Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?

Au venit cu multe idei și propuneri de îmbunătățire a vieții în comună, idei pe care le-au discutat și le-au trecut pe hârtie.

Unitate și solidaritate, egalitate între etnii, realizarea unui after school, construirea unei grădinițe cu program prelungit, asfaltarea tuturor străzilor, sprijinirea dezvoltării agriculturii, modernizarea căminului cultural, inițierea unor cursuri de prim ajutor, organizarea unor tabere de vară, dotarea bibliotecii comunale cu mai multe cărți, dezvoltarea unor cluburi (șah, sport, lectură), oferirea de informare pentru tinerii care vor să acceseze fonduri nerambursabile, informarea cetățenilor comunei în legătură cu importanța protejării mediului, asigurarea transportului școlar pentru liceeni…sunt doar câteva dintre dorințele tinerilor .

Pentru a nu rămâne doar niște dorințe scrise pe hârtie, ideile vor fi prezentate primăriei comunei, sub forma unei scrisori deschise.

Cartoanele scrise vor fi afișate în centrul comunei, pentru a putea fi văzute de locuitori, care pot scrie, la rândul lor, ce își doresc pentru comunitatea lor.

Dezbaterea constituie prima activitate din cadrul proiectului Erasmus Plus KA 210 ” Involved young people-developed communities”

Concomitent, partenerii din proiect Koinokalo Aps- din Italia și Asociatia World of Change din Macedonia de Nord, derulează la rândul lor dezbatere stradală, pentru a afla ce își doresc tinerii pentru comunitățile lor.

Ideile tuturor participanților (din toate țările) se vor regăsi în grupul de Facebook al proiectului-https://www.facebook.com/Involved-young-people-developed-communities-101334545831556 astfel că tinerii vor putea vedea dacă problemele comunităților din tări diferite sunt aceleași sau s-aud sunt și ele diferite.

Este o primă interacțiune între participanți, urmând ca tinerii să se întâlnească în august, pentru prima mobilitate în România.

Ca la români: Școlile pot folosi doar catalogul electronic, dar acesta trebuie tipărit obligatoriu și arhivat, din această toamnă

Ministerul Educației propune introducerea catalogului electronic, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro privind modificările aduse Regulamentului de funcționare a unităților din învățământul preuniversitar.

Documentul care aduce și alte modificări după ce structura anului școlar a fost modificată în Monitorul Oficial din toamnă, va fi discutat în Consilului de Dialog Social, luni. Licitația pentru catalogul electronic ar trebui să fie organizată în prima parte a acestui an, spunea în martie, Maria Manea, secretar de stat în Ministerul Educației într-un răspuns pentru Edupedu.ro.

Procesul de digitalizare este doar pe jumătate realizat deoarece deși ministerul va permite introducerea catalogului electronic, școlile sunt obligate să îl tipărească și să îl arhiveze la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat.

În urma schimbării structurii anului școlar din toamna anului școlar 2022, în 5 module de învățare în loc de semestre, ministerul Educației a venit cu mai multe propuneri. Una dintre ele este legată de introducerea catalogului electronic. Astfel, la art 106, se introduce la lit b: “Rezultatele evaluării se consemnează în catalogul electronic, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării și arhivării acestuia la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat.”

De precizat, licitația pentru Catalogul electronic, proiect în valoare de 42 de milioane de euro, semnat în 2018 și blocat până acum, urma să fie lansată în „prima jumătate a anului în curs”, potrivit unui răspuns trimis la solicitarea Edupedu.ro de secretarul de stat Maria Manea, din Ministerul Educației, în martie.

Proiectul a fost prins în Bugetul din acest an al ministerului cu 225,3 milioane de lei. Pentru 2023 estimarea este zero. În 2021 s-au cheltuit totuși 34.000 de lei, din care 29 din fondurile nerambursabile, potrivit fișei de buget.

Ministrul Sorin Cîmpeanu spunea în noiembrie 2021, despre acest proiect, că este un semnal de alarmă pentru capacitatea administrativă de a implementa proiectele din PNRR.

„Alt proiect pe care n-am avut capacitatea să-l gestionăm cum se cuvine – catalogul electronic – este vorba de un instrument fără de care orice dezvoltare digitală sustenabilă nu poate fi concepută. Până acum, deși contractul a fost semnat în 2019, nu s-a reușit nici măcar demararea licitației, darămite încheierea contractului de peste 40 de milioane de euro, care, pe baza unei slabe capacități administrative, nu a putut nici măcar să fie demarat. Este un semnal de alarmă major pentru sumele pe care le avem la dispoziție prin PNRR. (…) Lucrurile trebuie să se deruleze cu o viteză mult mai mare pentru că acel ministru al Educației care nu va reuși să valorifice această oportunitate nu va mai avea la dispoziție nici măcar scuza pe care toți miniștrii Educației au avut-o până acum – nu am avut resurse”, a spus Cîmpeanu.

Catalogul electronic a fost anunțat și semnat pe 10 septembrie 2019 ca proiect finanțat din fonduri europene. Totul s-a făcut cu ceremonie publică la care participau trei miniștrii – cel interimar al Educației (Daniel Breaz), al Comunicațiilor (Alexandru Petrescu) și al Fondurilor Europene (Roxana Mînzatu).

Responsabilă de scoaterea la licitație și de implementarea proiectului a fost și este Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare – ARNIEC. Această structură este în subordinea Ministerului Educației.

Creştere accentuată a preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ cu amănuntul: Datele INS

Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), managerii români estimează pentru următoarele trei luni o creştere accentuată a preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul.

În cadrul anchetei de conjunctura din luna mai 2022, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +12%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra cea mai mare creştere (sold conjunctural +31).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativa stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere accentuată în următoarele trei luni (sold conjunctural +43%).

Potrivit estimărilor din luna mai 2022, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +20%).

Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creşterea accentuată a acestora (sold conjunctural +61%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţa de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +23%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +15%).

Managerii societăţilor comerciale estimează creştere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +55%).

Conform estimărilor din luna mai 2022, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%). Se estimează relativa stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţa de creştere (sold conjunctural +29%).

Sursa: tvr.ro