pe acest proiect complex sunt în sumă de 61.304.300,00 lei din fonduri UE şi de la bugetul de stat, respectiv din bugetul local – 3,247.394,88 lei.

Proiectul este elaborat de SC Lăncrăjan Franchini GH.C-LE S.R.L. Alba Iulia. Trama stradală care face obiectul acestei etape este formată din străzile M. Viteazul, N.Iorga, G.Bethlen, Patriarh Miron Cristea, Mi­tropolit Andrei Şaguna, Mitropolit A. Sterca Şuluţiu, Muzeului, Aleea Castanilor. La începerea lucrărilor starea tehnică a îmbrăcăminţilor carosabile şi pietonale era precară, prezenta degradări mari, denivelări, întreruperi şi pante necorespunzătoare. Remodelarea căilor de acces şi a spaţiilor verzi a avut în vedere  reînvierea spaţiilor publice şi a caracterului străzilor medievale adaptate la cerinţele specifice zonelor istorice, prin renunţarea la străzi şi trotuare rigid definite. Astfel, lucrările executate constau în  amenajarea sistemului pietonal – auto din dale de piatră naturală pe principalele străzi din zona interioară, iluminat stradal şi arhitectural, preluări ape pluviale în reţeaua de canalizare existentă, amenajarea unor grupuri de fântâni arteziene, montarea unui mobilier urban. Având în vedere natura proiectului şi scopul principal al acestuia, de punere în valoare a celor trei fortificaţii construite succesiv în acelaşi loc pe parcursul unor epoci diferite (fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche), respectiv Castrul Roman Apulum (106 d.Ch), Cetatea Medievală Bălgrad şi Cetatea Alba Carolina – fortificaţie de tip Vauban (sec. al XVIII-lea), pe durata de desfăşurare a lucrărilor au fost efectuate ample investigaţii şi acţiuni de documentare asupra sitului arheologic din zona de lucru, fiind identificate  elemente de sit care pot fi integrate în proiect şi puse în valoa­re, respectiv: Sit Roman – Principia aparţinând castrului Legiunii a XIII-a Gemina; în zona parcului Custozza; Zid medieval în zona clădirii Ierihon-strada Mihai Viteazul; Drum roman – pe axul Porţii de Sud a Castrului.

Pentru executarea lucrărilor de punere în valoare a acestor vestigii arheologice, Primăria Municipiului Alba Iulia a organizat procedura de  licitaţie publică deschisă  şi  s-a  semnat  contractul de achiziţie publică nr.49904/17.06.2013  în  valoare de  16.507.213,58  lei, fără TVA, având durata de 8 luni calendaristice, cu începere din data de 9.07.2013.

 Noua activitate de punere în valoare a vestigiilor arheologice des­coperite în perioada de implementare a proiectului este în curs de derulare. Lucrările sunt deocamdată în întârziere, fiind efectuate până în prezent, la Principia, în procentaj de circa 15%, la Drumul Roman – 50%, iar la Zidul Medieval lucrările nu au fost încă atacate.

 Proiect de viitor: Amenajare Traseul Vestigiilor Romane de Sud  Cetatea Bastionară de tip Vauban „Alba Carolina” Alba Iulia

 Administraţia locală şi-a propus, în cadrul proiectului „O Românie frumoasă”, dezvoltarea programului turistic al investiţiilor din Cetate, prin punerea în valoare a vestigiilor romane de pe un perimetru al cetăţii bine organizat din punct de vedere turistic, considerat a fi deja o reuşită. Lucrările desfăşurate în anii anteriori la Poarta de Sud a Castrului Roman au scos la lumină importante piese de „lapidarium”care se impun a fi conservate şi expuse vizitatorilor în imediata vecinătate a porţii. Acest fapt necesită amenajarea platformelor pentru expunerea pieselor, un trotuar care facilitează accesul în Lapidarium, amenajarea camerelor de gardă ale porţii şi organizarea unui punct de informare. Pe Ravelinul Francisc de Paola, în zona locuinţelor romane, puse în valoare deja prin lucrările efectuate cu ocazia săpăturilor arheologice, se impune realizarea unei pasarele pietonale care să faciliteze o vizionare de sus a sitului istoric. În final, se impune realizarea panourilor explicative şi informative ale traseului. Valoarea proiectului este de 290.469,56 lei, din fonduri PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), precum şi unele sume din bugetul local. Proiectul este deocamdată în curs de promovare.

 Alte proiecte de viitor pentru punerea în valoare a Cetăţii Alba Carolina

 Potrivit  strategiei de dezvoltare a municipiului, elaborată pentru perioada 2014-2020, Primăria Alba Iulia anunţă promovarea, în viitor, în zona istorică, a unor proiecte ce prevăd reabilitarea/restaurarea/revitalizarea şi punerea în valoare a  spaţiilor  publice de pe Traseele de Nord, Sud  şi Vest. De asemenea, se vrea a se instala un sistem de supraveghere video şi de gestionare a spaţiilor publice din această zonă, precum şi înfiinţarea unui Centru naţional de informare şi promovare turistică. Totodată, este vizată restaurarea şi refuncţionalizarea clădirii Palatului Principilor.

 Potrivit unei situaţii prezentate de administraţia locală, suma totală investită în Cetatea Alba Carolina, cumulând cele 13 proiecte, este de 171.657.704,53 lei, din care de la bugetul local –  28.385.979,64 lei. De menţionat că sumele sunt fără TVA.

 Sâmbătă, 30 noiembrie – Inaugurare cu fast a lucrărilor de pe latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina

 Lucrările pe Latura de Vest sunt în mare parte terminate, pe ici, pe colo mai sunt necesare câteva finisaje. Această latură, care închide cercul lucrărilor din Cetatea Alba Carolina, va fi deschisă oficial publicului sâmbătă, 30 noiembrie, în cadrul unui eveniment  dedicat special Cetăţii şi locuitorilor municipiului Alba Iulia. La acest eveniment, autorităţile locale i-au invitat, după cum ne-a declarat primarul Mircea Hava, pe toţi cei care au avut ceva de spus sau de făcut pentru ca acest proiect să devină realitate.

Îi invităm pe toţi, de la Anca Boagiu, care a fost cea care a semnat contractul proiectului pentru restaurarea şanţurilor Cetăţii, primul proiect implementat, la Elena Udrea, la actualul ministru al Dezvoltării, la oameni de la organismele intermediare şi de la autoritatea de management a Programului Operaţional Regional, îl invităm pe Emil Boc, care atunci era prim-ministru… Sunt oameni care ne-au acordat încredere, sprijin şi competenţă pe tot parcursul acestor ani, chiar şi atunci când aici, la Alba Iulia, existau voci, din fericire puţine, care se opuneau înfrumuseţării oraşului, a Cetăţii. (…) Vreau să precizez că facem această reinaugurare a Cetăţii în 30 noiembrie şi nu la 1 Decembrie pentru că nu vrem să amestecăm lucrurile. Sărbătorirea Zilei Naţionale a României, aici, în oraşul Marii Uniri, va fi un eveniment de sine stătător, neumbrit, neatins de niciun alt subiect sau manifestare. 1 Decembrie este Ziua noastră Naţională, prilej de reflecţie şi bucurie pentru orice român”, punctează Mircea Hava.

FOTO: arhiva ziarului Unirea, fototeca Primăriei Municipiului Alba Iulia, Emanuel Drăguşin, Romulus Oprişcan, Arhivele Nationale Alba

 

Publicitate

Ştirea zilei

Între Blaj și Mediaș trenurile vor putea rula cu 160 km/h: Sistemul european de management al traficului Feroviar este funcțional

Publicat

în

Între Blaj și Mediaș trenurile vor putea rula cu 160 km/h: Sistemul european de management al traficului Feroviar este funcțional

Sistemul european de management al traficului Feroviar (ERTMS) este funcțional pe tronsonul feroviar Sighișoara – Mediaș, pe ambele fire de circulație, modernizate pentru viteza maximă de circulație a trenurilor de călători de 160 km/h, a anunâat ​CFR SA. Sistemul va fi funcțional în curând și pe alți 40 km, între Mediaș și Blaj. Modernizarea liniei Sighișoara – Simeria este gata de 3 ani, însă au durat mult mai mult lucrările cu instalațiile de semnalizare.

În Mersul Trenurilor care intră în vigoare la 12 decembrie cel mai rapid tren Sighișoara – Mediaș este internaționalul București – Viena care face 24 de minute pe 39 km, cu o viteză medie de 97 km/h și o maximă de 140 km/h. Spre comparație, acum șase ani când era plin șanter cele mai rapide trenuri făceau 55-60 minute.

Și între Blaj și Mediaș cele mai rapide trenuri ating pe unele porțiuni 140 km/h, iar viteza medie este 102 km/h în cazul trenului București – Viena.

Electrica Furnizare Discount

Trenurile vor putea rula cu 160 km/h doar dacă și vagoanele din componența lor sunt apte pentru a rula ca această viteză. Spre exemplu, automotoarele cele mai vechi pot rula cu maxim 100 km/h, deci nu ar putea profita de o linie super-modernă. CFR Călători are și vagoane ce pot rula cu 160 km/h, la fel și operatorii Regio Călători și Softrans au automotoare apte de 160 km/h.

CFR SA spune că pe tronsonul Sighișoara – Simeria (166 km) modernizat și recepționat pentru viteza maximă de circulație a trenurilor de călători de 160 km/h, respectiv 140 km/h pentru trenurile de marfă, lucrările de semnalizare sunt finalizate în proporție de 97% de la Sighișoara la Coșlariu, respectiv 86% de la Coșlariu la Simeria.

Testările pentru punerea în funcție a noului sistem de centralizare electronică (ERTMS) sunt în derulare, iar până la finalul anului 2021, acesta va fi funcțional pe alți 40 de km, de la Mediaș la Blaj, pe ambele fire de circulație modernizate, inclusiv pe liniile din stațiile Copșa Mică, Valea Lungă și Blaj, precum și la cele 13 treceri la nivel cu calea ferată (TN), modernizate și dotate cu bariere automate, cu 4 cumpene.

Până la finalul anului, sistemul de centralizare electronică va fi funcțional pe 80 km, de la Sighișoara la Blaj, inclusiv pe toate liniile din cele 6 stații (Daneș, Dumbrăveni, Mediaș, Copșa Mică, Valea Lungă și Blaj), urmând ca în primul semestru al anului 2022, sistemul ERTMS să fie operațional pe întrega distanță de 166 km, de la Sighișoara la Simeria.

De ce este mai bun sistemul ERTMS nivel 2 față de sistemele convenționale:

– Sistemul asigură creșterea vitezei de circulație și a gradului de siguranță, prin utilizarea unui sistem de control continuu al vitezei;
– Crește capacitatea liniilor feroviare cu cca. 40%, prin reducerea timpilor de urmărire a trenurilor, prin circulatia acestora pe blocul de linie automat integrat;
– Reducerea costurilor de operare și de întreținere;
– Se reduce semnificativ volumul de echipamente (semnale, circuite de cale, indicatoare etc.);
– Asigură interoperabilitatea rețelelor feroviare europene, trenurile circulând dintr-o țară în alta fără ca mecanicii fie nevoiți să cunoască sistemele de semnalizare naționale.

Sursa: hotnews.ro

Citește mai mult

Ştirea zilei

Cu cât se majorează prețul coșului de bază de la o lună la alta: Unele produse s-au scumpit cu mai mult de un leu în mai puțin de două luni

Publicat

în

Cu cât se majorează prețul coșului de bază de la o lună la alta: Unele produse s-au scumpit cu mai mult de un leu în mai puțin de două luni

În luna octombrie, o echipă News Hour with CNN a început să monitorizeze în magazine prețurile produselor de bază. Astăzi, la șapte săptămâni distanță, am observat că unele produse s-au scumpit cu mai mult de un leu.

Am revenit la cumpărături si am pus în coș aceleași produse pe care le-am cumparat și în luna octombrie. Acum, acest coș alcătuit din 16 produse alimentare de bază, este mai scump cu 8 lei.

Cel mai mult s-a scumpit uleiul, cu 1 leu și 30 de bani. Prețul unui kilogram de ceapă s-a majorat cu 70 de bani, iar un kilogram de făină este mai scump cu 50 de bani.

Electrica Furnizare Discount

În luna octombrie, prețul unei franzele era 1 leu și 85 de bani. În noiembrie, a scăzut la 1 leu și 5 bani, iar astăzi costă 2 lei.

Și telemeaua de oaie s-a scumpit în două luni cu 70 de bani, la fel și un kilogram de mălai.  Pentru 200 de grame de unt am plătit mai mult cu 40 de bani. O legătură de leuștean a ajuns să coste de la 1 leu și 39 de bani la 2 lei.

Astfel, coşul de cumpărături a costat în luna octombrie 82 de lei, iar astăzi am plătit pentru aceleaşi produse 90 de lei.

Sursa: antena3.ro

Citește mai mult

Ştirea zilei

OPINIE| Lăsați porcul românesc să guițe în legea lui și nu mai continuați să numărați pensii speciale. Când românul e trimis la coteț

Publicat

în

OPINIE| Lăsați porcul românesc să guițe în legea lui și nu mai continuați să numărați pensii speciale. Când românul e trimis la coteț

Suntem din ce în ce mai „europeni”, cu excepția pensiilor și a salariilor, ne permitem să nu gândim și să ne decidem soarta, prin aleșii neamului, cei cu salarii imense în fața cărora pensiile tipic românești par „aterizate” de pe altă planetă, a cărui nume nu este România.

Ca și cum totul mergea brici și totul se potrivea țanc, s-au impedicat ai noștri din senat de cotețul porcului autohton românesc, și pe veșnica metodă copy-paste au „gândit” ei, aleșii neamului, că ar fi o prioritate să îi spunem la porc cum să îl articuleze pe guiț.

CITEȘTE ȘI: Legea porcului a trecut de Senat: Se anunță amenzi USTURĂTOARE. Români nu vor mai avea voie să dețină scroafe pentru reproducere şi să hrănească porcii cu resturi

Să o educăm pe tanti Maria, să îi impunem că înainte de a intra în cotețul celui mai îndrăgit animal dintre cei gătiți, e musai să își facă o boxă în care să se schimbe  de haine și încălțări, un prag de dezinfectare și nu cumva să se încumete să intre în cușca dușmanului ce ne hrănește de mii de ani, doar dacă răspunde pozitiv la noile norme impuse de unii ce habar nu au cum este să trăiești dintr-o pensie de câteva amărâte de sute de lei.

Electrica Furnizare Discount

CITEȘTE ȘI: Legea porcului: Românii care nu se dezinfectează când intră în coteț riscă AMENZI de 18.000 de lei

Ș-apoi ipocrizia lor, ce tinde către infinit, când tocmai ei ne spuneau îmbrăcați în ie de ziua în care ar fi trebuit să tragem un semnal de alarmă înspre conservarea valorilor și a tradiților, astăzi ne spune că porcul nostru, ori preparatele ce succed din acesta nu fac parte din identitatea noastră și ar fi indicat, dacă vrem să fim în rând cu „lumea”, să cumpărăm de la străini, o formă de impozit ascuns, după multe cheltuieli. Și parcă ar fi mai bine să își vadă aștia de minciuni precum autostrăzi, ori altele, într-o țară ce tinde să îi fie frică de pericolul unui porc ce ne-a hrănit mii de ani, dar în care în spitale e haos și stăm la capitolul infecții nozocomiale și intraspitalicești într-atat de bine încât cotețul porcului ne-a împuns în ochi precum o bârnă.

sursă fotografie: Andrei Furnea

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare