Prognoza METEO pe regiuni, pentru următoarele 2 săptămâni. Cum va fi VREMEA în perioada 8-21 august

Administrața Națională de Meteorologie transmite că în perioada 8-21 august vremea va fi, în general, normală pentru această perioadă a anului.

BANAT

Intervalul va debuta cu o vreme în răcorire, astfel că temperatura aerului va ajunge la valori apropiate de normele climatologice ale perioadei, în medie cu maxime de 25-29 de grade (mai coborâte în zonele deluroase şi depresionare) şi minime de 13-17 grade. În cea de-a doua săptâmână, valorile termice vor creşte treptat, vremea devenind călduroasă – ziua vor fi 30-32 de grade, iar noaptea 15-19 grade, mediat regional, fiind posibile şi după-amiezi în care se va atinge starea de caniculă.

În primele zile, vor fi manifestări de instabilitate atmosferică (averse, descărcări electrice), iar pe alocuri se pot cumula cantităţi de apă mai însemnate. Probabilitatea pentru ploi locale şi temporare va fi ridicată şi în perioada 14-19 august.

CRIŞANA

La începutul intervalului, vremea va fi în răcorire, astfel că temperatura aerului va ajunge la valori apropiate de normele climatologice ale perioadei, în medie cu maxime de 25-29 de grade (în unele zile mai coborâte în zonele de deal) şi minime de 13-15 grade. În cea de-a doua săptâmână, valorile termice vor creşte treptat, astfel că vor predomina zilele călduroase, cu 30-32 de grade în orele după-amiezilor şi 15…19 grade pe timpul nopţilor, mediat regional.

În primele zile, vor fi manifestări de instabilitate atmosferică (averse, descărcări electrice), iar pe alocuri se pot cumula cantităţi de apă mai însemnate. Probabilitatea pentru ploi locale şi

temporare va fi relativ ridicată şi în perioada 15-18 august.

TRANSILVANIA

La începutul intervalului, valorile termice vor fi în scădere, astfel că la mijlocul primei săptămâni vremea va deveni relativ răcoroasă, cu medii ale maximelor de 21-24 de grade, iar ale minimelor de 8-13 grade. În celelalte zile ale perioadei de referinţă, se vor înregistra temperaturi apropiate de cele normale ale perioadei, ziua între 25 şi 29 de grade, iar noaptea între 12 şi 16 grade, mediat regional, valori mai ridicate (local peste 30 de grade în vestul regiunii) fiind posibile între 16 şi 18 august.

În primele zile, pe arii extinse vor fi manifestări de instabilitate atmosferică (averse, descărcări electrice), iar pe alocuri se vor cumula cantităţi de apă mai însemnate. Probabilitatea ca temporar să se semnalaze ploi locale va fi relativ ridicată şi după data de 15 august.

MARAMUREŞ

La începutul intervalului, valorile termice vor fi în scădere, astfel că se vor situa în jurul celor normale pentru acestă perioadă din an, iar la mijlocul primei săptămâni vremea va deveni relativ răcoroasă; astfel mediile maximelor vor fi de 24-28 de grade iar ale minimelor de 12-15 grade. Ulterior, vremea se va încălzi treptat, iar la câmpie va fi călduroasă, cu valori diurne de 28-31 de grade şi nocturne de 14-16 grade.

În primele zile, vor fi manifestări de instabilitate atmosferică (averse, descărcări electrice), iar pe alocuri se pot cumula cantităţi de apă mai însemnate. Probabilitatea pentru ploi locale va fi relativ ridicată şi în perioada 15-18 august.

MOLDOVA

Intervalul va debuta cu valori termice în scădere în nordul şi centrul regiunii (cu medii ale maximelor de 21-25 de grade), în timp ce în partea de sud va persista vremea călduroasă şi disconfortul ridicat (valori de 31-34 de grade în 8 şi 9 august). Ulterior, regimul termic va fi în general apropiat de cel normal la mijlocul lunii august, astfel că, mediat regional, ziua vor fi 26-29 de grade, iar noaptea 13-17 grade. Pentru cea de-a doua săptămână este estimată o încălzire a vremii, urmând să predomine zilele călduroase, cu temperaturi de peste 30 de grade, în special în partea de sud a zonei.

În primele zile ale perioadei de referinţă local vor fi manifestări de instabilitate atmosferică (averse, descărcări electrice), dar numai pe spaţii mici se pot cumula cantităţi de apă moderate

sau mai însemnate. Probabilitatea pentru ploi locale va fi relativ ridicată şi în perioada 14-15 august.

DOBROGEAâ

Majoritatea zilelor din perioada de referinţă (în special între 8 şi 10 august şi după data 17 august) vor fi caracterizate de o vreme călduroasă, caniculară în vestul regiunii, cu medii ale maximelor de 30-35 de grade, valori mai ponderate (de 27-29 de grade) urmând a se înregistra pe litoral în intervalul 13-15 august.

Probabilitatea de ploaie va fi în general redusă, averse locale fiind estimate pentru perioada 13-15 august, cu precădere în partea continentală.

MUNTENIA

În majoritatea zilelor din perioada de referinţă (în special în 8 şi 9 august şi după data 17 august) va fi o vreme călduroasă, caniculară la câmpie, cu disconfort termic ridicat, astfel că media maximelor va fi de 30-35 de grade şi a minimelor de 17-21 de grade. În intervalul 10-14 august, regimul termic va fi mai ponderat, cu temperaturi în general apropiate de cele climatologic specifice – ziua de 28-32 de grade, iar noaptea de 15-18 grade, mediat regional.

La începutul intervalului, local în nordul şi în vestul regiunii şi doar pe spaţii mici în rest se vor semnala fenomene de instabilitate atmosferică (averse și descărcări electrice). Pe alocuri

vor fi posibile ploi şi în jurul datei de 14 august.

OLTENIA

În majoritatea zilelor din perioada de referinţă (în special în 8 şi 9 august şi după data 17 august) va fi o vreme călduroasă, caniculară la câmpie, cu medii ale maximelor de 30-34 de grade şi ale minimelor de 18-22 de grade. Din 10 august, se va resimţi o răcorire semnificativă a vremii, iar în ansamblu, până în data de 14 august, regimul termic va fi caracterizat de valori în jurul celor climatologic specifice – ziua de 26-31 de grade, iar noaptea de 14-17 grade, mediat regional.

În primele zile, vor fi manifestări de instabilitate atmosferică (averse, descărcări electrice), iar pe spaţii mici se pot cumula cantităţi de apă însemnate. Ulterior, averse pe areale restrânse vor fi posibile în cursul după-amiezilor, în special în 14-15 august.

LA MUNTE

În cea mai mare parte a intervalului, va predomina o vreme caldă, cu valori peste cele normale, respectiv medii ale maximelor de 18-25 de grade şi ale minimelor de 8-16 grade. Excepţie va face perioada 10-13 august când vremea va fi mai răcoroasă, chiar rece faţă de normele climatologice la altitudini mai mari – ziua valori de 12-20 de grade şi noaptea de 6-14 grade, în medie.

La începutul perioadei de referinţă, pe arii extinse vor fi averse şi se vor cumula local cantităţi de apă mai însemnate. Ulterior, va ploua pe alocuri, cu precădere în cursul după-amiezilor.

Ministrul Educației: „În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri şcolari în şcolile din România”

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a declarat faptul că în anul 2027, România trebuie să aibă în unitățile de învățământ 10.000 de consilieri școlari comparativ cu puțin peste 3.000, câți sunt în prezent.

„În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri şcolari în şcolile din România. În prezent, sunt puţin peste 3.000 de consilieri şcolari în toată România (3.138). Sunt situaţii în care un singur consilier şcolar trebuie să asigure servicii de consiliere pentru 2.400 de elevi.

Acest lucru este în mod evident imposibil, într-o perioadă în care este nevoie mai mult decât oricând de consiliere şcolară”, a afirmat ministrul.

El a participat la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti la o dezbatere privind rolul consilierului şcolar, conform proiectului legii învăţământului preuniversitar, alături de alţi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi de consilieri şcolari, profesori logopezi şi mediatori şcolari, precum şi de reprezentanţi ai Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE).

Consilier BNR: Puterea de cumpărare scade de la o lună la alta, pentru că inflaţia, la rândul ei, este mai grea de la o lună la alta

Consilierul de strategie al guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a vorbit despre situație economică dificilă cu care se confruntă România la acest moment.

„Inflaţia este o boală grea, o boală care loveşte în puterea de cumpărare a populaţiei şi a întreprinderilor. Puterea de cumpărare scade de la o lună la alta, pentru că inflaţia, la rândul ei, este mai grea de la o lună la alta. Oamenii văd că lucrurile se înăspresc. Primul semnal, cel puţin la noi, a fost preţul energiei electrice. După aceea a crescut preţul gazelor naturale, după care preţul combustibililor. Această criză energetică s-a manifestat, în primul rând, ca un decalaj între cerere şi ofertă. Cerea de energie devenise mai mare decât puteau oferi producătorii de energie. Şi atunci au început să vină scumpirile.

Aşa cum se ia temperatura corpului uman, cu termometrul, iar atunci când se apropie de 37 de grade începe alarma, aşa şi în economie există pentru preţurile de consum – preţurile pe care lumea le plăteşte atunci când îşi face cumpărăturile de bunuri şi de servicii; nu intră aici preţurile caselor, ale terenurilor, ale produselor de lux – o ‘temperatură’ optimă, ca să spunem că în sistem sănătatea este deplină: 2%. Rata de 2% este rata optimă a inflaţiei. Asta înseamnă că creşterea preţurilor trebuie să fie continuă, deci preţurile trebuie să crească cu o rată anuală de 2%, cu nimic mai sus şi cu nimic mai jos.

Când preţurile se duc mai sus de 2% e o inflaţie galopantă, iar când cad sub 2%, spre zero sau chiar şi spre zero este o inflaţie în scădere bolnavă până la zero, după care începe deflaţia, care este o boală mai grea decât inflaţia galopantă.

Noi, în pragul începerii acestei boli, în decembrie 2022, România a fost singura ţară din UE al cărei termometru a arătat 2,06%. Foarte multe ţări europene erau în deflaţie, alte ţări erau în inflaţii mari, iar România era pe linia de echilibru. Nu aveam niciun motiv să eşuăm. Inflaţia s-a manifestat uşor-uşor pe tot globul şi a cuprins şi România. Şi nu se putea altfel pentru că facem schimburi comerciale, importăm, exportăm, ne raportăm unii la alţii. Inflaţia această a început ca având primă cauză, în ianuarie 2021, criza energetică: petrol, gaze, electricitate.
Era clar că lumea trece printr-o boală; după pandemia de coronavirus, economia avea şi ea pandemia ei, inflaţia. Era o boală generalizată la nivelul planetei.

Cum se combate această boală? Cu un medicament, iar acest medicament este descoperit, verificat şi reverificat: rata dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale. Ei bine, dar orice medicament are şi limite. Descoperirea cea mai gravă a fost atunci când a început criza energetică iar inflaţia generată de aceasta nu a răspuns la acest medicament.

O altă problemă a apărut şi ea foarte repede: că acest medicament are şi efecte secundare. Iar efectul secundar cel mai puternic este că lovind cu dobânda de politică monetară inflaţia ca să o stopezi şi pe urmă ca să o dai în jos poţi să stârneşti recesiunea. Aţi văzut că marile bănci centrale, atât FED cât şi BCE, fac apel la atenţie cum intervin băncile centrale cu politica monetară pe cursul inflaţiei, pentru că este foarte posibil să facă mai mult rău decât bine: nu poate face binele de a potoli inflaţia, dar poate face răul de a stârni recesiunea.”, a declarat Adrian Vasilescu, conform dcbusiness.ro.

Sursa: bugetul.ro