FOTO | Bornele de la Piatra Secuiului, vopsite, din nou, în culorile drapelului Ungariei. Cum a pornit disputa pentru vârful muntelui

FOTO | Bornele de la Piatra Secuiului, vopsite, din nou, în culorile drapelului Ungariei. Cum a pornit disputa pentru vârful muntelui

Bornele topografice de pe masivul Piatra Secuiului, din comuna Rimetea, au fost vopsite, din nou, în culorile drapelului Ungariei.

Comuna Rimetea este singura din Alba unde etnicii maghiari reprezintă peste 90% din populaţie. Vopsirea celor două borne a devenit în timp o dispută de la distanță între români și maghiari, fiind vopsite periodic în culorile naționale ale celor două țări.

Disputa a căpătat o conotaţie politică după ce preşedinta Ungariei, Katalin Novak, s-a fotografiat în 21 mai 2022, cu ocazia unei vizite efectuate în România, lângă una dintre cele două borne ce era vopsită în culorile naţionale maghiare. Ulterior, cele două borne au fost revopsite în roşu, galben şi albastru. În prezent, acestea sunt din nou vopsite în culorile drapelului Ungariei.

Cele două borne au fost amplasate înainte de 1989 şi reprezintă delimitarea dintre judeţele Alba şi Cluj. Limita între cele două judeţe a rămas, îsnă, netrasată clar până în prezent, pentru că nu s-au făcut măsurători. Cert este că muntele devenit celebru este graniţa dintre judeţe.

Masivul Piatra Secuiului are o altitudine de 1.128 metri şi reprezintă una dintre atracţiile turistice ale zonei. Zeci de mii de turişti, majoritatea maghiari, vizitează în fiecare an comuna Rimetea şi localitatea componentă, Colțești.

În Rimetea, de altfel, peste 90% din cei 1.200 de locuitori sunt de etnie maghiară.

Muntele calcaros este străbătut de o „râpă“, ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori, Rimetea fiind una dintre puţinele localităţi din lume unde se poate spune că există două răsărituri de soare: după ce răsare în Est, soarele dispare în spatele primului vârf de unde apare din nou, a doua oară.

Partea nordică a masivului, mai scundă, poartă şi numele de „Colţii Trascăului“ şi adăposteşte ruinele unei fortăreţe medievale.

Potrivit unei legende locale, denumirea de „Piatra Secuiului“ provine de la faptul că, în secolul al XIII-lea, secuii din sat s-au refugiat pe muntele din apropiere pentru a scăpa de asediul tătarilor.

Parcurgerea traseului turistic din centrul comunei şi până în vârful masivului, marcat cu cruce albastră, durează o oră şi jumătate, în timp ce coborârea se face într-o oră. Traseul este destul de dificil, pentru că panta este abruptă, dar efortul merită pentru că peisajul este încântător.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---