Rămâi conectat

Cultură Educație

Eminescu şi nuanţele Zilei Culturii Naţionale

Publicat

în

    De câte ori mi-e dor de Eminescu încerc să refac lungul drum al limbii române spre ea însăşi, aşa cum primăvara îşi reface chipul cu zburdălnicia mugurilor pe ram până devin floare şi fruct. Şi-ntotdeauna parcă scutur râul, parcă scutur ramul de bucurii înlănţuite, flacără peste amurg care nu-i altceva decât fruntea poeţilor, truditorilor şi dăltuitorilor de seminţe mirabile, devenite deal, vale, vale-deal, zare şi munte, adică alfabetul graiului fără sfârşit, albia aceea precum apa sfinţită a Bobotezii anume secerată de buze în aşteptare pentru a surâde sufletului cu toţi porii ei albaştri, pentru că mereu ne cheamă în întâmpinarea ei să-i desluşim urmele, paşii prin colbul bătrânelor cronici, prin ochiul supus al cronicarilor ce-au frământat-o din zi în noapte şi din noapte în zi, cizelindu-i farmecul, limpezimile, gustul ei de proaspătă cunună de grâu, de prea  crudă, mirifică otavă. Şi, parcă  pe-un câmp cu flori, care mai de care adumbrindu-mi chipul, luându-mă de mână pentru a le atinge freamătul de albine al petalelor, fruntea miruită de nopţile albe. Şi toate acestea, şi fiecare gest, fiecare aplecare, nu-i altceva decât pagini încinse cu jar ale limbii române fără de care n-am mai mângâia, n-am mai fi un răsărit de soare. Şi-n această trudită sărbătoare există un Pom fructifer cu darurile lui fără de soţ, cu codrii albaştri, cu somnoroase păsărele, cu dintre sute de catarge, cu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, cu „nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”, cu „mai am un singur dor”, cu nesfârşitele scrisori ce umplu sufletul cu o bucurie aparte, aşa cum plecările şi întoarcerile fiilor adevăraţi înfrumuseţează mereu chipul patriei cu nesfârşită, tainică lumină. Şi orice apropiere de acest Pom sfinţit, de muma noastră comună nu-i altceva decât clinchetul de Crăciun al Naşterii Preacuratei, însuşi Duhul Învierii peste suferinţe şi dureri, împilări şi răbufniri străine, de hoarde păgâne şi lanuri de lăcuste, adică împovăratele vremi prin care şi-a trecut chipul de trudă şi jertfelnicie Limba Română. Şi nimic nu-i mai înălţător decât să-i şopteşti la ureche  versuri de Eminescu, să vezi cum îi ung inima ca un cântec de leagăn benefic, ca un dor fără soţiu! Şi te bucuri, şi de înalţi, şi de răsfoieşti. Numele şi Prenumele adolescentului, falnicului, năvalnicului, martirului ei Fiu, şi vezi în fiecare vers o fereastră a românităţii, a demnităţii şi înţelepciunii ei deschisă spre lume, spre Europa prădalnicelor idealuri, a marginalizării şi surpării multor identităţi naţionale. Şi noi îl avem pe Eminescu, acest blând păstor al Limbii Române, acest culegător frenetic de grai românesc ce sfinţeşte aroma cu nesfârşita-i iubire de moşie. Şi te bucuri şi mai mult că, în sfârşit, în Ţara ta, România, Eminescu înseamnă nici mai mult nici mai puţin  decât Ziua Culturii Naţionale, Ziua Naţională a Culturii şi Civilizaţiei, adică acest calendar de virtuţi cu gust de limbă, istorie, geografie, tradiţie, spirit, contemporaneitate. Şi te întrebi pe bună dreptate: Ce avea să însemne o zi a Culturii Naţionale întruchipată într-un Nume Eminescu? Simplu: nu un conglomerat de recitaluri, de montaje şi scenete, ci puterea de-a repătrunde în curtea unui spirit ce ne-a zidărit o casă, comună, frumoasă, melodioasă din cale afară, mai presus de cântectul ciocârliilor, de asaltul greierilor, de freamătul izvoarelor, de ropotul tunetelor, fulgerelor, de setea curcubeielor, care nu-i alta decât Limba noastră cea română, pâinea noastră cea de toate zilele cu aburindele ei petale. Ceea ce înseamnă că trebuie să reînvăţăm să ne întoarcem la valori, la ramificaţiile marilor noastre valori culturale, religioase, folclorice, ştiinţifice, literare, de artă şi muzicale, de chipul dăltuit în marmora înţelepciunii umane, să-l bucurăm pe Eminescu cu adevăr şi mândrie, să tăiem respiraţia falsă a nonvalorilor cocoţate pe rafturile imoralităţii, să sfărâmăm, să zdrobim „orânduiala cea crudă şi nedreaptă”, să ne împodobim ziua de azi şi de mâine cu credibilitatea împlinirilor individuale şi comune, să slujim patria. Cu sentimentul curat al unei alese preţuiri, s-o lăsăm urmaşilor „ţară de dor, ţară de glorii” cum visat-a năvalnicul liric Eminescu. Ziua Culturii Naţionale – 15 ianuarie – naşterea lui Eminescu. Înseamnă trudă pentru înfrumuseţarea Limbii Române în lume, pentru apărarea şi strălucirea ei! La Alba Iulia – Ziua Culturii Naţionale nu este un moft, ci sinteza virtuţilor pentru neamul românesc peste care Marea Unire presară mereu râul, ramul eminescian! La mulţi ani, Eminescu!

Ion MĂRGINEANU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Cultură Educație

24 ianuarie 2022: Unirea Principatelor Române, sărbătorită de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba în mediul online

Publicat

în

24 ianuarie 2022: Unirea Principatelor Române, sărbătorită de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba în mediul online

Luni, 24 ianuarie 2022, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba propune publicului un program dedicat Unirii Principatelor Române, care poate fi urmărit online, pe pagina de socializare a instituției, începând cu ora 09.00.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Pornind de la simbolistica evenimentului rămas în istorie și sub numele de Mica Unire, documentat în colecțiile bibliotecii de Ana Maria Pienar, bibliograful instituției, echipa bibliotecii a pregătit diverse momente și materiale, care vor fi postate pe tot parcursul zilei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Recomandări de carte pentru copii și adulți, expoziții tematice, lecturi și prezentări video, informații inedite despre evenimentul care a contribuit la realizarea statului național unitar român, dar și incursiuni în memoria culturală a românilor, oferite de prof. Daniela Floroian, prin intermediul unor tablouri și fotografii celebre ce ilustrează atât portul popular la 24 ianuarie 1859, cât și hora la români, Hora Unirii, toate se regăsesc în programul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.

Dincolo de oferta online, vă așteptăm să ne treceți pragul și să descoperiți numeroasele titluri dedicate primului domnitor al Principatelor Unite, volume în care puteți găsi atât corespondențe, acte, scrisori și documente, cât și legende și mărturii despre Alexandru Ioan Cuza și Mica Unire.

Activitățile sunt organizate de Consiliul Județean Alba și de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și se derulează în cadrul proiectului 4.7 Zile Speciale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Cultură Educație

24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York

Publicat

în

24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York

Un episod special al seriei permanente „Istoria României într-un obiect”, dedicat uneia dintre cele mai cunoscute lucrări de artă asociate acestui important moment istoric, „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, va fi lansat la ICR New York pe 24 ianuarie.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Luni, începând cu ora 21.00, ora României, pe canalele de social media ale Institutului (Facebook, Instagram, YouTube) va avea loc premiera mini-documentarului „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, care va explica publicului american circumstanţele unirii Moldovei şi Ţării Româneşti pornind de la viziunea plastică a unuia dintre întemeietorii picturii româneşti moderne.

Elit - Gustul Desăvârșit

Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), textul şi prezentarea video aparţinându-i specialistei MNIR, dr. Cristina Păiuşan-Nuică. Conceptul filmului este semnat de Bogdan Opreanu.

Tabloul „Proclamarea Unirii Principatelor” surprinde momentul în care, la Bucureşti, în sala Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti după ce, în prealabil, avusese loc alegerea sa în fruntea Moldovei. Potrivit Cristinei Păiuşan-Nuică, „Proclamarea Unirii Principatelor, capodoperă din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României şi simbol al naţiunii române, poate fi asemănat, ca importanţă istorică şi tehnică de a surprinde tensiunea momentului, cu lucrarea lui John Trumbull Declaration of Independence, păstrată în rotonda Capitoliului, tablou-simbol al naţiunii americane”.

Una dintre seriile cel mai bine primite ale programului nostru, „The History of Romania in One Object”/ „Istoria României într-un obiect” a fost lansată în luna mai a anului 2020 şi derulată în parteneriat cu câteva mari muzee româneşti: Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Prin intermediul acestui proiect au fost prezentate până acum nu mai puţin 38 de exponate, artefacte şi vestigii reprezentative pentru istoria ţării noastre.

sursa: news.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Cultură Educație

Bacalaureat 2022 la MATEMATICĂ: Programa pentru profilele mate-info, tehnologic, științele naturii și pedagogic a fost anunțată de Ministerul Educației

Publicat

în

Bacalaureat 2022 la MATEMATICĂ: Programa pentru profilele mate-info, tehnologic, științele naturii și pedagogic a fost anunțată de Ministerul Educației

Oficialii de la Ministerul Educației au publicat programa pentru examenul de Bacalaureat din acest an.

Citește și: CALENDAR BACALAUREAT 2022: Programul probelor pentru sesiunile din VARĂ și din TOAMNĂ

Reprezentanții Ministerului Educației au publicat noile programe pentru examenul de Bacalaureat 2022, care sunt, în mare măsură cele ce au fost aprobate prin ordinul de ministru nr. 3.237 din 2021.

Din fiecare disciplină pentru examen, care se învață în anul terminal, ministerul a eliminat anumite conținuturi, dar diferențele sunt mici față de acum doi ani, când a fost tăiată toată materia din semestrul al II-lea.

Elit - Gustul Desăvârșit

CLICK AICI PENTRU PROGRAMA LA MATEMATICĂ LA BACALAUREATUL 2022

Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS

Pentru clasele terminale din învățământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral și frecvență redusă), anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 mai 2022.

Perioada de înscriere pentru sesiunea de vară începe din 23 mai. În perioada 20-23 iunie sunt probele scrise, iar afișarea primelor rezultate va avea loc pe 27 iunie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare