Rămâi conectat

Ştirea zilei

Efectele pe termen lung ale COVID-19: Cele mai frecvente simptome și cât timp persistă după boală

Publicat

în

Unii pacienți cu COVID-19 au simptome care pot dura săptămâni sau chiar luni. Știm că virusul poate afecta organe, cum ar fi plămânii, inima și creierul, ceea ce crește riscul apariției problemelor de sănătate pe termen lung. Persoanele în vârstă și cele cu multe afecțiuni medicale grave sunt mai susceptibile de a avea simptome persistente ale COVID-19, dar sunt și persoane tinere, altfel sănătoase, care se pot simți rău mult timp după infecție.

Chiar și persoanele care nu sunt spitalizate și care au forme ușoare de boală pot prezenta simptome persistente sau tardive, cum ar fi dureri de cap, oboseală extremă și dureri în corp. De exemplu, nu poți face prea multe lucruri în casă sau pentru serviciu pentru că te simți fără energie. Chiar și efortul fizic de rutină, precum aspiratul, te epuizează. Te doare peste tot. Ai probleme cu concentrarea, chiar și cand te uiți la televizor.

Unii oameni experimentează simptome care persistă saptamani și chiar luni de zile după testarea negativă pentru virus. Sunt în curs studii multianuale pentru a investiga acest aspect.

Electrica Furnizare Discount

Încă nu știm cât timp aceste simptome pot persista la unii pacienți, dar știm că aceștia trebuie să beneficieze de îngrijire specializată, diferite investigații și consultații la medici specialiști.
Care sunt simptomele persistente după COVID-19?

Cele mai frecvente simptome raportate pe termen lung:

Oboseală
Respirație scurtă
Tuse
Durere articulară
Durere toracică

Alte simptome raportate pe termen lung:

Durere musculară
Cefalee
Febră intermitentă
Bătăi rapide sau puternice ale inimii (palpitații)
Pierderea mirosului sau gustului
Probleme de somn
Erupții cutanate
Căderea părului
Dificultăți de gândire și concentrare (denumită uneori „ceață cerebrală”)
Depresie

COVID-19 afectează anumite organe

Deși COVID-19 este văzută ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung:

Inima – Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale mușchilor inimii, chiar și la persoanele care au prezentat doar simptome ușoare de COVID-19. Acest lucru poate crește riscul de insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor.

Plămâni – Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca daune de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung.

Creier – Chiar și la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barre – o afecțiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.

Probleme legate de coagulare și ale vaselor de sânge

COVID-19 poate face ca celulele sanguine să se aglomereze și să formeze cheaguri. În timp ce cheagurile mari pot provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, se consideră că o mare parte dintre leziunile cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blochează vasele de sânge mici (capilare) din mușchiul inimii. COVID-19 poate, de asemenea, să slăbească vasele de sânge, ceea ce contribuie la probleme potențiale de lungă durată cu ficatul și rinichii.

Probleme cu starea de spirit și oboseală

Persoanele care prezintă simptome severe de COVID-19 trebuie adesea tratate în terapie intensivă în spital, cu asistență mecanică, cum ar fi ventilatoare pentru a respira. Această experiență poate avea efecte asupra psihicului, cum ar fi stres post-traumatic, depresie și anxietate.

Deoarece este dificil să se prevadă efectele pe termen lung ale COVID-19, oamenii de știință analizează efectele pe termen lung observate la virusurile asemănătoare, cum ar fi virusul care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS). Mulți oameni care și-au revenit din SARS au dezvoltat sindrom de oboseală cronică, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care se agravează în timpul activității fizice sau mentale, dar nu se îmbunătățește odată cu odihna. Același lucru poate fi valabil și pentru persoanele care au avut COVID-19.

Cine este la risc să prezinte simptome persistente ale COVID-19?

În prezent, nu putem prezice cu exactitate cine va dezvolta simptome pe termen lung.

Medicii se așteaptă ca persoanele care au fost spitalizate pentru pneumonie severă sau accident vascular cerebral să aibă nevoie de îngrijire specializată și de urmărire frecventă după externare. Însă, sindromul post-COVID nu apare doar la persoanele care au suferit leziuni ale organelor în timpul bolii sau doar la persoanele care au ajuns sa fie tratate in urgență. A fost observat și la persoane cu forme ușoare ale bolii sau care au fost tratate acasă. Poate nu au avut nevoie de un specialist în timpul bolii, dar vor avea nevoie de îngrijiri după boală, deoarece simptomele persistente le afectează calitatea vieții.

Cei care par a fi cei mai expuși riscului de a dezvolta sindromul post-COVID sunt:

Adulți cu vârsta peste 50 de ani
Oamenii care au avut o formă mai severă
Persoanele cu alte afecțiuni de sănătate, în special probleme cardiovasculare, pulmonare, hipertensiune, diabet sau obezitate

Persoanele care au simptome pe termen lung pot fi împărțite în două grupuri: cei care suferă leziuni permanente la plămâni, inimă, rinichi sau creier care le pot afecta capacitatea de funcționare, cei care continuă să aibă simptome debilitante, fără a avea vreo afectare detectabila a acestor organe.

Cât de frecvente sunt simptomele persistente ale COVID-19?

Frecvența reală a sindromului post-COVID este încă în mare parte dezbătută. Studiile publicate și sondajele efectuate de grupurile de pacienți indică faptul că 50% până la 80% dintre pacienți continuă să aibă simptome deranjante la trei luni de la debut de COVID-19, chiar și după teste care nu mai detectează virusul.
Cauza și consecințele pe termen lung ale acestor simptome persistente

Exista mai multe cercetări în desfășurare pentru a testa mai multe teorii. Nu știm încă de ce apare sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecție la un răspuns inflamator prelungit. De asemenea, nu suntem siguri care ar putea fi consecințele pe termen lung ale acestor simptome persistente. Știm că acest sindrom poate avea cu siguranță un impact asupra calității vieții.

Ce ar trebui să facă cineva care se confruntă cu sindromul post-COVID?

Dacă ați avut o formă ușoară de boală și v-ați tratat acasă, dar acum aveți simptome post COVID se recomandă consult la medicul de familie care poate diagnostica severitatea simptomelor persistente, ajutându-vă să le tratați pe cele ușoare și vă recomandă un specialist pentru cele mai grave.

Deoarece simptomele sindromului post-COVID sunt diverse și deoarece această afecțiune este atât de nouă și unică, este necesară o abordare multidisciplinară.

Sursa: digi24.ro

Publicitate

Ştirea zilei

Prognoza METEO pe regiuni, pentru următoarele 2 săptămâni. Cum va fi VREMEA în perioada 24 ianuarie-6 februarie

Publicat

în

Prognoza METEO pe regiuni, pentru următoarele 2 săptămâni. Cum va fi VREMEA în perioada 24 ianuarie-6 februarie

Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru fiecare zonă a țării în perioada 24 ianuarie-6. Temperatura va crește uşor în majoritatea regiunilor, în jurul datei de 28 ianuarie, iar precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare sunt posibile aproape în fiecare zi, în următoarele două săptămâni.

În Banat, în primele două zile vremea va fi mai rece decât în mod normal la această dată, cu o medie a maximelor termice ce se va situa în jurul valorii de -2 grade, iar a minimelor în jurul a -10 grade. În următoarele trei zile se va încălzi, astfel că, până în data de 28 ianuarie, maximele termice vor atinge în medie 5…6 grade, iar minimele -3…-1 grade. Apoi, din 29 ianuarie şi până la finalul intervalului de prognoză, media maximelor termice va avea variaţii între 3 şi 7 grade, iar a minimelor între -4 şi 0 grade.

Temporar vor fi precipitaţii sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie, cu o probabilitate mai mare în intervalul 26 ianuarie – 4 februarie.

Electrica Furnizare Discount

Şi în Crişana valorile termice se vor menţine sub cele specifice perioadei, în 24 şi 25 ianuarie, când la nivelul întregii regiuni, media maximelor va fi de -3…-2 grade, iar a minimelor de -12…-10 grade. Între 26 şi 28 ianuarie se va încălzi, astfel că maximele termice vor atinge în medie 3…5 grade, în timp ce minimele vor fi de -3…-1 grad. Din 29 ianuarie şi până la finalul intervalului de prognoză media maximelor termice va avea variaţii între 2 şi 5 grade şi a minimelor între -6 şi -1 grad.

Temporar vor fi precipitaţii sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie, cu o probabilitate mai mare în intervalul 26 ianuarie – 3 februarie.

În Transilvania, în primele trei zile de prognoză vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, cu o medie a temperaturilor maxime de -5…-1 grad şi a minimelor de -16…-10 grade. Apoi, până în data de 28 ianuarie se va încălzi, astfel că media temperaturilor maxime va creşte cu aproximativ 5 grade, iar a minimelor cu 6…7 grade. În zilele care vor urma, media maximelor termice va oscila între 0 şi 4 grade şi a minimelor între -9 şi -2 grade.

Temporar vor fi precipitaţii mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare aproape în fiecare zi.

În Maramureş, în primele două zile, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea, cu o medie a maximelor termice în jurul a -5 grade şi a minimelor, în general, de -16…-14 grade. În următoarele trei zile se va încălzi, astfel că, până în data de 28 ianuarie, maximele termice vor atinge în medie 2…3 grade, iar minimele -3…-2 grade. Apoi, din 29 ianuarie şi până la finalul intervalului de prognoză, media maximelor termice va avea variaţii între -1 şi 3 grade, iar a minimelor între -6 şi -2 grade.

Din data de 25 ianuarie vor fi posibile precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare şi lapoviţă, aproape în fiecare zi.

Vremea va intra într-un proces de încălzire treptată în Moldova, de la o medie a maximelor termice, de -4 grade şi a minimelor de -10 grade, la începutul intervalului, până la 5…6 grade media maximelor şi -2 grade a minimelor, în jurul datei de 28 ianuarie. În zilele care vor urma, temperaturile maxime vor avea o medie care va avea variaţii între 2 şi 6 grade, iar temperaturile minime o medie, în general, de -5…-1 grad.

Temporar vor fi posibile precipitaţii mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare, aproape în fiecare zi.

În Dobrogea, în primele două zile se vor înregistra temperaturi sub cele specifice perioadei, media maximelor va fi de -2 grade, iar a minimelor de -6…-5 grade. Până în jurul datei de 28 ianuarie se va încălzi, astfel că maximele termice vor atinge în medie 5…6 grade, iar minimele -1…0 grade. Ulterior, până la finalul intervalului de prognoză, valorile termice vor avea variaţii, între 3 şi 6 grade media maximelor şi între -3 şi o grade a minimelor.

Temporar vor fi precipitaţii sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie, cu o probabilitate mai mare în intervalul 24-26 ianuarie, precum şi în primele zile ale lunii februarie.

Şi în Muntenia, valorile termice vor fi în creştere, de la o medie a maximelor de -1 grad şi o medie a minimelor de -9…-8 grade, la începutul intervalului, până la valori de 7…8 grade pentru media maximelor şi -3…-2 grade pentru cea a minimelor, în jurul datei de 28 ianuarie. În zilele care vor urma este posibilă, din nou, o uşoară scădere a temperaturilor, astfel că la finalul intervalului de prognoză media maximelor va fi de 4…6 grade, iar a minimelor de -6…-4 grade.

Până la finalul lunii ianuarie doar izolat vor fi precipitaţii slabe sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie. În primele zile din februarie, va fi posibil ca aria acestora să se extindă.

În Oltenia, până în jurul datei de 28 ianuarie, vremea va fi într-un proces treptat de încălzire. De la o medie a maximelor termice de 0 grade şi a minimelor de -11…-10 grade, în prima zi, se va ajunge la maxime termice care în medie să atingă 7…8 grade şi minime care în medie să fie de -3…-2 grade. În zilele care vor urma nu vor mai fi variaţii semnificative, media maximelor se va situa între 4 şi 7 grade, iar a minimelor între -5 şi -2 grade.

Probabilitatea de precipitaţii sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie va creşte după data de 28 februarie.

La munte, în tot intervalul de prognoză valorile de temperatură se vor menţine negative. Media maximelor termice va avea variaţii între -11 şi -3 grade, iar a minimelor între -18 şi -8 grade. Cele mai scăzute valori se vor înregistra în primele patru zile. Temporar va ninge în fiecare zi.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Atac armat într-o universitate din Germania: Atacatorul s-a SINUCIS după ce a rănit mai multe persoane

Publicat

în

Atac armat într-o universitate din Germania: Atacatorul s-a SINUCIS după ce a rănit mai multe persoane

Mai multe persoane au fost rănite, unele fiind în stare gravă, în urma unui atac armat produs luni la o universitate din landul german Baden-Württemberg, anunţă autorităţile, precizând că agresorul s-a sinucis.

Atacul armat a avut loc în campusul facultății, în amfiteatrul unei sali de curs a Universităţii Heidelberg. Conform agenţiei DPA, anchetatorii au stabilit că nu este vorba de un act terorist.

„Un individ care a acţionat singur, înarmat cu o puşcă, a rănit mai multe persoane. Atacatorul s-a sinucis”, a comunicat Poliţia din oraşul Mannheim, conform publicaţiei Bild.

Electrica Furnizare Discount

La locul atacului au intervenit numeroase echipaje de poliţie şi ambulanţe.

Potrivit postului public Südwestrundfunk (SWR), universitatea le-a cerut într-un e-mail studenţilor să nu se ducă, pentru moment, în campusul din cartierul Neuenheimer Feld. Cu toate acestea, nu ar mai exista ”nicio ameninţare iminentă”, potrivit SWR.

În acest centru universitar situat pe malul de nord a fluviului Neckar, se află facultăţi de Ştiinţe Naturale, departamente ale Centrului Spitalicesc Universitar şi o grădină botanică.

Legislaţia germană cu privire la deţinerea armelor de foc a fost consolidată în urma a două atacuri – comise în şcoli, în oraşul Erfurt (est), în aprilie 2002, şi în oraşul Winnenden (sud-vest), în martie 2009.

Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO| Recompensă URIAȘĂ pentru un cățel pierdut în Stremț. 1000 de euro, pentru salvatorul care îl va returna

Publicat

în

FOTO| Recompensă URIAȘĂ pentru un cățel pierdut în Stremț. 1000 de euro, pentru salvatorul care îl va returna

Un câine care s-a pierdut de stăpân este căutat de câteva zile, postarea în care stăpânii cer ajutor cetățenilor ajungând pe toate rețelele de socializare.

Thor, un cățel de rasă Beagle, este căutat cu disperare de către stăpâni, încă din data de 19 ianurie 2022.

Electrica Furnizare Discount

„S-a pierdut Thor, în zona Stremț – Alba! Dacă îl vedeți cumva sau aflați ceva legat de el vă rog să mă contactați”, a transmis Giulia Gamo, prin intermediul paginii de socializare.

Tot în cadrul postării, aceasta a mai precizat că se oferă o recompensă de 1000 de euro celui care găsește cățelul și îl va returna stăpânilor.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare